Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)
2021-01-07 / nr. 1
Nr. 1 (3280) din 7 ianuarie 2021 Extincțiile în masă, o dată la 27 milioane de ani? Potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii americani, extincțiile în masă ale animalelor terestre, inclusiv ambieni, reptile, mamifere și păsări, ar avea loc, in medie, la Secare 27 milioane de ani. ercetâtorii de la Universitatea New York, sub conducerea profesorului Michael Bampino, au realizat analize statistice ale datelor celor zece extincții în masă cunoscute, care au dus la dispariția de tetrapode - animale cu patru membre. Ei au detectat o frecvență fundamentală „semnificativă din punct de vedere statistic” a extincțiilor în masă, gravitând în jurul unor perioade medii de 27,5 milioane de ani. Aceste extincții terestre se aliniază cu impacturi majore cu asteroizi și cu erupții vulcanice devastatoare. Oamenii de știință sugerează că ele ar putea fi dictate de orbita Terrei în Calea Lactee, orbită care expune periodic planetă noastră unor roiuri de comete cu potențial distructiv. Odată la fiecare 26- 30 milioane de ani, Soarele și planetele Sistemului Solar pătrund într-un plan mediat, foarte aglomerat, al galaxiei Calea Lactee. Materia normală și cea întunecată concentrate în acest plan au un efect gravitațional asupra cometelor din Norul Oort, care înconjoară Sistemul Solar, împingându-le practic pe acestea către planeta noastră. Un alt efect este că o parte din materia întunecată poate fi captată de Pământ, devenind suficient de concentrată spre a se auto-anihila, ducând la un impuls termic în miezul planetei și accentuând activitatea vulcanică terestră. Cea mai recentă extincție în masă, numită Tortin-Messin, a avut loc acum circa 7,25 milioane de ani, ceea ce înseamnă că următoarea se va petrece peste mai bine de 20 milioane de ani. „Existența unui ciclu de 26-27 milioane de ani înclină în favoarea ipotezei că Pământul este expus la evenimente catastrofice periodice. De fapt, știm deja că trei dintre distrugerile în masă ale unor specii terestre și marine au avut loc concomitent cu cele mai mari trei impacte cosmice din ultimii 250 de milioane de ani, fiecare capabilă să provoace un dezastru global și să genereze extincții în masă”, susține Rampino. Cea mai gravă extincție a avut loc acum circa 250 milioane de ani, la granița dintre Permian și Triassic, și a dus la distrugerea a 95% dintre speciile marine și 70% dintre cele terestre. Această extincție ar fi fost provocată de o enormă erupție vulcanică din Siberia, care a ridicat în atmosferă cantități uriașe de dioxid de carbon. Când dioxidul de carbon s-a dizolvat în oceane, acestea au devenit extrem de acide, iar nivelul de oxigen din apă s-a redus considerabil, ucigând viețuitoarele marine. Prin comparație, extincția produsă acum 66 milioane de ani a dus la dispariția a doar 70% dintre speciile terestre, inclusiv a dinozaurilor. Pe de altă parte însă, un alt savant american, profesorul Daniel Rothman de la Institutul Tehnologic Massachusetts, avertizează că următoarea extincție ar putea veni mult mai devreme. El a efectuat calcule și simulări care demonstrează că până în anul 2100 circa 310 gigatone de carbon vor pătrunde în oceane, fapt care va determina o distrugere în masă a speciilor marine. Cele mai mari extincții din istoria Pământului In cinci rânduri, marea majoritate a speciilor terestre au dispărut, în evenimente numite „extincții în masă”, asociate de obicei cu impactul cu comete sau asteroizi. Primul dintre aceste evenimente a avut loc acum circa 440 milioane de ani și a fost al doilea cel mai grav din istorie. Aproape toate formele de viață marină și circa 85% dintre speciile terestre au dispărut. Acum 375-359 milioane de ani, mari