Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-01-07 / nr. 1

Nr. 1 (3280) din 7 ianuarie 2021 Extincțiile în masă, o dată la 27 milioane de ani? Potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii americani, extincțiile în masă ale animalelor terestre, inclusiv am­bieni, reptile, mamifere și păsări, ar avea loc, in medie, la Secare 27 milioane de ani.­ ercetâtorii de la Universita­tea New York, sub conduce­rea profesorului Michael Bampino, au realizat analize statistice ale datelor celor zece extincții în masă cunoscute, care au dus la dispariția de tetrapode - animale cu patru membre. Ei au detectat o frec­vență fundamentală „semnificativă din punct de vedere statistic” a extincțiilor în masă, gravitând în jurul unor perioa­de medii de 27,5 milioane de ani. Aceste extincții terestre se aliniază cu impacturi majore cu asteroizi și cu erupții vulcani­ce devastatoare. Oamenii de știință sugerează că ele ar putea fi dictate de orbita Terrei în Ca­lea Lactee, orbită care expune periodic planetă noastră unor roiuri de comete cu potențial distructiv. Odată la fiecare 26- 30 milioane de ani, Soarele și planetele Sistemului Solar pătrund într-un plan mediat, foarte aglomerat, al galaxiei Ca­lea Lactee. Materia normală și cea întunecată concentrate în acest plan au un efect gra­vitațional asupra cometelor din Norul O­­ort, care înconjoară Sistemul Solar, îm­­pingându-le practic pe acestea către pla­neta noastră. Un alt efect este că o parte din materia întunecată poate fi captată de Pământ, devenind suficient de con­centrată spre a se auto-anihila, ducând la un impuls termic în miezul planetei și accentuând activitatea vulcanică terestră. Cea mai recentă extincție în masă, numită Tortin-Messin, a avut loc acum circa 7,25 milioane de ani, ceea ce în­seamnă că următoarea se va petrece pes­te mai bine de 20 milioane de ani. „Existența unui ciclu de 26-27 mili­oane de ani înclină în favoarea ipotezei că Pământul este expus la evenimente catastrofice periodice. De fapt, știm deja că trei dintre distrugerile în masă ale unor specii terestre și marine au avut loc concomitent cu cele mai mari trei im­pacte cosmice din ultimii 250 de mili­oane de ani, fiecare capabilă să provoa­ce un dezastru global și să genereze ex­tincții în masă”, susține Rampino. Cea mai gravă extincție a avut loc acum circa 250 milioane de ani, la gra­nița dintre Permian și Triassic, și a dus la distrugerea a 95% dintre speciile ma­rine și 70% dintre cele terestre. Această extincție ar fi fost provocată de o enor­mă erupție vulcanică din Siberia, care a ridicat în atmosferă cantități uriașe de dioxid de carbon. Când dioxidul de car­bon s-a dizolvat în oceane, acestea au devenit extrem de acide, iar nivelul de oxigen din apă s-a redus considerabil, ucigând viețuitoarele marine. Prin com­parație, extincția produsă acum 66 mili­oane de ani a dus la dispariția a doar 70% dintre speciile terestre, inclusiv a dinozaurilor. Pe de altă parte însă, un alt savant american, profesorul Daniel Rothman de la Institutul Tehnologic Massachusetts, avertizează că următoarea extincție ar putea veni mult mai devreme. El a efec­tuat calcule și simulări care demonstrea­ză că până în anul 2100 circa 310 giga­­tone de carbon vor pătrunde în oceane, fapt care va determina o distrugere în masă a speciilor marine. Cele mai mari extincții din istoria Pământului In cinci rânduri, marea majoritate a speciilor terestre au dispărut, în eveni­mente numite „extincții în masă”, aso­ciate de obicei cu impactul cu comete sau asteroizi. Primul dintre aceste evenimente a a­­vut loc acum circa 440 milioane de ani și a fost al doilea cel mai grav din istorie. Aproape toate formele de viață marină și circa 85% dintre speciile te­restre au dispărut. Acum 375-359 mili­oane de ani, mari schim­bări