Magazin, iulie-decembrie 2019 (Anul 62, nr. 27-52)

2019-09-12 / nr. 37

între 2014 și 2017, gheața din Antarctica s-a topit cu o viteză-record și a ajuns la nivelul minim din ultimii 40 de ani. în numai trei ani, continentul rece a pierdut o suprafață uriașă de gheață: aproape două milioane de kilometri pătrați, adică mai mult decât suprafața Mexicului. E­ste cea mai mare pierdere a banchizelor din ultimele pa­tru decenii. Savanții averti­zează că animalele marine sunt cele mai afectate de dispariția stratului de gheață de la Po­lul Sud. Pinguinii sunt în mod cert afectați de locul în care se află ban­chiza. Dar, pe lângă urșii polari din nord și pinguinii din sud, suprafața de gheață afectează păsările, balenele, focile, precum și micile organisme. Topirea banchizei antarctice poate avea efecte extrem de grave pentru planeta noastră. Atunci când radiațiile solare se reflectă în banchiza de ghea­ță, sunt trimise înapoi în spațiu. Dacă gheața nu mai este acolo, iar radiațiile ajung în același loc fără să mai fie re­flectate, vor pătrunde în oceane și de acolo în sistemul Terrei, încălzind at­mosfera. Dr. Claire Parkinson, savant la Centrul Goddard al NASA, afirmă: „în cazul Arcticii, este un consens larg potrivit căruia reducerea calotei polare are legătură cu încălzirea aces­tei regiuni, în cazul Antarcticii, în loc să se înregistreze o pierdere de gheață, în primii 30 de ani din această perioa­dă de 40 de ani înregistrată, a fost o creștere generală a ban­chizelor polare. Rezulta­tul este foarte derutant.” Oamenii de știință care au analizat datele încear­că să găsească o explica­ție pentru fenomenul res­pectiv, dar încă nu au a­­juns la un consens. Sa­vanții nu știu deocamdată dacă este vorba despre un fenomen izolat sau des­pre începutul unei ten­dințe îngrijorătoare. Ei se tem că efectele încălzirii globale ar putea să se manifeste mai puternic în Antarctica, o zonă ferită până acum, comparativ cu regiunea Arctică. ilS ®"" — Se topește Antarctica? S.Vai capul meu”?"" Sigur că fiecare dintre noi are dreptul de a-și exprima sentimen­tele, de a întreba sau a se mira. In acest caz anumite expresii ne sunt de mare folos. Fiecare dintre noi spune „Vai de sufletul meu!”, „Vai de mama mea!”, „Vai de capul meu!”. Din păcate, mulți dintre noi au făcut să dispară pre­poziția „de” în aceste expre­sii care sună ceva mai ciudat Auzim astfel spunându-se „Vai sufletul meu!”, „Vai mama mea!”, „Vai capul meu!”. Poate că aceste ex­clamații, în scris, ar avea ne­voie de o virgulă, dar nu suntem convinși că în acest caz nu oferim alte sensuri față de cele dorite de vorbitorii respec­tivi, în aceste cazuri folosirea pre­poziției „de” este nu doar de dorit ci absolut obligatorie. Altfel noul sens aruncă excla­mația în derizoriu, dându-i alt sens de tipul: „Vai capul meu (cât de mult mă doare!”). Este cu totul altceva față de intenția vorbitorului și e bine să evităm astfel de confuzii peni­bile. (I.S.) -Nr. 37 (3218) din 12 septembrie 2019- ш [UNK]п [UNK] [UNK]я [UNK] . 'Sfii Braconajul extermina elefanții Fildeșul de cea mai bună calitate vine din partea de mijloc a colți­lor de elefanți, acolo un­de materialul este ferm și fără cusur. Braconie­rii încearcă să sacrifice cel mai mare elefant - adesea matriarha fami­liei, lăsându-i puii să se descurce singuri. La fel de șocant este și că, în timp ce mii de elefanți sunt măcelăriți și uciși în acest mod, Japonia se luptă pentru a-și men­ține deschisă piața în­floritoare a comerțului cu fildeș, afirmând că nu are nimic de-a face cu asta. Experții estimează că peste 250.000 de elefanți au fost măce­lăriți pentru a alimenta comerțul japonez cu fildeș. Iar specialiștii în conservare avertizează că elefanții ar putea să dispară cât de curând, încă în timpul vieții noastre. Japonia susține că piața sa internă utilizea­ză doar fildeș „legal”. Dar adevărul este că nu este posibil să se știe a­­cest lucru cu certitudi­ne, nici măcar cei care prelucrează prețioșii colți nea­vând la dispo­ziție argumentele credi­bile sută la sută pentru a susține că ei nu folo­sesc material provenit din braconaj. Din păcate, nu este vorba doar despre ele­fanți. Aceste creaturi maiestuoase reprezintă o „specie esențială”, care ajută la susținerea întregului ecosistem în care trăiesc. Acesta este parțial motivul pentru care protejăm elefanții de ani de zile, demons­trând că fildeșul ilegal este vândut pe străzile din Europa, finanțând