Magazin, iulie-decembrie 2022 (Anul 65, nr. 27-52)
2022-07-07 / nr. 27
SERIE NOUĂ - 1607 • ANUL LXV • 7 IULIE 2022 • 16 PAGINI • 3,5 LEI Nr. 27 (3357) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT * * NUMĂRUL ANTERIOR, RPUNEAM ÎNTREBAREA ELI ESENȚIALĂ: de ce nu BmB este posibila donarea I ^unei ființe umane? Continuăm acum șirul explicațiilor lui Hank Greely, profesor de drept și genetică la Universitatea Stanford, specializat în probleme etice, juridice și sociale care decurg din progresul bioștiințelor. O problemă centrală a clonării umane este că, în loc să creeze o copie identică a persoanei originale, ar produce un individ cu propriile lui gânduri și opinii. „Am studiat clonele, gemenii identici sunt clone unul ale celuilalt, și știm cu toții că clonele nu sunt aceeași persoană”, a explicat Greely. O clonă umană, a continuat Greely, ar avea doar aceeași structură genetică ca a originalului, dar nu și aceeași personalitate, morală sau simț al umorului, de pildă. Acestea și alte caracteristici sunt unice, nu pot fi replicate prin donare. Intr-adevăr, oamenii sunt, după cum bine știm de acum, mult mai mult decât un simplu produs al ADN-ului lor. Deși este posibil să se reproducă materialul genetic, nu este posibil să se reproducă exact mediul de viață, să se creeze o evoluție identică și nu poți face prin donare ca doi oameni să trăiască aceleași experiențe de viață. Dosarele frumuseții Atenție la soare „GÂNDACUL” VOCHOLI Femina club Lecții de nutriție 5 obiceiuri care vă ajută să vă păstrați silueta 5948427 000188 Există vreun benefciu? Deci, dacă oamenii de știință ar dona un om, ar exista beneficii, științifice sau de altă natură? „Nu există niciunul pe care să fim dispuși să le luăm în considerare”, a spus Greely, subliniind că preocupările etice ar fi imposibil de trecut cu vederea. Dar dacă, totuși, lăsăm deoparte implicațiile etice, lucru pe care cercetătorii de azi l-ar face cu destulă ușurință de dragul întâietății și al câștigurilor materiale? 27 Dacă aceste considerații morale ar fi eliminate din ecuație, „atunci un beneficiu teoretic ar fi crearea de oameni identici genetic în scopuri de cercetare”, este de părere Greely, deși consideră că, chiar și așa, acesta ar trebui să fie un obiectiv de „frână etică”. Greely a mai afirmat că, indiferent de opinia sa personală, unele dintre beneficiile potențiale asociate cu donarea umană au fost realizate de alte cercetări științifice. „Ideea de a folosi embrioni donați în alte scopuri decât a face copii, de exemplu producerea de celule stem embrionare umane identice cu celulele unui donator, a fost discutată pe larg la începutul anilor 2000”, spune el, dar această direcție de cercetare a intrat în penumbră și nu s-a mai extins, mai ales după 2006, anul în care au fost descoperite așa-numitele celule stem pluripotente induse (IPSC). „Acestea sunt celule „adulte” care au fost reprogramate să semene cu celulele aflate la începutul stadiului de dezvoltare”. Shinya Yamanaka, un cercetător japonez de celule stem și laureat al Premiului Nobel pentru Medicina în 2012, a dat lovitura atunci când „a descoperit cum să readucă celulele de șoarece adult într-o stare asemănătoare embrionului folosind doar patru factori genetici”, potrivit unui articol publicat în revista Nature. In anul următor, Yamanaka, alături de renumitul biolog american James Thompson, a reușit să facă același lucru cu celulele umane. Când celulele iPS sunt „reprogramate într-o stare pluripotentă asemănătoare embrionului”, ele permit „dezvoltarea unei surse nelimitate pentru orice tip de celulă umană necesară în Etică și utilitate Greely a mai