Magazin, iulie-decembrie 2020 (Anul 63, nr. 22-47)
2020-11-26 / nr. 43
SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ННИВННВМНПНН 1Я МНННННЯ [UNK]в C STII ЕNTIFICAT DINercetarea A DEVENIT, în 2010, mai globală, mai colaborativă ca niciodată. Publicația National Geographic a identificat, la sfârșitul anului trecut, o serie de descoperiri care, prin semnificația lor ar putea fi reperele și tendințele care vor putea pune bazele unor descoperiri și mai uimitoare în noul deceniu care a debutat în 2020. Detectarea primelor unde gravitaționale Chiar dacă indicii convingătoare ale undelor gravitaționale au apărut pentru prima dată în anii 1970, nimeni nu le-a detectat direct până în 2015, când observatorul LIGO din SUA a captat șocul unei coliziuni îndepărtate între două găuri negre. Descoperirea, anunțată în 2016, a deschis o nouă modalitate de a „auzi” cosmosul; în 2017, LIGO și observatorul european Virgo (Fecioara) au detectat un alt set de unde, de data aceasta produse de ciocnirea a două obiecte ultra-dense numite stele neutronice. Telescoapele din întreaga lume au văzut explozia aferentă, evenimentul devenind primul observat vreodată atât în cazul undelor luminoase, cât și în cel al undelor gravitaționale. Datele de referință au oferit oamenilor de știință o privire fără precedent asupra modului în care funcționează gravitația în Univers. Scuturarea arborelui genealogic al umanității în 2010, exploratorul Lee Berger, amintește National Geographic, a descoperit un strămoș uman îndepărtat numit Australopithecus sediba. Cinci ani mai târziu, el a anunțat că sistemul de peșteri Cradle of Humankind din Africa de Sud conținea fosile ale unei specii cu totul noi, denumită Homo naledi, un hominin a cărei anatomie „mozaic” seamănă atât cu oamenii moderni, cât și cu „verii” mult mai îndepărtați. Un studiu ulterior a arătat, de asemenea, că H. naledi este surprinzător de „tânăr”, el trăind în urmă cu 236.000-335.000 de ani. Alte descoperiri remarcabile s-au acumulat în Asia. In 2010, o echipă a anunțat că ADN-ul extras dintr-un os siberian fosil era diferit de cel al omului modern, descoperirea fiind printre primele dovezi ale existenței unei descendențe necunoscute, denumită denisovani. în 2018, în China au fost descoperite unelte de piatră, vechi de 2,1 milioane de ani, confirmând faptul că producătorii de unelte s-au răspândit în Asia cu sute de mii de ani mai devreme decât se credea; în 2019, cercetătorii din Filipine au anunțat descoperirea unor fosile de Homo luzonensis, un nou tip de hominin, similar cu Homo floresiensis, așa-numitul „hobbitus” din Flores, o insulă indoneziana. Și noile unelte de piatră de pe insula indoneziană Sulawesi sunt anterioare sosirii oamenilor moderni, ceea ce nurilor Homo, Australopithecus, Paranthropiis și Ardipithecus). Descifrând ADN-ul arhaic In 2010, cercetătorii au publicat primul genom aproape complet al unui Homo sapiens arhaic, deschizând calea unui deceniu revoluționar privind studierea ADN-ului strămoșilor noștri. De atunci, au fost secvențiate peste 3.000 de genomuri arhaice, inclusiv ADN-ul Naiel, o fată care a murit acum 13.000 de ani, în Mexicul de azi. Rămășițele ei se numără printre cele mai vechi schelete umane intacte găsite vreodată în America. De asemenea, în 2010, cercetătorii au anunțat prima versiune a genomului neanderthalian, oferind primele dovezi genetice solide conform cărora unu până la patru la sută din ADN-ul modern al non-africanilor provide la aceste rude apropiate, descoperire izbitoare. ADN-ul arhaic au dezvăluit in 2018 că un os vechi de 90.000 de ani aparținea unei fete adolescente a cărei mamă era Neanderthal