Magazin, ianuarie-iunie 2019 (Anul 62, nr. 1-26)

2019-01-10 / nr. 1-2

SERIE NOUĂ - 1433 • ANUL LXII • 10 IANUARIE 2019 • 16 PAGINI • 2,5 SE Nr. 1-2 (3183) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Harta genomului ființelor vii După lansarea celui mai ambițios și mai complex proiect științific, Proiectul Genomului Uman (PGU), proiect lansat în 1990 și încheiat în proporție de 92 la suta în 2003, cercetătorii au lansat la sfârșitul anului tre­cut un proiect și mai ambițios care are drept obiectiv „desci­frarea genomului tuturor celor 1,5 milioane de specii complexe cunoscute de pe Terra”, transmite Agerpres, termenul de finalizare a proiectului fiind de zece ani. Proiectul poartă numele de BioGenomul Pământului (BGP) și este „următorul proiect din domeniul biologiei” după PGU, un demers care a costat 3 miliar­de de dolari, bani publici și pri­vați, s-a desfășurat timp de 13 ani. Potrivit calculelor estima­tive, BGP va costa 4,7 miliarde de dolari și „va crea, la final, o nouă bază în biologie prin inter­mediul căreia vor putea fi găsite soluții pentru păstrarea biodi­­versității și sprijinirea societă­ților umane”, după cum declara Harris Lewin, profesor la Uni­versitatea din California, Statele Unite, și președintele proiectu­lui BGP. „Cel mai important este fap­tul că „inițiativa va atrage de­mersuri de cercetare importante din întreaga lume, printre care un proiect american care vizea­ză descifrarea codului genetic a 66.000 de vertebrate, un proiect chinez de secvențiere genetică a 10.000 de plante și Global Ant­henomes Alliance, care are în plan descifrarea codului genetic a circa 200 de specii de furnici”, anunța profesorul Lewin. Un exa­computer Cum este de înțeles, volu­mul de date culese în cadrul BGP nu poate fi procesat decât cu un supercomputer de ultimă generație. Există un asemenea supercomputer? Răspunsul este afirmativ: a­­cest computer a fost realizat chiar în acest an și are puterea de cel puțin un exaflop, adică este ca­pabil de un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă! O asemenea capacitate de calcul reprezintă o creștere de o mie de ori a primului computer petas­­cale care a fost realizat în 2008. Un exaflop înseamnă un quinti­­lion, adică 10 la puterea 18, operații pe secundă Oak Ridge National Laboratory a reușit realizarea exa supercomputeru­­lui denumit Summit (foto din titlu), care în 2018, a înregistrat o viteză de calcul de 1,8x10 la puterea 18, în timp ce analiza genomul uman! Mai spectacu­los spus, acest supercomputer poate calcula într-o secundă ce­ea ce unui om i-ar lua 6 miliarde de ani! Jim Smith, directorul științi­fic al organizației Wellcome Trust, declara că BGP va reprezenta „o sursă de inspirație la nivel inter­național” și, în mod asemănător cu PGU, inițiativa are potențialul de a transforma cercetarea din domeniul sănătății și a bolilor”. „De la natură vom putea înțelege modalitatea de dezvol­tare de noi tratamente pentru boli infecțioase, identificarea me­dicamentelor care pot încetini procesul de îmbătrânire, genera­rea unor noi abordări de a obține hrana omenirii sau crearea unor noi biomateriale”, a mai spus acesta la întâlnirea cu presa. Ceea ce s-a realizat până a­­cum e nesemnificativ, deoarece au fost descifrate genomurile a mai puțin de 3.500 de specii complexe, echivalentul unui procent de doar 0,2 la sută Mai puțin de o sută dintre acestea au fost realizate ca „genom de re­ferință”, utile cercetătorilor pen­tru a le accesa și a învăța din stu­diul acestora. Obiectivul BGP este de a a­­dâuga mii de al­te genomuri de referință, care vor revoluționa, potrivit oameni­lor de știință, modalitatea de înțelegere a bio­logiei s­a­ £ re­­­luției, vor crește eforturile­­ de conservare și protejare a biodi­­versității”. „Gras și frumos” sau „slab și înalt”? La noi există zicala „gras și frumos” care poate părea con­tradictorie, deși este ceva adevăr dincolo de cuvinte și dincolo de moda care promovează cu obsti­nație imaginea „tras prin inel”, mai ales în rândul femeilor. Când discuția ajunge pe mâ­na cercetătorilor, lucrurile se schimbă, mai ales când e pus în discuție Indicele de Masă Cor­porală (IMC). Ce este IMC? „Este un indicator oficial de calculare a greutății corporale ideale, pentru o înălțime dată In primul rând, indicele de masă corporală ajută la stabilirea gru­pei de greutate în care se înca­drează o persoană - gradul de obezitate. De asemenea, IMC poate fi folosit pentru calcularea numărului de kilograme pe care o persoană trebuie să le piardă sau să le câștige, pentru a ajunge la greutatea ideală pentru înăl­țimea sa”, explică dr. Raluca Sanda Vișan, medic primar dia­­­t, nutriție și boli metabolice. Un nivel mare al IMC de­­noită obezitate, un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare. Suntem mai feriți de riscuri cu un nivel mic al IMC? La această dilemă răspunde un grup de cercetători care au produs un studiu publicat recent de jurnalul The Lancet Diabetes and Endocrinology, după cum transmite Agerpres. Studiul, realizat de oameni de știință de la SSHTM, a ana­lizat asocierea dintre IMC și ris­cul " de deces și ca urma­re­­ de cauze. Ur. nuiuor i­­iBt de­s re cât și d­ate cu un asc­­­ces”, concluzionează stuu.­Echipa de cercetători su­gerează că un IMC cu valori cu­prinse între 21 și 25 este asociat cu cel mai scăzut risc de deces ca urmare a cancerului și afec­țiunilor cardiovasculare. Obezitatea (un IMC de 30 și peste această valoare) a fost aso­ciată cu „o reducere cu 4,2 ani a duratei de viață în cazul bărba­ților și cu 3,5 ani la femei, greu­tatea în exces contribuind la creșterea riscului de deces ca ur­mare a cancerului și bolilor de inimă dar și a altor categorii im­portante de probleme de sănăta­te, printre care se numără afec­țiuni respiratorii, hepatice și dia­bet”. în contrast, o greutatea cor­porală redusă (IMC mic) a fost de asemenea asociată „cu un risc mai mare de deces d­intr-o varie­tate de cauze, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, de­mență boala Alzheimer și suicid”. „Am descoperit asocieri im­portante între IMC și majorita­tea cauzelor de deces analizate, ceea ce subliniază că greutatea corporală raportată la înălțime este asociată cu riscul ca urmare a unei game largi de afecțiuni”, a declarat Krishnan Bhaskaran, autor principal al studiului și profesor asociat de statistică epidemiologică la LSHTM. Așa cum recunosc și autorii studiului, cercetarea are limitele ei, în măsura în care „nu au fost disponibile informații cu privire la alimentația sau nivelurile de activitate fizică ale subiecților astfel încât nu a fost posibilă ana­liza interdependenței între IMC și acești factori de risc asociați”. GEORGE CUȘNARENCU DINTRE MIILE DE SARI CARE AU PREZENTAT NOI PROIECTE ȘI NOI TEHNOLOGII PE PARCURSUL ANULUI 2018, CÂTEVA POT FI REȚINUTE CA ADEVĂRATE PROMISIUNI PENTRU ANUL CARE TOCMAI ÎNCEPUT. 1Hii1

Next