Magazin, ianuarie-iunie 2015 (Anul 58, nr. 1-25)

2015-06-11 / nr. 23

2 «magaziti Mor de foame oameni pe planetă? Miliarde de indivizi muncesc în sclavie pentru un câștig mizerabil? Ei și? Pe aceeași „a treia planetă de la Soare”, draga noastră Terra, trăiesc și animale care dețin realmente bogății fabuloase. Mă rug, nu că s-ar­­­spetii chiar ele pentru a le dobândi, căci nici măcar nu conștientizează această situație bizară, dar generișii, excentrica și oarecum ingrații lor stăpâni nu-și mai încap în piele de bucurie pentru faptele lor umanitare (sic!) de a-și îmbogăți rudele necuvântătoare cu aver­imense. Cimpanzeul Kalu, din Africa de Sud, e deținătorul inițial al unei sume frumu­șețe: circa 60 de milioane de euro. Stăpâna sa este Patricia O’Neill, fiică a contesei de Kenmore și soția înotătorului australian Animale la masa bogaților lumii Frank O’Neill. Ironia sorții face ca Pa­tricia să-și fi pierdut aproape toată averea în 2010, în urma unor plasamente dezastru­oase, așa că, maimuțica a rămas posesoarea unei averi de „numai” 160.000 de dolari cu care să sperăm să ducă un „trai decent”. • Gunther IV (observați numele nobiliar) este un câine­ ciobănesc german, a cărui avere se ridică la multe sute de milioane de euro. Tatăl său, Gunther 1П, animal de com­panie al contesei germane Karlotta Liebens­tein, a moștenit averea stăpânei în 1991, „modesta” sumă de 50 de mili­oane de euro. Tutorii săi însă au știut să fructifice din plin oportunitatea deschiderii unei afaceri, astfel că prințul patruped deține azi aproape 300 de milioane prin Compania Gun­ther Corporation, mai profitabilă decât firmele unor „competitori” bi­pezi mai cunoscuți, precum Madon­na sau Sylvester Stallone. Toby Rimes era tot câine (un bichon American) și tot bogat. El agonisise cam 65 de milioane de euro, după ce fosta stă­până, Ella Wendel, îi lăsase în 1931 o moștenire de 15 milioane. Astăzi, admi­nistratorul micii averi ca­nine folosește banii în acți­uni caritabile și donând pen­tru biserici. In afara speciei umane, există și alte creaturi peste ca­re a dat norocul, cum e și ca­zul găinii Gigoo, animalul de companie al familiei ziaris­tului american Miles Black­­well. După ce acesta și Brio­­ny, soția lui, au murit în mod tragic la un interval de timp scurt, înaripata a primit o uluitoare moștenire de 10 milioane de do­lari. Mă rog, banii nu sunt aruncați pe gră­unțe ori pe ouă de aur, ci merg în acte de ca­ritate. Trebuie arătat însă că sunt și animale care câștigă binișor, dar­­ cum s-ar spune­­ cu sudoarea frunții. Astfel, actorul-patruped Moose, câinele unui personaj principal din serialul de succes „Frasier” era plătit cu 6.000 de lire pe episod. In 2006, când a murit, adunase aproape 3 milioane de euro. La fel, câinele celebrei și foarte bogatei producătoare Oprah Winfrey, „activist” pentru drepturile animalelor, a primit drept cadou de la stăpâna lui o bagatelă de 30 de milioane de dolari. Totuși, ca să spunem lu­crurilor pe nume, asemenea informații me­diat­izate din belșug reprezintă de fapt o strategie de marketing pentru stăpânii ani­malelor. Fiindcă banii tot ei îi gestionează, iar necuvântătoarelor de-aia li se spune ne­cuvântătoare, fiindcă nu pot vorbi! "Diplomație Prietenul rubricii noastre, Nicolae Cazacovski din Bacău, ne pune câteva întrebări privitoare la cuvântul diplomat și încercăm să-i răspundem. Cuvântul vine din limba franceză și înseamnă, în primul rând, „om care a obținut o diplomă”. Are și alte sensuri cum ar fi „Reprezentant al unui stat bucurându-se de privilegii și imunități în țara în care își îndeplinește misiunea” sau „Persoană care știe să trateze o afacere” sau „Persoană care manifestă abilitate, diplomație”. La rândul său, substantivul „diplomație” înseamnă „misiune diplo­matică” sau „comportare abilă, tact”. Două persoane obi­șnuite nu-și iau „La revedere” cu „diplomație și res­pect”. Diplomația impune ea însăși un anume respect și de aici pleonasmul parțial, iar persoanele se despart „cu diplomație” numai dacă au fost certate sau au de gând să o facă și nu trebuie­­ să li se­ ghicească intențiile. (I.S.) Nr. 23 (2999) din 11 iunie 2015 С [UNK]й si dos­cop Ecosistem virgin Insula vulcanică Nishinoshima, aflată la 1.000 de kilometri la sud de Tokyo, care s-a format în 2013, nu înce­tează să se extindă. La începutul lunii martie a.c. aceasta a ajuns la suprafața de 2,5 km2. Pe insulă s-a dezvol­tat un ecosistem favori­zat, în special, de dejec­țiile păsărilor pe care biologii niponi încearcă să-l protejeze. Un feno­men firesc, dar căruia specialiștii îi acordă o importanță majoră întru­cât pot studia procese inedite ale evoluției. Insula nu poate fi vizitată. Mulți japonezi ar da bani buni ca să pună piciorul pe ea dacă vulcanul care i-a dat naștere n-ar fi în erupție. Pe de altă parte este