Magazin, ianuarie-iunie 2016 (Anul 59, nr. 1-26)

2016-01-07 / nr. 1

NR. 1 (3029) .ERIE NOUĂ— 1280 • ANUL LIX • 7 IANUARIE 2016 • 16 PAGINI • 2 LE SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Mai degrabă să taci, decât să fii ecou. Pitagora ■ Timpul este ceea ce avem cel mai puțin. Ernest Hemingway ■ Pe leul mort și iepurii îl insultă. Proverb latin Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Citiți­ corect gesturile interlocutorului Dosarele frumuseții Program de hidratare imperiilor Dulci... ȘI PENTRU DIABETICI Marea concurentă a Topul celor mai importante descoperiri ale anului 2015 Mistere scoase la lumină, de sub pământ și de sub ape Anul care a trecut a fost marcat de o mulțime de realizări științifice, din cele mai diferite domenii, de la spațiu comic, la Univers, fizică, medicină et Dar dacă ar fi să alegem dintre cele mai spectaculoase, atunci ne vom opri la trei... Cel mai mare mister arheologic Arheologia este un domeniu spectaculos care nu este în fiecare zi pe prima pagină a ziarelor, așa cum sunt imaginile NASA, de pildă, în luna decembrie a anului trecut a făcut vâlvă o informație venită de la Autoritatea is­­raeliană a Antichităților care aducea la cunoș­tință faptul că au fost descoperite la Ierusalim vestigiile unei citadele fortificate, în acest fel fiind „rezolvat unul dintre cele mai mari mistere arheologice”. Conform anunțului, citadela ar fi fost construită în secolul al II-lea î.Hr., în apro­piere de zidurile actuale ale Vechiului oraș. Un mister pe care arheologii încearcă de un secol să-l rezolve în legătură cu localizarea unei citadele construite de Antioh al IV-lea Epifan, un suveran al imperiului seleucid de acum mai bine de 2.000 de ani. „Arheologii credeau că secțiunea de fortificații descoperite recent în timpul excavărilor pentru o parcare făceau parte din sistemul de apărare construite în orașul lui David în vremea lui Antioh (215- 164 ÎHr)” se spune în comunicatul amintit: „După mai bine de un secol de cercetări arheo­logice desfășurate la Ierusalim, au fost enun­țate o mulțime de teorii în legătură cu loca­lizarea acestei citadele. Incertitudinea prove­nea din lipsa vestigiilor arhitecturale, cele care să permită descoperirea urmelor prezenței grecești la Ierusalim”. Cu toate că prezența citadelei fusese men­ționată de Flavius Joseph, un istoric evreu care a trăit în secolul I d.Hr., în timpul săpăturilor recente au fost descoperite resturile unui turn care trebuie să fi avut, conform estimărilor specialiștilor, cam 20 de metri înălțime. Săpă­turile au scos la iveală și o serie de obiecte, bile de plumb, vârfuri de săgeată din bronz și o pecete, toate caracteristice domniei lui An­tioh. „Toate aceste descoperiri constituie ves­tigiile unei bătălii purtate în acea vreme de Hașmonei care încercau să cucerească citade­la lui Antioh” și care le stătea ca un os în gât la Ierusalim, mai spune comunicatul Autorității. Antioh al IV-lea, conducătorul imperiului seleucid, o dinastie elenistică, a construit această citadelă pentru a controla Ierusalimul și pentru a superviza toate activitățile desfășu­rate în Templul evreiesc. Citadela a fost distru­să în anul 141 Î.Hr. de Hașmonei, o dinastie evreiască, în urma unei revolte provocate de politica lui Antioh al IV-lea care a încercat să elenizeze cu forța Iudeea, interzicând religia iudaică și transformând Templul evreiesc în loc de adorare a zeilor greci. „Această desco­perire senzațională ne permite pentru prima oară să reconstituim planul de construire a orașului din perioada de început a revoltei Macabeilor din anul 167 Î.Hr.” se mai spune în comunicatul Autorității. Așadar, după un secol de cercetări și teorii de circumstanță, în lipsă de probe, un mare mister arheologic a fost rezolvat, influențat decisiv gândirea asiatică. Descen­dent al unei familii princiare, Confucius a ocupat înalte funcții oficiale la curtea suvera­nilor cu (actuala provincie Shandong). „Dobândind o mare faimă ca învățat și dascăl, Confucius organizează o școală la care s-au adunat, potrivit tradiției, 3000 de elevi. Discursurile, reflecțiile, aforismele culese de discipolii săi au fost grupate în 20 de secțiuni ale lucrării „Cugetări” (Lun yu); aceasta este singura dintre cele 5 opere clasice ale confu­cianismului la care Confucius a colaborat per­sonal. Confucius este prima personalitate a culturii chineze care a pus bazele unei concepții filozofice sistemice, gândirea lui fiind mai mult o doctrină etico-politică decât un sistem filo­zofic propriu-zis, interesul practic depășind în preocupările sale determinarea teoretică”. Cercetătorii chinezi au reconstruit o placă lăcuită ruptă, descoperită în camera principală a mormântului, descoperind că aceasta este compusă din două portrete, dintre care unul ar aparține celebrului învățat chinez, a precizat postul de televiziune China Xinhua. Mai este nevoie de analize