Magazin, ianuarie-iunie 2022 (Anul 65, nr. 1-26)

2022-01-06 / nr. 1

5 948427 000188 P LANETA SE CONFRUNTA CU PANDEMIA, CU MO­DIFICĂRILE CLIMATICE, dar și spațiul extrateres­tru este un domeniu in­teresant pentru știință. Astrono­mii caută exoplanete pentru o vi­itoare sau doar ipotetică încerca­re de colonizare intergalactică. Marte este pregătită să-și primeas­că primii vizitatori umani, deo­camdată doar filmul Marțianul ne poate face să visăm frumos, însă Luna rămâne o atracție firească. Dar, după misiunea Apollo 11 care a dus primii astronauți pe Lună la sfârșitul anilor 60 și ultima misiune Apollo 17 din decembrie 1972, care a încheiat aventura selenară, interesul pen­tru explorarea umană a Lunii a scăzut brusc, NASA conside­rând că a demonstrat tot ce se putea demonstra în lupta pentru supremația spațială, încheind conturile. Realizările din ultimii ani ale cercetătorilor chinezi care, pe lângă construirea unei stații spa­țiale, își doresc să trimită și pri­mii cosmonauți chinezi pe Lu­nă, au făcut ca interesul privind aproape uitata Lună să sporeas­că brusc. Fiindu-i amenințată hegemonia, NASA dorește să ia prim-planul și de data aceasta, așa că la sfârșitul anului trecut a anunțat că în luna februarie este pregătită pentru lansarea misiu­nii Artemis 1, prima misiune din cadrul programului NASA de revenire pe Lună, după cum transmite Agerpres. Misiunea era programată pentru sfârșitul anului trecut, dar chiar și cu întârzieri, Artemis ar permite SUA să trimită misiuni cu echipaje umane pe Lună, printre care și prima femeie as­tronaut care ar pune piciorul pe suprafața selenară. Lansarea acestui prim zbor de test se va desfășura fără astro­­nauți la bord: noua rachetă gigant a NASA, denumită SLS, va pro­pulsa spre Lună capsula Orion, după care va reveni pe Terra. Racheta a fost asamblată complet la sfârșitul lui octom­brie, la Centrul Spațial Kennedy de la Cap Canaveral în Florida, 0 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Minunile lumii Cum au apărut OCEANELE PE TERRA? 99 și împreună cu capsula Orion plasată în vârf, măsoară circa 100 de metri. „Fereastra de lan­sare din februarie se deschide pe 12, iar ultima oportunitate din februarie va fi pe 27”, declara anul trecut Mike Sarafin, respon­sabilul misiu­nii, într-o con­ferință de presă. în cazul u­­nor posibile a­­mânări cauzate de probleme teh­nice sau dacă racheta nu va fi gata în timp util, „alte ferestre de lansare sunt preconizate pentru luna martie (din 12 până în 27) și în aprilie (din 8 până în 23)”. Dar, până la anunțarea exac­tă a lansării misiunii Artemis, lansatorul va fi adus la începutul lunii ianuarie, anunța Sarafin, la pista de lansare pentru „o repeti­ție generală” când rezervoarele rachetei vor fi alimentate cu car­burant și va fi simulată o „nu­mărătoare inversă”. Capsula Orion a mai călătorit în spațiu, se întâmpla în 2014, propulsată de racheta Delta IV, când a efectuat de două ori în­conjurul Terrei „pentru a testa în special scutul termic în momen­tul revenirii în atmosferă”. Numai că acum lucrurile vor fi mai complicate, deoarece la întoarcerea de pe Lună, „viteza va fi mult mai mare, iar tempe­ratura mult mai ridicată”, după cum explica Mike Sarafin. In privința obiectivelor, Ar­temis are câteva foarte impor­tante: „să demonstreze capacita­tea capsulei Orion de a reveni de pe Lună, de a opera în spațiul îndepărtat, unde temperaturile sunt cu mult mai scăzute decât pe orbita terestră joasă, precum și recuperarea cu succes a rache­tei. La acestea se mai adaugă câ­teva obiective complementare cum ar fi „studierea efectului ra­diațiilor pentru viitorii astronauți care vor ajunge pe Lună și, nu în ultimul rând, realizarea unui selfie al capsulei cu Luna în plan îndepărtat”. Nu putem să uităm selfie-ul pe care astronauții de pe Apollo 11 l-au făcut, atunci, în vara lui 1969, cu... Pământul în plan