schimbări de mediu au dus la dispariția speciilor mari de pești și au împiedicat formarea de noi recife de corali pentru următoarea sută de milioane de ani. Extincția de la sfârșitul Permianului (Marea Distrugere) Cea mai mare extincție, care a afectat cel mai profund ecologia terestră, a avut loc acum 252 milioane de ani. Peste 97% dintre speciile existente au dispărut pentru totdeauna. Extincția de la sfârșitul Triassicului Dinozaurii au apărut la începutul Triassicului, dar uscatul era dominat de amfibieni și reptile asemănătoare cu mamiferele. Extincția în masă survenită acum 201 milioane de ani a schimbat radical situația. Cretacicului Un asteroid a izbit Pământul acum circa 65 milioane de ani, fiind considerat responsabil de dispariția dinozaurilor. C ■ ■ Extincția de la sfârșitul Ordovicianului ■ Extincția de la sfârșitul Devonianului ■ ■ Extincția de la sfârșitul Neuroni modificați genetic contra maladiei Alzheimer Deși cauzele temutei maladii Alzheimer nu sunt pe deplin elucidate, una dintre teoriile cele mai în vogă afirmă că boala ar fi declanșată de constituirea unei proteine numite betaamiloidă în afara celulelor cerebrale. Cercetătorii de la Universitatea Laval, Canada, conduși de profesorul Jacques Tremblay, au pus însă la punct o procedură de manipulare genetică la nivelul neuronilor umani, pentru a încetini formarea acestei proteine. Gena vizată, numită A673T, a fost descoperită în 2012 și se pare că ar fi activă la doar una din 150 de persoane - însă persoana respectivă este, avertizează oamenii de știință, de patru ori mai puțin predispusă la a se îmbolnăvi de Alzheimer decât persoanele la care gena este inactivă. Savanții consideră că „deschiderea” acestei variații genetice la nivelul celulelor cerebrale ar putea reduce producția de beta-amiloidă, scăzând considerabil riscul declanșării bolii. Studiile efectuate au demonstrat că, folosind o tehnică de modificare genetică numită „editare bazală”, care permite conversia directă și ireversibilă a bazei ADN într-o altă bază, țintă, savanții au putut activa varianta A673T în celule cerebrale cultivate într-un mediu de cultură. Tremblay și colegii lui susțin că acesta este primul pas în a dovedi că procedurile de inginerie genetică pot crea, la persoanele care nu au în mod natural gena activată, aceleași beneficii de care se bucură cei cu gena activă nativ. Aptera, mașina electrică cu energie de la Soare O companie producătoare de mașini electrice din California, Aptera, a anunțat lansarea unui vehicul electric care folosește energia solară și care practic nu trebuie alimentat niciodată. Structura cu aspect futurist este proiectată cu materiale ultraușoare și are o formă aerodinamică. Tehnologia „Never Charge” a celor de la Aptera este compusă dintr-un pachet de celule solare integrat, ce oferă o autonomie zilnică de peste 70 km. Astfel, acesta este primul vehicul din lume care nu va trebui alimentat pentru utilizarea exclusiv urbană — în limita autonomiei oferite. Pe de altă parte însă, vehiculul mai este echipat cu o baterie care îi oferă autonomie de deplasare pe 1300 km, surclasând astfel cu mult autonomia de doar 600 km oferită de modelul S al companiei Tesla. Motorul electric cu răcire lichidă al Aptera permite vehiculului să ajungă de la 0 la 90 km/h în doar 3,5 secunde, viteza maximă care poate fi atinsă fiind de 180 km/h. Prețul de cost variază între 25.900 și 46.900 dolari. „Să poți veni dimineața cu mașina la muncă, să o lași în parcare și după opt ore de lucru să o găsești cu mai multă energie decât atunci când ai venit, este ceva magic, este ca și cum cineva ți-ar încărca gratis rezervorul cu benzină în fiecare n . _ zi”, spune Ion- Pa [UNK]/П [UNK] datorul Apte- realizată de la, Steve Fam- GABRIEL bro. TUDOR