Milcovul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 35-49)

1968-10-05 / nr. 35

P ag. 2 MILCOVUL« A lu­-a SESIUNE A CONSILIULUI POPULAR (Urmare din pag. 1) In încheiere a arătat că este nece­sar ca și­ întreprinderile contractante să-și îmbunătățească activitatea pen­tru a se crea condiții potrivite valo­rificării rapide și integrale a produc­­tiei-marfă obținută în cooperativele agricole. Tovarășul Nicolae Suditu, director adjunct la Direcția agricolă a arătat pe scurt măsurile care au fost luate pentru combaterea efectelor secetei și rezultatele obținute. Apoi a anali­zat stadiul lucrărilor actuale din agri­cultură, amintind că sunt unități mult ramase in urmă la recoltarea florii­­soarelui, strugurilor și altele, subli­niind necesitatea ca acestea să pri­mească un sprijin mai serios din par­tea consiliilor populare comunale atit in mobilizarea cit și in organizarea forței de muncă. Vorbitorul s-a referit apoi la măsu­rile urgente ce trebuie întreprinse pentru a se pune o bază trainică re­coltei viitoare, ținînd seamă de faptul că pregătirea terenului și însămînța­­rea culturilor de toamnă se desfășoa­­ră foarte anevoios, că sunt conduceri de unități care se abțin să­­ semene culturi legumicole da prima apariție. L­uînd cuvîntul in continuare, de­putatul Ion Deciu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu a evi­dențiat o serie de probleme care n-au fost rezolvate corespunzător. Astfel, a arătat că au fost cazuril e drept izo­late, cînd unele culturi, în special legumicole n-au fost semănate iar pentru acoperire s-au făcut acte de daună. De această situație se fac vi­novați și președinții comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare au datoria să urmărească felul oare­cum .(Urmare di­n pagina I) s-au preocupat pentru producerea­ de legume timpurii care să asigure aprovi­zionarea populației și care aduc venituri, mulțumindu-se să cultive mari nu­mai legume de vară și de toamnă. Așa se explică faptul că în prima parte a anului, organele contractante au fost nevoite să aducă cantități însemnate de legume din alte județe, ceea ce a influențat negativ asupra prețului de desfacere­­ a legumelor. Sunt unele C.A.P.-uri care datorită or­ganizării defectuoase a producerii răsa­durilor, plaintăr­ilor tîrzii și lucrărilor de întreținere de slabă calitate, realizează producții mici la hectar și tîrzii, ne­pu­­tînd respecta livrarea ritmică pe baza graficelor întocmite la începutul anu­lui Astfel, pină la 20 septembrie C.A.P.­­urile Țifești livrează I.L.F. numai 78 tone roșii din 200 tone contractate, Ad­­judul Vechi ,45 tone din 105, Pufești 45 tone din­­ 138, Maluri din 200 tone numai* 6,­­ tone, Nemești din­­ 220, tone numai • 24, Biliești din 255 numai 16 to­ne etc. « ,O altă lipsă a unităților producătoare de ,legume este»și, modul necores­pu­nțâ­­tor­, de­ recoltare, sortare și ambalare, fapt care a atras după sine încadrarea produselor în categorii inferioare de calitate și preț. Asemenea aspecte s-au manifestat la C.A.P. Mircești, Gologa­­nu,­ Măicănești, unde consiliile de con­ducere nu s-au interesat de felul cum se recoltează, sortează și ambalează marfa. La realizarea necorespunzătoare pla­nului de livrări legume la fondul cen­­­tral al statului au contribuit și neajun­surile care s-au manifestat și se mai manifestă încă în activitatea organelor contractante, respectiv I.S.F. și Fabrica de conserve Tecuci. Deși s-au încheiat grafice de preluare a­ legumelor, aces­tea în multe cazuri nu se respectă așa cum s-a­ sesizat la C.A.P. Homocea, Milcovul, Slobozia Ploscuțeni, Ciorăști, Adjudul Vechi, Cotești, Vulturu, Biliești, Voetin, Bălești, Fitionești și altele, unde produsele recoltate uneori nu au fost ri­dicate decit după 4-5 zile, din care cauză s-au depreciat. Față de situația prezentă, comitetul executiv consideră că se impune mai multă preocupare și răspundere din partea comitetelor executive ale consi­liilor populare comunale, a conduceri­lor unităților producătoare, a întreprin­derii de legume și fructe, pentru a pre­­lua ritmic toate produsele contractate, pentru valorificarea tuturor sortimentelor de legume, astfel ca­ să se realizeze in­tegral producția de legume preliminară. O situație care trebuie să dea de gândit tuturor organelor agricole jude­țene și comunale, organelor de con­tractări și achiziții ca și comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare, o re­prezintă faptul că din cele 1.312 tone de fasole pe care C.A.P.