îndepărtat. Misiunea lui Artemis 1 va fi urmată de altele, despre care NASA nu a făcut precizări spe­ciale, cu excepția faptului că mi­siunea Artemis 2 ar fi preconi­zată pentru anul 2023, cu doi as­tronauți la bord, care însă nu vor aseleniza. în fine, misiunea isto­rică va reveni lui Artemis 3 care va duce primii 3 astronauți pe so­lul Lunii, într-o reeditare a mi­siunii Apollo 11, prevăzută pentru anul 2024. Numai că la jumătatea lunii no­iembrie, administra­torul NASA, Bill Nelson anunța că „revenirea pe Lu­nă cât mai repede și cât mai în sigu­ranță posibil este o prioritate a agen­ției”, drept urma­re, trimiterea primei misiuni cu echipaj uman pe Lună în cadrul programului Artemis al NASA „nu va avea loc probabil mai de­vreme de 2025”. Ceea ce și așa pare tot extrem de optimist, având în vedere amânările de până acum. Rachete hipersonice Anul 2022 va însemna con­tinuarea cercetărilor în dome­niul rachetelor hipersonice, do­meniu în care s-au făcut deja primii pași. Este vorba despre un nou tip de armament, posibil cu încărcătură nu­cleară, rachetele hiperso­nice, dezvoltate în Rusia și China. Cotidianul Finan­cial Times (FT) scria anul trecut că specialiștii chi­nezi au lansat în luna au­gust „o rachetă hipersoni­­că, despre care spune că ar fi înconjurat Pământul pe o orbită joasă înainte de a coborî spre țintă”. Pe de altă parte, China a infirmat știrea, specificând că a fost vorba despre „un test «Dacă tac, nu înseamn, că ai dreptate, înseamnă că­­ am înțeles că degeaba îți explic.»­­­­ Ernest Hemingway­­ л « de rutină al unui vehicul spațial, destinat să testeze tehnologia navelor spațiale reutilizabile”. Articolul din FT, deși destul de aproximativ, punea accentul pe faptul că lansarea vehiculului hipersonic chinez, denumit DF- 17 (Dong Feng-17), din clasa HGV (Planor Hipersonic), a luat prin surprindere pe oficialii ame­ricani din domeniul informați­ilor. în realitate, oficialii ameri­cani știau din 2014 că cercetăto­rii chinezi au lansat un prototip al acestei rachete, aflat apoi în serviciu din 2019. Este vorba despre un Planor Hipersonic, un vehicul de 11 metri și o greutate de 15 tone care poate atinge o viteza de deplasare de Mach 10- 15 (1,72-3,43 km/s), cu o rază de acțiune de 2.000 km. Cercetătorii ruși au dezvoltat și ei recent o rachetă hipersoni­­ca, denumită Zircon, un vehicul hipersonic de 11 m lungime, cu o viteză maximă de 8­9 Mach, lansat de pe submarin, cu o rază de acțiune de 1.000 km. Din 2019, rușii au în producție un alt vehicul hipersonic, de 2 tone și o lungime de 5,5 metri, denumit Avangard, tot din clasa HGV. El a fost testat în zbor între februarie 2015 și iunie 2016 când a atins o viteză de 11.200 de ki­lometri pe oră, lovind cu succes țintele aflate în poligonul de testare din Kamchatka. în fața acestor noi tipuri de armament, cu viteze de deplasare hipersoni­ce, specialiștii americani anun­țau la sfârșitul lunii octombrie, anul trecut, că SUA au testat „cu succes componente „prototip” ale rachetelor hipersonice care vor fi folosite pentru a dezvolta acest nou tip de armament”, transmitea Agerpres, preluând o știre AFP. Era vorba despre „trei teste efectuate la centrul de testare Wallops al NASA din Virginia, în apropiere de Washington”, nota un comunicat al US Navy, care adăuga că „aceste teste au demonstrat tehnologii hiperso­nice avansate, capabilitâți și sis­teme prototip într-un mediu de operare realist”. Motiv pentru care Pentago­nul „speră să lanseze primele sale rachete hipersonice în jurul anului 2025”, după cum nota AFP. GEORGE CUȘNARENCU ARBORI - o singură lume S-A ÎNCHEIAT ANUL CU REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE DE IMPACT, DE LA AGLOMERAȚIA PE ORBITA PLANETEI MARTE, LA COMPUTERUL CUANTIC ȘI NOILE TEHNOLOGII ÎN DOMENIUL MAȘINILOR ELECTRICE. ȘTIINȚA MERGE ÎNAINTE, PLANURILE SUNT MARI. IATĂ CÂTEVA PREMIERE PREGĂTITE PENTRU 2022.

Next