sugerat că clonarea ființei umane poate pur și simplu să nu mai fie o zonă „atrăgătoare” de studiu științific, ceea ce ar putea explica, de asemenea, de ce a cunoscut o dezvoltare redusă în ultimii ani. Cercetătorul a 99 CERCETĂRILE PENTRU MODIFICAREA SECVENȚELOR TERMINALE ALE GENOMULUI UMAN SUNT CONTROVERSATE, DAR SE BATE MONEDĂ PE „BENEFICIILE" ADUSE DE ACESTE TEHNOLOGII DE CLONARE UMANĂ. scopuri terapeutice”, conform explicațiilor Centrului de Medicina Regenerativa și Cercetare a Celulelor Stenn de la Universitatea din California, Los Angeles. Prin urmare, „în loc să folosim embrioni, putem face în mod eficient același lucru cu celulele pielii”, a spus Greely. Din unghiul de vedere științific, dezvoltarea tehnologiei iPSC a făcut inutil și inferior, în esență, conceptul de utilizare a embrionilor donați. In zilele noastre, IPSC-urile sunt folosite în modificarea maladiilor, pentru descoperirea noilor medicamente și în medicina regenerativă, conform unei lucrări din 2015 publicată în revista Frontiers in Cell and Developmental Biology a subliniat că „editarea secvenței germinale a genomului uman este acum un subiect mai interesant în mintea publicului, cum ar fi conceptul creării de „super-bebeluși”, de exemplu”. Editarea (modificarea) secvenței germinale sau ingineria liniei germinale este un proces sau o serie de procese care creează modificări permanente ale genomului unui individ. „Aceste modificări, atunci când sunt introduse efectiv, devin moștenite, ceea ce înseamnă că vor fi transmise de la părinte la copil”, scrie LiveScience. O astfel de tehnologie genetica rămâne controversată (dar cercetătorii nu par să ia asta în seamă). în 2018, Consiliul Comitetului Europei pentru Bioetică, care reprezintă 47 de state europene, a publicat o declarație în care spune că „etica și drepturile omului trebuie să ghideze orice utilizare a tehnologiilor de editare a genomului la ființe umane”, adăugând că „aplicarea tehnologiilor de editare a genomului la embrioni umani ridică multe aspecte etice, probleme sociale și de siguranță, în special prin orice modificare a genomului uman, care ar putea fi transmisă generațiilor viitoare”. Și totuși, sesizând aceste riscuri, Consiliul constată că există „sprijin puternic” pentru utilizarea unor astfel de tehnologii de inginerie și editare cu scopul de a înțelege mai bine „cauzele bolilor și tratamentul viitor al acestora”, menționând că aceste tehnologii oferă „un potențial considerabil pentru cercetare în acest domeniu și pentru a îmbunătăți sănătatea umană”. Un fel de binecuvântare a unui joc periculos, dar cerut de public. George Church, genetician la Universitatea Harvard, susține afirmația lui Greely conform căreia editarea secvenței germinale este probabil să atragă mai mult interes științific în viitor, mai ales în comparație cu dlonarea „convențională”. „Editarea liniei germinale bazată pe donări este de obicei mai precisă, poate implica mai multe gene și se transmite mai eficient la toate celulele în comparație cu editarea genomului somatic”, declara geneticianul pentru Live Science. Cu toate acestea, Church a dorit să îndemne la prudența și a recunoscut că „o astfel de editare nu este încă stăpânită. Dezavantajele potențiale includ siguranța, eficacitatea și accesul echitabil pentru toți”, a concluzionat el. Să nu ne ascundem după cuvinte, toate aceste idei, pe cât de îndrăznețe și „benefice”, ascund, în esență, dorința de nereprimat a cercetătorilor de „a se juca de-a Dumnezeu”, care încearcă să altereze cărămizile fundamentale ale ființei umane, cu consecințe pe care nimeni nu vrea să și le imagineze. GEORGE CUȘNARENCU