-urile trebuiau să le livreze nu s-a­u predat pînă la data actuală decit 3 tone. Se pune pe drept cuvint întrebarea: care a fost pre­ocuparea și grija organelor și organi­zațiilor respective pentru achitarea a­­cestei obligații ? Nici îndeplinirea pla­nului de preda­re a sfeclei de zahăr nu se găsește în­­tr-o situație mai bună, deoarece la 20 septembrie 1968, din 62.300 tone C.A.P.­­unise n-au livrat statului decit 8.900 tone, adică 14,5 la sută. Este o sarcină de mare răspundere predarea fasolei și a sfeclei de zahăr și considerăm că trebuie intensificate toate eforturile pentru realizarea­ aces­tor indicatori. O problemă deosebită care a stat în atenția Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean,­ a fost îndeplini­rea sarcinii de valorificare a fructelor și strugurilor. Trebuie să arătăm că brumele tîrzii de primăvară și rece,­au contribuit la diminuarea timpul re­coltei de fructe. La 20 septembrie erau preluate 7.315 tone fructe, dar realizările puteau fi mai mari dacă din partea I.S.F. și Vinatcool exista suficientă preocupare pentru pre­luarea­ întregii producții existente. Este necesar să arătăm că din această cau­ză, unele cantități de fructe, în special cele de la populație, s-au depreciat, s-au pierdut, deși în condițiile produc­ției mai scăzute, grija, pentru valorifi­carea deplină a acesteia trebuua, să fie mai mare. Nici comitetele executive ale consi­liilor p­opulare comunale și orășenești nu au sesizat această situație, s-au îm­păcat cu starea de lucruri existentă, au avut o atitudine pasivă față de lipsu­rile unităților contractante, nu au de­pus suficiente eforturi pentru îndeplini­rea sarcinilor economice ce le au. Vorbind despre recoltarea și prelua­rea­ strugurilor,­du­pă­ ce a expus pe se realizează planul in unitățile agri­cole. Analizind situația realizării fon­dului de stat cu produse de origine animală a arătat că o cauză a nereal­izării planului la porci grași e fap­tul că în cooperativele agricole nu a fost organizată temeinic reproducția. Cetățenilor trebuie să li se asigure a­­numite condiții materiale pentru crește și valorifica pe­­ bază de con­­­tract un număr sporit de animale. Vorbitorul a amintit și despre u­­nele deficiențe în contractarea și pre­luarea legumelor și fructelor, în a­­cest sens comitetul executiv va tre­bui să analizeze mai amănunțit pro­blema prețurilor la unele sortimente deficitare pentru a cointeresa pe pro­ducători în obținerea și valorificarea către stat a acestora; în încheiere, vorbitorul s-a referit la necesitatea gospodăririi mai chib­zuite a fondului de marfă, în scopul evitării pierderilor. Deputatul Ion Mocanu, președinte­le Comitetului executiv al Consiliu­lui popular comunal din Andreașu, a insistat în mod deosebit asupra greu­tăților ce le întîmpină cetățenii din comună care doresc să valorifice că­tre stat fructe sau animale. S-au pier­dut mari cantități de prune, iar acum oamenii se întreabă cum vor valorifi­­ca recolta de mere și pere dacă I­.F. va continua să rămînă pasivă. Greu­tăți mari întîmpină și oamenii care contractează animale, ei fiind nevoiți să piardă 2-3 zile pentru predare la Focșani. Pentru remedierea acestei si­tuații vorbitorul a propus organizarea larg măsurile care au fost adoptate de Comitetul executiv al Consiliului popu­lar, tovarășul Simion Dobrovici a spus: Pe baza evaluărilor făcute se pre­vede că din C.A.P.-uri și sectorul indi­vidual se vor putea livra la fondul de stat 110.867 tone struguri, din care 15.867 tone­ struguri de masă. Informăm sesiunea că deși au fost luate o serie de măsuri, politice și teh­­nico-organizatorice datorită deficiențe­lor semnalate in planificarea și organi­zarea muncii la unele unități agricole socialiste, la începutul campaniei, re­coltarea, preluarea și vinifica­re d­e s-au­ desfășurat nesatisfăcător. Unele coo­perative agricole de producție ca cele din Urechești, Slobozia Bradului, Ja­­riștea, Bolotești, Panciu, Țifești, Pău­­nești, nu au acordat atenția cuvenită lucrărilor de recoltare și ambalare a strugurilor, ceea ce a făcut­ ca unele cantități să fie refuzate­ la export, în­treprinderea de legume-fructe n-a re­­­zolvat operativ problema­ distribuirii am­balajelor. Din această cduză la înce­putul campaniei unele unități — Cotești, Tîm­boiești- și altele nu au putut res­pecta graficul de recoltare și livrare a Strugurilor.