și al cărei tată era Denisovan, ea devenind astfel primul om hibrid străvechi descoperit vreodată. Ulterior, cercetătorii au comparat ADN-ul Denisovan cu proteine fosile pentru a confirma faptul că Denisovanii au trăit cândva în Tibet, extinzând zona cunoscută a misteriosului grup, după cum relatează National Geographic. Primii pași în era CRISPR Rămânem în zona ADN pentru a aminti că anii 2010 au marcat progrese uriașe în capacitatea cercetătorilor de a modifica cu precizie ADN-ul, și asta în mare parte datorită identificării sistemului Crispr-Case. Ce este acest sistem? Acronimul CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats), adică Grupuri de Repetări Scurte Palindromice în Ordine Intercalată, denotă, în esență, o serie de scurte secvențe de ADN repetitive cu „distanțiere” așezate între ele. CRISPR este o caracteristică esențială a codului genetic bacterian și a sistemului său imunitar, funcționând ca sistem de apărare pe care bacteriile îl folosesc pentru a se proteja împotriva atacurilor virușilor și pentru a-și „aminti” apoi de fiecare virus specific care le atacă. în 2012, cercetătorii au propus ca metoda CRISPR să poată fi folosită ca un puternic instrument de modificare genetică, deoarece acesta taie exact ADN-ul în moduri pe care oamenii de știință le pot personaliza cu ușurință. în câteva luni, alte echipe au confirmat că tehnica a funcționat pe ADN-ul uman. De atunci, laboratoarele din întreaga lume au folosit Crispr-Cas9 pentru a experimenta aplicațiile sale în agricultură și medicină. In august 2017, o echipă condusă de biologul Shoukhrat Mitalipov de la Oregon Health and Science University a primit finanțare privată pentru a utiliza CRISPR în cazul unei mutații în embrionii umani viabili care cauzează îngroșarea mușchilor inimii. Embrionii modificați au revenit în laborator în proporție de 72 la sută fără mutație. Nu numai SUA și Europa desfășoară experimente de modificare s genetică prin metoda Crispr. începând din 2015, China conduce studiile la om folosind CRISPR pentru a combate diferite tipuri de cancer, infecțiile cu HIV și HPV. Metoda este însă controversată, pentru că modificările ADN uman și apoi reproducerea lui industrială, pot produce modificări ireversibile catastrofale pentru specia umană. Alți critici susțin că modificarea genetică a embrionilor nu este etică, chiar dacă embrionii modificați nu sunt destinați transferului și implantării. Bomba a venit în noiembrie 2018, când au apărut informații legate de cercetătorul chinez He Jianhui, care a declarat la un congres că a creat primul copil din lume modificat genetic prin metoda CRISPR, și anume gemenii numiți Lulu și Nana, despre care am scris și noi la momentul respectiv. El ar fi modificat embrioni gemeni pentru a spori rezistența la HIV. Valurile au fost uriașe și, de atunci, subiectul pare închis pentru media Dar, cu siguranță, experimentele CRISPR continuă în marile laboratoare de cercetare ale lumii și ar putea aduce rezultate spectaculoase în acest deceniu. GEORGE CUȘNARENCU Dosarele frumuseții Sugestii utile sugerează prezența unei a treia insule neidentificate de hominizi în Asia de Sud-Est. Hominizii sunt grupul format din oameni moderni, specii umane dispărute și toți strămoșii noștri imediați (inclusiv membri ai gen IN ULTIMII 10 ANI. OAMENII DE STIINTA DIN ÎNTREAGA LUME AU FĂCUT PROGRESE REMARCABILE. DESCOPERIRILE ULTIMULUI DECENIU AU DUS LA O MAI BUNĂ ÎNȚELEGERE A MISTERELOR CORPULUI UMAN, ALE PLANETEI NOASTRE ȘI ALE COSMOSULUI CARE NE ÎNCONJOARĂ. IATĂ O LISTĂ CU CELE MAI IMPORTANTE: Femma club Pentru dumneavoastră, doamnă De ce vine toamna cu kilograme în plus? f . MUREȘ