de mediu au dus la dispariția speciilor mari de pești și au împiedi­cat formarea de noi re­cife de corali pentru următoarea sută de milioane de ani. Extincția de la sfârșitul Permianului (Marea Distrugere) Cea mai mare extincție, care a afec­tat cel mai profund ecologia terestră, a avut loc acum 252 milioane de ani. Pes­te 97% dintre speciile existente au dis­părut pentru totdeauna. Extincția de la sfârșitul Triassicului Dinozaurii au apărut la începutul Tri­assicului, dar uscatul era dominat de amfibieni și reptile asemănătoare cu ma­miferele. Extincția în masă survenită acum 201 milioane de ani a schimbat ra­dical situația. Cretacicului Un asteroid a izbit Pământul acum circa 65 milioane de ani, fiind consi­derat responsabil de dispariția dinozau­rilor. C ■ ■ Extincția de la sfârșitul Ordovicianului ■ Extincția de la sfârșitul Devonianului ■ ■ Extincția de la sfârșitul Neuroni modificați genetic contra maladiei Alzheimer Deși cauzele temutei maladii Alzheimer nu sunt pe deplin elucidate, una dintre teoriile cele mai în vogă afirmă că boala ar fi declanșată de constituirea unei proteine numite beta­­amiloidă în afara celulelor cerebrale. Cercetătorii de la Universitatea Laval, Canada, conduși de profesorul Jacques Tremblay, au pus însă la punct o procedură de manipulare genetică la nivelul neuronilor umani, pentru a încetini formarea acestei proteine. Gena vizată, numită A673T, a fost descoperită în 2012 și se pare că ar fi activă la doar una din 150 de persoane - însă persoana respectivă este, avertizează oamenii de știință, de patru ori mai puțin predispusă la a se îmbolnăvi de Alzheimer decât persoanele la care gena este inactivă. Savanții consideră că „deschiderea” acestei variații genetice la nivelul celulelor cerebrale ar putea reduce producția de beta-amiloidă, scăzând considerabil riscul declanșării bolii. Studiile efectuate au demonstrat că, folosind o tehnică de modificare genetică numită „editare bazală”, care permite conversia directă și ireversibilă a bazei ADN într-o altă bază, țintă, savanții au putut activa varianta A673T în celule cerebrale cultivate într-un mediu de cultură. Tremblay și colegii lui susțin că aces­ta este primul pas în a dovedi că proce­durile de inginerie genetică pot crea, la persoanele care nu au în mod natural gena activată, aceleași beneficii de care se bucură cei cu gena activă nativ. Aptera, mașina electrică cu energie de la Soare O companie producă­toare de mașini electrice din California, Aptera, a anunțat lansarea unui ve­hicul electric care folo­sește energia solară și ca­re practic nu trebuie ali­mentat niciodată. Struc­tura cu aspect futurist es­te proiectată cu materiale ultraușoare și are o formă aerodinamică. Tehnologia „Never Charge” a celor de la Ap­tera este compusă dintr-un pachet de celule solare in­tegrat, ce oferă o autono­mie zilnică de peste 70 km. Astfel, acesta este primul vehicul din lume care nu va trebui alimentat pentru utilizarea exclusiv urbană — în limita autonomiei oferite. Pe de altă parte în­să, vehiculul mai este echi­pat cu o baterie care îi ofe­ră autonomie de deplasare pe 1300 km, surclasând ast­fel cu mult autonomia de doar 600 km oferită de mo­delul S al companiei Tesla. Motorul electric cu ră­cire lichidă al Aptera per­mite vehiculului să ajun­gă de la 0 la 90 km/h în doar 3,5 secunde, viteza maxi­mă care poate fi atinsă fi­ind de 180 km/h. Prețul de cost variază între 25.900 și 46.900 dolari. „Să p­oți veni dimineața cu mașina la muncă, să o lași în par­care și după opt ore de lu­cru să o găsești cu mai multă energie decât atunci când ai venit, este ceva magic, este ca și cum ci­neva ți-ar încărca gratis rezervorul cu ben­zină în fiecare n . _ zi”, spune Ion- Pa [UNK]/П [UNK] datorul Apte- realizată de la, Steve Fam- GABRIEL bro. TUDOR

Next