in­terzis accesul public pentru a nu perturba procesele de dezvoltare a formelor de viață. Nishinoshima și-a mărit de 11 ori dimen­siunea prin acumularea lavei de la prima erupție din noiembrie 2013, masa acesteia fiind acum de peste 50 milioane metri cubi. Vulcanul continuă să erupă. Dea­supra sa se înalță o co­loană de fum care a atins altitudinea de aproxi­mativ 1.200 de metri. După ce activitatea vulcanică se va diminua, semințele și plantele aduse de curenți și de păsările migratoare vor asigura condiții pentru dezvoltarea și diversificarea ecosistemului, iar păsările, care acum sunt speriate de erupții, s-ar putea instala pe insulă. Specialiștii autorizați să o cerceteze, în condiții de siguranță, vor fi dezinfectați, iar aparatura va fi sterilizată pentru a nu introduce microorganisme într-un mediu virgin. DORIN MĂRAN Am rămas stupefiat, în urmă cu căteva luni, când, aflându mă într-un supermarket la un raion cu oferte temporare, am auzit o voce pițigăiată implorând: .Maanamiii, vreau și eu un costum de baie d-ăla cu sutiement. Am privit în jur și am văzut o mămică tânără, poate nici nu avea 30 de ani, cu fetița ei de cel mult 4-5 ani. Ei bine, fata mică, era cea care solicita cu atâta ardoare respectivul obiect vestimentar care— mă gândeam eu cu o mentalitate pesemne depășită— se poartă în mod justificat de către femei și fete ce au depășit o anumită stare anatomo-fiziologică. Ei, un capriciu de copil răzgâiat, mi-am mai zis în sinea mea, dar replica mamei mi-a doborât orice raționament pe această linie conservatoristă­ .Lasă, mami, că tu ai acasă sutien, nu știi?" Nu m-a mai interesat continuarea dialogului, dacă a putut fi vorba despre așa ceva, dar episodul nu mi-a ieșit din memorie. "­­E cont­est cate edem de altfel, nu de puține prin parcurs ori în alte contexte, copile abia ridi­cate pe picioare, de numai câțiva anișori, care simultan cu învă­țatul vorbirii învață și să se rimeleze, să-și vopsească unghiile cu ojă și bu­zele cu ruj, să se fandosească în fel și chip încărcându-și mânuțele fragile cu inele și brățări și chiar să se pre­facă a fi riscat domnișoare amoreza­te până peste cap, așa, ca-n teleno­­vele! Și asta, inevitabil, spre extazul părinților, bunicilor și al prietenilor de familie, care cad pe spate de admirație în fața micului idol atât de „precoce”! Dar ceea ce poate ur­ma după un nu­măr nu foarte mare de ani e te­rifiant și mulți a­­semenea părinți se trezesc ca loviți din senin în moalele capului de imaginea reală a lumii în care trăiesc: copile violate, răpite și obligate să se prostitueze sau cel puțin vieți iremediabil ratate, tocmai pen­tru că atunci, la un început care în­seamnă copilărie, puritatea și zâm­betul sincer le-au fost pervertite cu bună-știință, dar și cu iresponsabili­tate crasă, aruncându-le peste timp în malaxorul acelei existențe a adulților care nu cunoaște sentimente precum compasiunea, iubirea autentică sau respectul de sine. Poate infinit mai grav este însă că înseși instituții statale, menite o­­ficial să apere ceea ce formal se nu­mește democra­ție, lucrează din greu la acest gen de pervertire mo­rală și afectivă a generațiilor tinere. Și nu vorbim des­pre țări din lumea a patra, ci despre societăți urcate în topul civilizației actuale. Un exemplu elocvent, de un grotesc desăvârșit, pe lângă altele, abjecte și malefice, tribunalul corec­­țional din Albertville, Savoia, a dat undă verde relației dintre un șofer de 40 de ani și o copilă de 15 ani (împli­niți). Motivația a fost năucitoare, dar — paradoxal sau nu­­ corectă din punctul de vedere al dreptului civil, depășind vârsta de 15 ani, chiar dacă începutul relațiilor intime dintre cei doi fusese într-o perioadă când băr­batul ar fi fost acuzat de pedofilie, copila a ajuns la „majoratul sexual” (sic!), deci este liberă să dispună cum vrea de propriul său trup. O enormi­tate șocantă ridicată la rang de lege, care nu face altceva decât să deschi­dă și mai larg porțile pentru pedofili și perverși, profitându-se de ignoran­ța și lipsa de educație și experiență a celor sortiți să devină prada hienelor în straie umane. Și, din păcate, nu e decât un alt început... Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU W Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ­­ MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața sei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU­­Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA -Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Moran, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Irina Stoica Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: TeL/Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dincă (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024 RNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A.J

Next