Magazin, iulie-decembrie 2019 (Anul 62, nr. 27-52)

2019-09-19 / nr. 38

SAPTAMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT mureș ’ C­INE, DINCOLO DE NASA, AR MAI VREA SĂ AJUN­GĂ PE LUNĂ? Probabil că pentru restul planetei este un vis de neatins, dar câțiva miliardari ar fi gata să-și cheltuiască averea pentru a-și îndeplini acest vis, fie că a­­jung ei primii, sau doar mașinile zburătoare proiectate de ei. Acest lucru merită totuși sa­lutat, pentru că așa cum amintea astronautul american Jeffrey Hoffman în cadrul unei con­ferințe din 2018 „inovațiile din ultimii 10 ani în domeniul zbo­rurilor spațiale nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi fost impli­cate doar NASA, Boeing și Lockheed, întrucât nu există nicio motivație pentru reducerea costului sau pentru a schimba modalitatea de lucru”, transmite Agerpres. Miliardari pasionați de Lună Inovațiile despre care vor­bea Hoffman făceau trimitere la încercările unor companii priva­te care și-au propus să foloseas­că rachete și module spațiale mult mai ieftine și mai fiabile decât cele produse de o agenție anchilozată, vehicule care ar fa­ce posibile călătoriile spre Lună și Marte. Iar cei care s-au înscris în această cursă spațială contra-cro­­nometru, sunt antreprenorul mul­timiliardar Elon Musk, boss-ul companiei SpaceX, cea care pro­duce rachetele spațiale, precum și Jeff Bezos, șeful companiei aerospațiale Blue Origin. E drept că deocamdată, cum spunea și Hoffman, în domeniul zborurilor spațiale „ne aflăm în­că în epoca trăsurilor trase de cai”, dar lucrurile pot evolua ra­pid, chiar dacă nu chiar în doar cinci ani. „Pentru că e nevoie de noi mijloace de transport măcar pentru a ajunge dincolo de Lu­nă”, mai declara Hoffman. Și din nou întrebarea: cum a ajuns Apollo 11 pe Lună cu atât de vechile mijloace de transport? Deocamdată aflăm că a ajunge pe Lună în 2024 este așa de com­plicat, atât în privința condițiilor, cât și a mijloacelor de transport! Dar dorințele pot deveni rea­litate dacă știm să le visăm cu ochii deschiși. In privința Lunii, antreprenorul multimiliardar Jeff Bezos are o viziune pe ter­men lung care prevede construi­rea unei baze lunare folosind ni­mic altceva decât viitorul sistem de rachete New Glenn, fabricate de Blue Origin. Până aici e de înțeles, dar viziunea Bezos devi­ne de-a dreptul grandioasă, du­pă cum o dezvăluia în luna apri­lie: „Vom muta toată industria grea de pe Terra, care va deveni rezidențială și va găzdui doar industria ușoară”. Iată o viziune revoluționară, la care nici măcar Arthur C­­lar­ke nu a îndrăznit să viseze în 1969 pe când făcea filmul 2001: Odiseea spațială! El era convins că în 2001 vor fi posibile călătorii umane înspre alte galaxii, con­duse de computere neuronale. Aceste viziuni nu s-au realizat nu în 2001, dar nici măcar în zilele noastre. Industria grea, mutată pe Lună? Hm... Proiectele de viitor ale lui Elon Musk sunt mai term­ene. El e convins că noua sa rachetă Big Falcon, pe care o construiește compania SpaceX, „ar putea re­prezenta o soluție pentru călă­torii frecvente, la un preț acce­sibil pe suprafața lunară”. Musk e convins, și mul­tă lume la fel, că SpaceX „ar putea chiar să ajungă pe Lună înaintea NASA sau Blue Origin. Racheta Falcon Heavy poate lansa capsula spațială de mici dimensiuni Crew Dragon către Lună și înapoi pe Terra. După cum