Magazin, ianuarie-iunie 2019 (Anul 62, nr. 1-26)
2019-01-10 / nr. 1-2
SERIE NOUĂ - 1433 • ANUL LXII • 10 IANUARIE 2019 • 16 PAGINI • 2,5 SE Nr. 1-2 (3183) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com • redactia@revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Harta genomului ființelor vii După lansarea celui mai ambițios și mai complex proiect științific, Proiectul Genomului Uman (PGU), proiect lansat în 1990 și încheiat în proporție de 92 la suta în 2003, cercetătorii au lansat la sfârșitul anului trecut un proiect și mai ambițios care are drept obiectiv „descifrarea genomului tuturor celor 1,5 milioane de specii complexe cunoscute de pe Terra”, transmite Agerpres, termenul de finalizare a proiectului fiind de zece ani. Proiectul poartă numele de BioGenomul Pământului (BGP) și este „următorul proiect din domeniul biologiei” după PGU, un demers care a costat 3 miliarde de dolari, bani publici și privați, s-a desfășurat timp de 13 ani. Potrivit calculelor estimative, BGP va costa 4,7 miliarde de dolari și „va crea, la final, o nouă bază în biologie prin intermediul căreia vor putea fi găsite soluții pentru păstrarea biodiversității și sprijinirea societăților umane”, după cum declara Harris Lewin, profesor la Universitatea din California, Statele Unite, și președintele proiectului BGP. „Cel mai important este faptul că „inițiativa va atrage demersuri de cercetare importante din întreaga lume, printre care un proiect american care vizează descifrarea codului genetic a 66.000 de vertebrate, un proiect chinez de secvențiere genetică a 10.000 de plante și Global Anthenomes Alliance, care are în plan descifrarea codului genetic a circa 200 de specii de furnici”, anunța profesorul Lewin. Un exacomputer Cum este de înțeles, volumul de date culese în cadrul BGP nu poate fi procesat decât cu un supercomputer de ultimă generație. Există un asemenea supercomputer? Răspunsul este afirmativ: acest computer a fost realizat chiar în acest an și are puterea de cel puțin un exaflop, adică este capabil de un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă! O asemenea capacitate de calcul reprezintă o creștere de o mie de ori a primului computer petascale care a fost realizat în 2008. Un exaflop înseamnă un quintilion, adică 10 la puterea 18, operații pe secundă Oak Ridge National Laboratory a reușit realizarea exa supercomputerului denumit Summit (foto din titlu), care în 2018, a înregistrat o viteză de calcul de 1,8x10 la puterea 18, în timp ce analiza genomul uman! Mai spectaculos spus, acest supercomputer poate calcula într-o secundă ceea ce unui om i-ar lua 6 miliarde de ani! Jim Smith, directorul științific al organizației Wellcome Trust, declara că BGP va reprezenta „o sursă de inspirație la nivel internațional” și, în mod asemănător cu PGU, inițiativa are potențialul de a transforma cercetarea din domeniul sănătății și a bolilor”. „De la natură vom putea înțelege modalitatea de dezvoltare de noi tratamente pentru boli infecțioase, identificarea medicamentelor care pot încetini procesul de îmbătrânire, generarea unor noi abordări de a obține hrana omenirii sau crearea unor noi biomateriale”, a mai spus acesta la întâlnirea cu presa. Ceea ce s-a realizat până acum e nesemnificativ, deoarece au fost descifrate genomurile a mai puțin de 3.500 de specii complexe, echivalentul unui procent de doar 0,2 la sută Mai puțin de o sută dintre acestea au fost realizate ca „genom de referință”, utile cercetătorilor pentru a le accesa și a învăța din studiul acestora. Obiectivul BGP este de a adâuga mii de alte genomuri de referință, care vor revoluționa, potrivit oamenilor de știință, modalitatea de înțelegere a biologiei sa £ reluției, vor crește eforturile de conservare și protejare a biodiversității”. „Gras și frumos” sau „slab și înalt”? La noi există zicala „gras și frumos” care poate părea contradictorie, deși este ceva adevăr dincolo de cuvinte și dincolo de moda care promovează cu obstinație imaginea „tras prin inel”, mai ales în rândul femeilor. Când discuția ajunge pe mâna cercetătorilor, lucrurile se schimbă, mai ales când e pus în discuție Indicele de Masă Corporală (IMC). Ce este IMC? „Este un indicator oficial de calculare a greutății corporale ideale, pentru o înălțime dată In primul rând, indicele de masă corporală ajută la stabilirea grupei de greutate în care se încadrează o persoană - gradul de obezitate. De asemenea, IMC poate fi folosit pentru calcularea numărului de kilograme pe care o persoană trebuie să le piardă sau să le câștige, pentru a ajunge la greutatea ideală pentru înălțimea sa”, explică dr. Raluca Sanda Vișan, medic primar diat, nutriție și boli metabolice. Un nivel mare al IMC denoită obezitate, un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare. Suntem mai feriți de riscuri cu un nivel mic al IMC? La această dilemă răspunde un grup de cercetători care au produs un studiu publicat recent de jurnalul The Lancet Diabetes and Endocrinology, după cum transmite Agerpres. Studiul, realizat de oameni de știință de la SSHTM, a analizat asocierea dintre IMC și riscul " de deces și ca urmare de cauze. Ur. nuiuor iiBt des re cât și date cu un ascces”, concluzionează stuu.Echipa de cercetători sugerează că un IMC cu valori cuprinse între 21 și 25 este asociat cu cel mai scăzut risc de deces ca urmare a cancerului și afecțiunilor cardiovasculare. Obezitatea (un IMC de 30 și peste această valoare) a fost asociată cu „o reducere cu 4,2 ani a duratei de viață în cazul bărbaților și cu 3,5 ani la femei, greutatea în exces contribuind la creșterea riscului de deces ca urmare a cancerului și bolilor de inimă dar și a altor categorii importante de probleme de sănătate, printre care se numără afecțiuni respiratorii, hepatice și diabet”. în contrast, o greutatea corporală redusă (IMC mic) a fost de asemenea asociată „cu un risc mai mare de deces dintr-o varietate de cauze, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, demență boala Alzheimer și suicid”. „Am descoperit asocieri importante între IMC și majoritatea cauzelor de deces analizate, ceea ce subliniază că greutatea corporală raportată la înălțime este asociată cu riscul ca urmare a unei game largi de afecțiuni”, a declarat Krishnan Bhaskaran, autor principal al studiului și profesor asociat de statistică epidemiologică la LSHTM. Așa cum recunosc și autorii studiului, cercetarea are limitele ei, în măsura în care „nu au fost disponibile informații cu privire la alimentația sau nivelurile de activitate fizică ale subiecților astfel încât nu a fost posibilă analiza interdependenței între IMC și acești factori de risc asociați”. GEORGE CUȘNARENCU DINTRE MIILE DE SARI CARE AU PREZENTAT NOI PROIECTE ȘI NOI TEHNOLOGII PE PARCURSUL ANULUI 2018, CÂTEVA POT FI REȚINUTE CA ADEVĂRATE PROMISIUNI PENTRU ANUL CARE TOCMAI ÎNCEPUT. 1Hii1