eforturile împotriva braconierilor din Africa și promovând o viziune care să protejeze jumă­tate din planetă pentru natură, astfel încât aces­te animale profund inte­ligente și emoționale să poată hoinări liber în mediul lor natural. „Fiica neagră” a lui Ludovic al XIV-lea In istoria regalității europene apar uneori anu­mite personaje cu origini africane, de culoare. De exemplu, există un portret al unei călugărițe cunoscute sub numele de Louise Marie-Thérèse, supranumită Călugărița Neagră a lui Moret (1664-1732). Numeroase surse ale vremii indică faptul că aceasta era fiica Reginei Franței, Maria Theresa din Spania. Călugărița Neagră a lui Moret, Louise Marie-Thérèse, a fost o călugăriță benedictină, retrasă în mănăstirea Moret-sur-Loing. A fost numită „Mauresse de Moret” (ceea ce s-ar traduce prin „Maura din Moret”), iar un portret al ei există în Bibliothèque Sainte Geneviève din Paris. Cercetările realizate de Societatea de Istorie din Paris și din Ile-de-France și publicate în 1924 de către editurile Honoré Champion au concluzionat că acest portret a fost pictat în jurul anului 1680 de aceeași mână care a zugrăvit seria de 22 de portrete ale regilor Franței, de la Ludovic al IX-lea la Ludovic al XIV-lea, între anii 1681 și 1683. La scurt timp după moartea reginei franceze Maria Theresa din Spania, soția lui Ludovic al XIV-lea, în 1683, curtenii au afirmat că această femeie cu fizionomie și culoarea pielii având caracteristici africane ar putea să fi fost fiica reginei, și că ar fi fost născută în 1664. Călugă­rița era convinsă de originile ei regale, iar Saint-Simon afirmă că a auzit-o o dată cum l-a salutat pe „Dauphin”(moștenitorul tronului Franței) cu apelativul „fratele meu”! Un banal aparat multifuncțional Fierul de călcat este o unealtă foarte veche, dar ca aparat electric nu are o vârstă deloc mare. Se știe că în urmă cu numai câteva decenii se mai foloseau faimoasele ,m­așini de călcat” din fontă, care se umpleau cu jar și astfel își putea face datoria an nou însă, aparatul a ajuns să-și depășească limitele, cum s-ar zice, el fiind folosit nu doar la netezirea hainelor, a lenjeriei și așa mai departe. Printre funcțiile sale - să spunem­­ mai noi se numără și unele inso­lite, cu totul neașteptate, scrie adevarul.ro. Așadar, fierul de călcat; ♦ repară zgârieturile de pe mobilă sau de pe parchet (se pune o foaie de hâr­tie peste piesa de mobilier sau de parchet zgâriată și se trece talpa fierului de călcat în mod repetat peste aceasta se repetă pro­cedura până când se ajunge la rezultatul dorit); ♦ repară tapetul dezlipit (dacă tapetul s-a dezlipit într-un colț, se adaugă adeziv sub acesta și se trece fierul de călcat pe deasupra, în mod repetat, la căldură me­die); ♦ scoate ceara lipită de masă sau de textile (mai întâi trebuie lăsată ceara să se usuce bine, apoi se pune o hârtie dea­supra petei de ceară și se trece ușor, cu un fier de călcat, peste aceasta, de mai multe ori, ceara se va desprinde de suprafața me­sei sau a textilei și se va transfera pe hârtia pusă deasupra); ♦ scoate petele lăsate de obiecte fier­binți pe masă (se folosește un prosop de pânză subțire și fierul de călcat la te­peratură medie; se aplică o presiune mic timp de câteva secunde pe pânza așezată peste petele cu pricina și se repetă opera­țiunea până se obțin rezultatele dorite); ♦ laminează documente (este nevoie de o folie de plastic precum cea folosită la copy-centerul clasic pentru laminat, s­pune documentul în folia de plastic și acoperă cu un prosop. Se pune talpa fieru­lui de călcat la temperatură ridicată și se aplică presiune maximă pe prosop, apoi se întoarce documentul pe cealaltă parte și se repetă operațiunea). Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU M 4 Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂ­TRÂNEANU­­Președinte GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr Irina Stoica Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail; redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazm@yahoo.com GEORGE CTJȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HOAJÀ, PAULIOAN, MELANIA CONSTANTINTU Cititorii din străinătate se pot TEHNOREDACTARE abona prin Casa Editorială COMPUTERIZATA: .Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com­­ , v Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. *4 .MAGAZIN: Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO S.R.L. Jj

Next