suplimentare necesare pentru a dovedi autenticitatea acestor portrete. „Caracterele chinezești conțin numele lui Confucius, al tatălui său, Shu Lianghe, și al unuia dintre discipolii săi preferați, Yan Hui. Aceste nume sunt dovada faptului că cel puțin unul dintre cei doi bărbați pictați pe placă este Confucius însuși”, a declarat, pentru Xinhua, Zhang Zhongli, șeful adjunct al echipei care a executat săpăturile. Pe placa restaurată, cu di­mensiunile de 50-60 centimetri pe 70-30 cen­timetri, sunt vizibile o serie de detalii, cum ar fi colierele sau veșmintele purtate de cei pic­tați, a precizat acesta. „Acesta ar fi primul portret al marelui în­țelept descoperit până acum”, a indicat Xin Li­­xiang, șeful echipei de excavări și unul dintre cei mai importanți specialiști chinezi în dinas­tiile Qin și Han. Până în prezent, cea mai veche reprezentare a lui Confucius se găsește într-o pictură murală din camera unui mormânt des­coperit în județul Dongping, din provincia Shandong (estul Chinei). Un galion care doarme sub ape Descoperirea epavelor unor vase celebre face deliciul ziarelor, dar reușitele sunt în ge­neral rare, invers proporțional cu dorința cău­tătorilor de comori. Epavele vaselor celebre sunt ținta vânătorilor de tezaure de sute de ani, speranța îmbogățirii de pe urma descoperirii lăzilor cu piese de aur, cu pietre prețioase fiind cea care anima dorința oricărui aventurier. Sfârșitul anului care a trecut a adus și știrea care a înflăcărat sufletele celor care își petrec o viață întreagă visului de a descoperi comorile mult visate abandonate în abisul mărilor lumii, iată că la trei sute de ani după ce a dispărut în adâncurile apelor caraibiene, epava legenda­rului galion spaniol San Jose, visul tuturor vânătorilor de comori, a fost descoperită în largul coastelor Columbiei, a anunțat anul tre­cut președintele acestei țări, Juan Manuel Santos, conform AFP preluat de Agerpres. „Aceasta este cea mai importantă comoa­ră descoperită din istoria omenirii”, a declarat plin de încântare Santos, care s-a deplasat special la Cartagena, orașul în largul căruia a fost găsită epava. Gal­ionul s-a scufundat în anul 1708 în urma unei confruntări cu forțele navale britanice în bătălia de la Baru, în timpul Războiului Succesiunii Spaniole (1701-1712). Era principala navă a unei flote care transporta aur și argint din coloniile spaniole din America până în Spania, pentru a pune pe tava regelui Filip al V-lea prețioasa captură. Ghi­nionul a făcut ca San Jose să nu mai ajungă niciodată la destinație. Tezaurul s-a dus la fund și doar câțiva din cei 600 de membri ai echipajului de pe navă au reușit să se salveze în momentul naufragiului. Galionul a devenit obsesia vânătorilor de comori de pretutindeni care caută epava de zeci de ani. Deși au fost descoperite multe alte epave, miticul San Jose continua să rămână ascuns, locația sa rămânând un mister pentru toată lumea. Asta până în noiembrie 2015, când o echipă de cercetători columbieni și internațio­nali, între care membri ai echipei care a găsit epava Titanicului în 1985, au rezolvat misterul. Ei au studiat vânturile și curenții din Caraibe în dar și arhivele coloniale spaniole și columbiene, în căutare de indicii. Experții au confirmat în cele din urmă că San Jose a fost găsit la 27 noiembrie, într-un loc în care nicio săpătură nu reținuse atenția, a declarat preșe­dintele Santos. Culmea este că alte cinci epave au fost descoperite pe fundul oceanului în timpul acestor explorări. Epava galionului San Jose a fost găsită în apropiere de insulele Corales del Rosario, în largul Cartagenei. Nava a fost identificată datorită tunurilor sale de bronz unice, pe care erau gravați del­fini. în largul coastelor caraibiene ale Colum­biei ar exista până la o mie de epave dar numai șase dintre ele transportau comori mari, a de­clarat antropologul Fabian Sanabria, adăugând că cea mai mare și cea mai râvnită era cea de pe San Jose. „Cantitatea și tipul de material nu lasă nicio îndoială cu privire la identitatea epa­vei”, a declarat Ernesto Montenegro, directorul Institutului columbian de Antropologie și Istorie. Dincolo de bucuria vânătorilor de comori, descoperirea lui San Jose este „un eveniment fără precedent” pentru Columbia, a ținut să precizeze primarul orașului Cartagena, Dionisio Velez. Acum rămâne ca prada adusă la suprafață să fie împărțită norocoșilor găsitori. Cum arăta Confucius o altă descoperire de o extrem de mare importanță ne duce în Asia, mai exact în China. Dintr-o știre preluată de Agerpres, aflăm că arheologii chinezi au anunțat pe 14 noiembrie anul trecut, descoperirea unui portret al faimo­sului înțelept chinez Confucius (551 Î.Hr— 479 Î.Hr.) într-un mormânt cu o vechime de cel puțin 2.000 de ani din Jiangxi (sud-estul Chi­nei). Pentru cine nu știe, Confucius a fost un filozof chinez, născut în regiunea Lu, care a SUDOKU jocul săptămânii: 1

Next