Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-01-07 / nr. 1

SAPTAMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT 5 948427 000171 D­istribuirea vaccinului ANTI-COVID-19, VAZUT CA UN PANACEU AL NOULUI DECENIU este bine or­chestrata, chiar dacă, în surdină, se aud și întrebări des­pre eficacitate și riscuri ca să nu mai vorbim despre punerea în vânzare pe „repede înainte” a unui vaccin care n-a apucat să fie testat cu temeinicie în privin­ța efectelor secundare asupra oamenilor vaccinați. Pe agenda Forumului Eco­nomic de la Davos, din 25-29 ianuarie 2021 sunt o mulțime de subiecte de interes global, într-o paradigmă nouă, și asta deoare­ce, după cum se afirmă în pro­gram, „pandemia COVID-19 a demonstrat că nici o instituție sau persoană individuală nu poate aborda provocările econo­mice, de mediu, sociale și teh­nologice ale lumii noastre com­plexe, interdependente”. In această lumină este văzu­tă și preocuparea oamenilor de știință pentru eliminarea factori­lor răspunzători de modificările climatice ai căror martori sun­tem de aproape un deceniu. Una din acțiunile promovate în ultimul timp este refacerea „plămânilor planetei”, afectați dramatic de emisiile de carbon tot mai ridicate, prin acțiunea de plantare a copacilor. Plantarea unui miliard de copaci este o ac­țiune menită a contribui la sto­carea cantităților nedorite de carbon. Dar este plantarea copa­cilor singura soluție a proble­mei? Evident că nu. O soluție mult mai hotărâtă și mai eficientă este stoparea sau reducerea cantităților de carbon emise în atmosferă, la scară glo­bală. Insă, întrebarea esențială este: putem noi elimina vreoda­tă suficient carbon din atmosfe­ră pentru a stopa schimbările climatice? Este răspunsul pe care încearcă să-l ofere un arti­col postat pe Live Science. Natura a înzestrat planeta noastră cu mai mulți „bureți” gi­gantici sau absorbanți de carbon, care pot ajuta oamenii să lupte împotriva schimbărilor climati­ce. Acești bureți naturali, precum și cei produși de om, pot contri­bui la eliminarea carbonului, îndepărtându-l eficient din at­mosferă. În ultimii doi ani, Sabine Fuss caută aceste răspunsuri convin­gătoare. Economist la Berlin, Fuss conduce un grup de cerce­tare al Institutului de Cercetare Mercator referitor la Aspecte Globale și Schimbări Climatice și a făcut parte din grupul inter­­guvernamental original privind schimbările climatice (IPCC), înființat de Națiunile Unite pen­tru a evalua știința, riscurile și impactul încălzirii globale asu­pra planetei. După raportul din 2018 al co­misiei și noul obiectiv al Acor­dului de la Paris de a menține în­călzirea globală la 2,7 grade Fah­renheit (1,5 grade Celsius) sau mai puțin, dezideratul lui Fuss a fost să analizeze care ar putea fi cele mai promițătoare și mai fezabile strategii de eliminare a carbonului din atmosferă, împădurirea și reîmpăduri­­rea, adică plantarea și replanta­­rea pădurilor, sunt „chiuvete de carbon” naturale bine cunoscute. „Chiuvetele de carbon” sunt sisteme naturale care aspiră și stochează bioxidul de carbon din atmosferă, printre acestea numă­­rându-se plantele, oceanul și so­lul. Pădurile întinse pot reține bioxidul de carbon cu efect de seră (CO,) din atmosferă și eli­mina în atmosferă oxigen, prin cunoscutul proces de fotosinteza. Potrivit unui studiu din 2019 publicat în revista Science, plan­tarea unui trilion de copaci ar pu­tea duce la stocarea a aproxi­mativ 225 miliarde de tone (205 miliarde de tone metrice) de car­bon, sau aproximativ două treimi din carbonul eliberat de oameni în atmosferă de la începutul Re­voluției Industriale. Gestionarea terenurilor agri­cole este o altă abordare de eli­minare a carbonului pe cale na­turală, cu un risc relativ scăzut, soluția fiind deja testată, după cum menționează Jane Zeliko­va, ecologist și cercetător șef la Carbon 180, o organizație non­profit care pledează pentru stra­tegii de eliminare a carbonului în SUA. Practici precum pășu­­natul prin rotație, aratul redus și rotația culturilor cresc aportul de carbon pentru fotosinteză, acesta fiind stocat în cele din ur­mă în țesuturile rădăcinii și des­compus în sol. Academia Națională de Ști­ințe a constatat că stocarea car­bonului în sol a fost suficientă pentru a compensa până la 10 la sută