scriam a­­nul trecut, deja două per­soane au plătit o sumă im­portantă pentru a­­­ se îmbar­ca capitolul vise grandioase. Jeffrey Hoffman vede și el de­parte: „Visul meu ar fi ca într-o zi Luna să facă parte din sfera economică a Pământului, așa cum sunt orbita geostaționară și orbita joasă a Pământului... Așa va fi și Luna într-o zi, iar acesta este un obiectiv pentru care merită să muncim”. După cum se vede, proiecte mari sunt, la fel și visele. Rămâne de văzut ce se va alege de ele. Important este ca noi să muncim. Apollo, m­edite­ ­ază câteva lucruri mai puțin cunoscute despre misiunile sele­nare Apollo, extrase dintr-un material Agerpres. ■ Mână în mână, spre Lună, în septembrie 1963, în plin Război Rece, președintele SU­A, John F. Kennedy a șocat lumea sugerând că SUA și URSS ar putea merge „mână în mână” pe Lună! Propunerea părea motiva­tă de costurile din ce în ce mai mari ale programului Apollo și de dorința de a detensiona rela­ția încordată cu URSS. Deși există dovezi potrivit cărora so­vieticii nu ar fi respins această idee, ea a fost abandonată după asasinarea lui Kennedy, în no­iembrie 1963.­­ Ales întâmplător, Directo­rul de operațiuni ale echipa­jului de zbor din cadrul NASA, Deke Slayton îl alesese pe Gus Grissom drept comandat al mi­siunii Apollo 11. Grissom însă a decedat în incendiul lui Apollo 1. Slayton i-a oferit neoficial a­­cest post comandantului Apollo 8, Frank Borman, dar acesta a refuzat propunerea pentru ca în final, misiunea istorică Apollo 11 să fie încredințată astronauți­­lor Neil Armstrong, Buzz Al­­drin și Michael Collins, următo­rul echipaj căruia îi venea rân­dul prin sistemul de rotație. ■ La un pras de dezastru. A do­ua misiune Apollo de ase­lenizare a fost lansată la data de 14 noiembrie 1969, într-o fereas­tră de acalmie meteo. Insă la doar 36 de secunde de la desprinde­rea de sol, modulul spațial și ra­cheta purtătoare Saturn V au fost lovite de un fulger. Câteva clipe mai târziu, un al doilea ful­ger a străpuns nava și a provocat întreruperea funcționării multo­ra dintre sistemele electrice. NASA a luat în calcul abando­narea misiunii, dar în cele din urmă, printr-o manevră tehnică, totul a revenit la normal și, deși s-a aflat la un pas de dezastru, Apollo 12 a marcat a doua ase­lenizare. ■ Operă de artă pe Lună. Cel mai ciudat obiect plasat pe Lună de misiunile Apollo a fost o sculptură realizată de artistul belgian Paul van Hoeydonck, intitulată Astronautul căzut. Ea a fost lăsată pe Lună, în secret, în luna august a anului 1971, de comandantul misiunii Apollo 15, David Scott, dorind ca prin acest gest să aducă un omagiu colegilor săi care și-au pierdut viața în cursul misiunilor de ex­plorare spațială. Lângă statuetă a depus o placă pe care au fost trecute numele a paisprezece as­­tronauți americani și cosmona­uți sovietici decedați. GEORGE CUȘNARENCU Femina club lecții de nutriție Dacă ar putea vorbi tenul ar spune: „Țiu mânca noaptea!" Dosarele frumuseții Aliați apreciați DESPRE BAZELE UMANE DE PE LUNA SI MARTE SE VORBEȘTE CAM DE PE VREMEA CÂND HOLLYWOOD CREDEA CA NE AM ÎNTÂLNIT CU EXTRATEREȘTRII SI CĂ TERRIENII NU MAI SUNT SINGURI. VIZIUNEA S-A SCHIMBAT ÎNSÂ AZI: NOI SUNTEM EXTRATERESTRII CARE VOM LUA CONTACT CU CEI DE PE LUNĂ (?) SI DE PE MARTE (?) PENTRU ÎNCEPUT VOM PORNI CU NISTE MICI COLONII SINGURATICE. ipIjmsiu Śли [UNK]м-л I

Next