Magazin, iulie-decembrie 2018 (Anul 61, nr. 27-52)
2018-07-05 / nr. 27
www.revistamagazin.ro Nr. 27 (3157) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamag SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT FERMELE VIITORULUI garanția unei agriculturi durabile fb JB ȘI CONCEPTUL „schimb TM ”Ш barile climatice”, cel 1 Л fel denumit false”’ ”împotriva cărora se îndreaptă acum într-un efort anunțat cu tam-tam mediatic chiar creatorii lor, a devenit un subiect trendy deși el exista de când exista presa. Foarte interesant a fost faptul că despre „știrile false” nu s-a vorbit decât imediat după ce la alegerile prezidențiale din SUA din 2016 a ieșit victorios candidatul republican, în ciuda tuturor prognozelor (false și ele?) care susțineau candidatul democrat, înțelegem câ „știrile false” sunt o calamitate, dar cum de niciunul din cavalerii de azi ai cruciadei împotriva lor nu pomenea nimic în urmă cu câțiva ani? Și cum a fost descoperit atât de brusc conceptul de „știri false”? Azi, când nici măcar în știrile meteo nu mai poți avea încredere, ele fiind „confate” pentru a satisface diverse interese (ale turismului, ale consumului, ale celor care vor să terifieze ascultătorii). De „calitatea” presei era conștient, în urmă cu mai bine de o suta de ani însuși scriitorul american Mark Twain, са [UNK]е scria ca „daca nu citești presa ești neinformat, dar daca citești presa ești dezinformat”. Daca asta se întîmpla atunci, ce putem spune azi despre presâ, care s-a alterat de un milion de ori mai mult, mai ales dupa dezlănțuirea fără limite și reguli a „presei” online? A acestei „prese” ridicata în slavi chiar de Institutul Reuters, care vrea sa ne convingă cu orice preț că trebuie băgată în seamă chiar și de presa clasica (tipărită), aflată oricum pe duca! Așadar ideea actuala de „știri false” și ideea că o companie ca Google și-a propus să ne salveze de ele nu pot ascunde decât scopuri obscure, subterane. Dovada ca nu se definește exact ce sunt acestea, în schimb Google știe deja cum să ne scape de ele! De ce acum și nu acum doi-trei ani, de pildă? Nu căutați răspunsul, el nu există. Exista doar un nor de praf sub care se ascund, în realitate, încercări de control al știrilor, de cenzurare a știrilor, prin intermediul unor algoritmi creați în Silicon Valley pentru niște „roboți” înzestrați cu Inteligența Artificiala, creați tot acolo. Sa ne aducem aminte ca Boss-ul Facebook recunoștea ca a manipulat intențiile de vot la alegerile prezidențiale din 2016 în SUA. După aceea, același boss a fost prins ca a influențat alegerile nu doar în SUA, ci și prin unele țări din Europa. Și sunt acum inventate „știrile false” care fac rău! Inventăm apa calda? » Dupa Facebook, a venit rândul Google de a fi criticat ca a contribuit la „declinul presei” prin proliferarea dezinformării. Acum Google vrea sa dea certificate de buna purtare marilor companii de presa care transmit doar „știri reale”! Cum? Prin introducerea unor „roboți” superinteligenți care sa separe „știrile false”, de cele „bune”! Dar cum se face distincția corecta între aceste categorii? Google spune ca va ajuta presa (?) „să limiteze efectele adverse ale algoritmilor, care au tendința de a prioritiza doar anumite medii ori subiecte în defavoarea altora” după cum transmite Agerpres. Pentru mulți experți genul asta de măsuri cam bate la ochi. Chiar daca, oficial Google declara ca masurile sunt „parte a eforturilor sale de a elimina dezinformarea și de a-i ajuta pe utilizatori să spargă bula filtrelor prin care se crea tendința de a menține cititorul captiv în propriile convingeri în detrimentul lărgirii orizonturilor sale”. Cu versiunea sa numită „Google News”, se dorește „aducerea la lumină a știrilor care vă interesează din surse de încredere, oferindu-ve în același timp o gamă variată de perspective asupra evenimentelor”. „Surse de încredere”, dar cine stabilește care sunt acestea? Ce instanța? Algoritmii? Și apoi, se caută „reabilitarea presei” sau maximizarea profiturilor obținute din publicitate ale grupului Google? Nu toți experții au încredere în algoritmi, care s-ar dori imparțiali, dincolo de subiectivitatea umană. Ei sunt, însă, creați de oameni pentru a executa ceea ce au fost programați. Imparțialitatea algoritmilor este o fantezie mult mai saraca decât cele erotice. „De mult timp exista o fantezie cu privire la știrile personalizate (algoritmic)”, spunea Meredith Broussard, care predă jurnalism la Universitatea din New York. .Nimeni nu a făcut-o vreodată bine și cred ca cei care concep știri și editorii de pagini (de internet) se descurcă foarte bine în ceea ce privește sortarea”, adăuga ea. Până la urma, putem uita de controversa „știri false”, „știri bune”. Acest „moft” se reduce la profituri. Pentru Dan Kennedy, profesor de jurnalism la Universitatea Northeastern, aceste „Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat în școală.” Albert Einstein măsuri preconizate de Google par a avea un efect pozitiv pentru ecosistemul presei. „Timp de mulți ani, Google a refuzat să împartă veniturile din publicitate cu grupurile de presâ sub pretextul ca Google le aducea trafic și că ținea de acele organizații să se descurce sâ găsească o modalitate pentru monetizarea traficului”, a subliniat el. „Acum, când peste 90% din totalul noilor venituri publicitare digitale merg la Google și Facebook, Google ajunge în sfârșit să recunoască faptul că trebuie sâ încerce altceva”, a mai declarat Kennedy. Nicholas Diakopoulos, specialist în jurnalism digital la Universitatea Northwestern, se întreabă ce sunt acelea „surse de încredere”? După el, schimbarea pare o idee bună, poate „pentru cei mari sau (editorii) care și-au dat seama cum să se joace cu algoritmul”, dar cum rămâne „cu site-urile de știri locale, cu site-uri noi de știri care nu au un palmares?”. Ei bine, despre aceleași „surse de încredere” vorbea și Mark Zuckerberg când declara cu câteva luni în urmă „că va favoriza sursele de încredere, la sfatul utilizatorilor”, dar asta doar după ce a ieșit la iveală scandalul Analytica pentru care încă încearcă explicații timide, chiar în Europa. Până la urmă, nu este vorba de „știri false”, în realitate, știrile false sunt sinonime cu existența presei de când există ea. „Știri false” vor exista chiar și după eforturile conjugate (de ochii lumii) ale Google și Facebook. Ele sunt azi posibile cu atât mai mult cu cât exista o sumedenie de dispozitive digitale de manipulare a informației (prin abolirea verificării din trei surse, prelucrarea imaginilor foto și video cu programe digitale specializate). Informația este manipulare. Manipularea este dezinformare. Problema este că abia acum s-a descoperit sau a ieșit la iveală o mașinărie digitală, o escrocherie digitala, de manipulare a populației globului, cititori și utilizatori, care se ascundea sub faldurile grele ale unui motor de căutare și ale „media de socializare”. GEORGE CUȘNARENCU n 5 948427 000140 27 DUPA FACEBOOK, A VENIT RÂNDUL GOOGLE DE A FI CRITICAT C A CONTRIBUIT LA „DECLINUL PRESEI" PRIN PROLIFERAREA DEZINFORMĂRII. « 7<3pT»