din emisiile nete anuale americi milioan metrice Dar­­­cale­nat și replas tra în c cum ar a spus Fuss. La scară largă, aceste strategii naturale necesită mai mult teren, de multe ori teren deja utilizat. Cam atât în privința strategiilor naturale. Dimpotrivă, cred unii cercetători, abordările bazate pe tehnologie în vederea eliminării carbonului sunt cru­ciale. O asemenea teh­nologie are în vedere captarea directă a ae­rului și stocarea carbo­nului, de exemplu. Es­te vorba despre un pro­ces chimic care extra­ge bioxidul de carbon din aer și îl fixează în filtre. Când filtrul este încălzit, CO2 poate fi captat și apoi injectat în sol. în prezent, există 15 fabrici de captare directă a aerului la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Există, de asemenea, bioenergie cu captare de carbon. Această metodă presupune folosirea plan­­telelor și copacilor drept „chiu­vete de carbon”, iar apoi mate­rialul organic este ars pentru a produce căldură sau combustibil cunoscut sub numele de bioe­nergie. In timpul arderii, emisi­ile de carbon sunt capturate și stocate în subteran. O altă posibilitate de captare a carbonului implică minerali­zarea. In acest proces, rocile sunt folosite pentru a reacționa chimic cu CO2 și a cristaliza. Ul­terior, СО, mineralizat este sto­cat în subteran. Cu toate aces­tea, niciuna dintre aceste soluții tehnologice nu a fost implemen­tată la scară largă. Sunt extrem de scumpe, cu estimări de până la 4ЛО liniari pe tonă de СО, elimi­nare necesită încă o­mul­­cercetări și sprijin finai­­nte de a fi implementate, Linia cercetătoarei Jane a, SUA este un bun I al modului în care un de soluții de îndepărta­­anuluiș ar putea funcționa unde teatru­l împreună. Conform acesteia, „gestionarea terenurilor ar putea fi folosită în Midwestul agricol, rocile bazaltice din nord-vestul Pacificului fiind excelente pen­tru mineralizare, iar câmpurile petroliere din sud-vest sunt deja pregătite cu tehnologia potrivită și muncitori calificați pentru stocarea subterană a carbonului. In cele din urmă, fiecare țară va trebui să își alcătuiască pro­priul portofoliu unic de strategii de eliminare а СО,. Cercetările sale au arătat că împădurirea și reîmpădurirea vor fi cele mai productive în re­giunile tropicale, în timp ce di­ferențele de radiații solare în la­titudinile mai nordice cu mai mult albedo (raportul dintre intensita­tea luminii radiate și intensitatea luminii primite) înseamnă că aceste țări vor putea investi în teh­nologii cum ar fi captarea car­bonului și extragerea biomasei. Ideea care se desprinde este că nevoia de implementare a acestor soluții este iminentă. Cantitatea de CO2 pe care o pot emite oamenii înainte ca tem­peratura globală să crească cu 1,5SC peste nivelurile erei prein­­dustriale, este de aproximativ 300 de gigatone de CO2, a amin­tit Sabine Fuss, „în ultimii ani, am emis 40 de gigatone”, a spus cercetătoarea, altfel spus, au mai rămas doar câțiva ani până a se ajunge la acel nivel. Pe baza unui model climatic, autorii unui studiu recent, publi­cat în Scientific Reports susțin că, „chiar dacă oprim emiterea completă de gaze cu efect de seră, temperaturile globale vor fi cu 3aC mai calde și nivelul mării cu 3 metri mai ridicat până în anul 2500, în comparație cu anul 1850”. Pentru a inversa efectele schimbărilor climatice, 33 giga­tone din gazele cu efect de seră existente ar trebui eliminate în acest an și în fiecare an de acum înainte, sunt de părere cercetătorii. Cu toate acestea, realitatea este că aceste abordări nu sunt gata și nu există un consens cu privire la cât ne vor costa. Exis­tă un consens în rândul oameni­lor de știință cu privire la urmă­torul pas: trebuie să oprim ime­diat emisiile. Dar, „întrucât emi­siile sunt încorporate în viața și infrastructura noastră de zi cu zi”, a spus Fuss, „eliminarea (car­bonului) devine o preocupare tot mai importantă”. GEORGE CUȘNARENCU Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Iama, relaxare prin mișcare c­A­Dosarele frumuseții Erori de evitat 9 . DE LA ANUL 2021 SE AȘTEPTAU MULTE LUCRURI SPECTACULOASE, DAR PANDEMIA DE COVID-19 DIN 2020 A DAT TOATE PRIORITĂȚILE PESTE CAP. ACUM, CEA MAI MARE AȘTEPTARE ESTE CAMPANIA DE VACCINARE ANTI-COVID-19, DAR NICI ALTE PREOCUPĂRI NU SUNT UITATE.

Next