­­ ■ " " Nerealizarea ritmică a recoltării valorificării strugurilor atit către cen­și­erele de vinificație cit și către I.L.F. se datorește și lipsei de preocupare a u­­nor comitete executive ale consiliilor populare comunale și consiliilor de con­ducere ale C.A.P. în mobilizarea la lu­cru a forței de muncă, folosirea deplină a timpului bun de lucru, în organiza­rea temeinică a activității mijloacelor de transport, în asigurarea mijloacelor materiale necesare ca :­bene, coșuri și pițele. Din cauza neorganizării în mod corespunzător a muncii, mai ales în utlimul timp, unele centre de vinifi­­cație ca cele din Cotești, Budești, Ure­chești, Popești și altele nu au lucrat cu întreaga lor capacitate. Asemenea situații au determinat pierderi aprecia­bile de recoltă. Considerăm că în acest sens Uniunea județeană a C.A.P. nu a îndrumat și nu a sprijinit în suficientă măsură organizarea în cele mai bune condițiuni a campaniei de recoltare a strugurilor, asigurarea mijloacelor de transport și introducerea­ unor noi forme de stimulare a muncii în C.A.P., pentru cointeresarea materială a cooperatori­lor și prin aceasta pentru reducerea pierderilor cauzate de ploi și mucegai. tea Lipsuri s-au manifestat și în activita­întreprinderii Vinalcool, mai ales în primele zile ale campaniei­­ care nu a luat cele mai corespunzătoare mă­suri pentru ca toate centrele să lucreze cu întreaga capacitate de producție, așa cum a fost la Tîmboiești, Păunești, Jariștea, Odobești și altele. Față de timpul nefavorabil în care ne aflăm, de rămînerea în urmă a u­­nor unități în campania de recoltat, li­vrat și vinificat. Comitetul executiv al consiliului popular județean consideră că este necesar ca Direcția agricolă, U.J.C.A.P., I.L.F.-ul, întreprinderea Vinal­cool, consiliile de conducere ale C.A.P. sprijinite de comitetele executive ale consiliilor populare, să ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor și mijloa­celor de care dispun unitățile în vede­rea încheierii grabnice a acestei cam­panii. în atenția comitetului executiv al consiliului popular județean a stat și problema, realizării indicatorilor de plan privind asigurarea fondului de stat cu produse de origine animală. Pentru în­deplinirea acestei sarcini, încă de la începutul anului au fost luate măsuri organizatorice și s-au dat indicații co­mitetelor executive ale consiliilor popu­lare pentru a sprijini unitățile statului la încheierea contractelor cu cetățenii. Alături de comitetele executive ale consiliilor populare au avut sarcini pe această linie, Direcția agricolă a jude­țului, U.J.C.A.P., întreprinderea de In­dustrializarea cărnii, I.C.I.L. și U.J.C.C. Acestea s-au preocupat într-o oareca­re măsură de realizarea planului de încheiere a contractelor și au organizat preluarea produselor. Sunt unități care datorită organizării mai bune a muncii în sectorul zooteh­nic, furajării și îngrijirii corespunzătoa­re a animalelor, au reușit să îngrașe și să predea­ statului o cantitate mai mare de carne decit cea prevăzută în grafi­cele de livrare, cum sunt cele din Măr­­tinești, Tătăranu, Vulturu, Ciorăști, Mi­­hălceni, în majoritatea cooperativelor agrico­le, însă nu a existat suficientă preocu­pare pentru realizarea sarcinilor. Ast­fel, C.A.P. Vînători în loc de 283 porci planificați livrează doar 71, C.A.P. Co­tești în loc de 148 livrează 19 etc. Deficiențe serioase au avut în aceas­tă direcție și comitetele executive ale consiliilor populare comunale care unei baze inermediare de preluare. „în acest an, — și-a început cu­vîntul Alexandru Boancă, directorul I.S.F. — au fost valorificate cu 40 la sută mai multe legume decât în pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut. Acesta este desigur un succes dar mai avem încă multe neajunsuri în organizarea muncii noastre, din care multe au și fost arătate", în con­tinuare, vorbitorul a arătat ce mă­suri vor fi întreprinse pentru a­­ prelua întreaga cantitate de legume și fructe în vederea realizării planu­­lui. De asemenea, a arătat măsurile luate pentru organizarea bunei apro­vizionări a populației în perioada de toamnă-iarnă cu legume și fructe. în acest sens, vorbitorul a cerut spriji­nul comitetelor executive ale consi­liilor populare municipal, orășenești și comunale pentru asigurarea spa­țiilor necesare păstrării în bune con­diții a legumelor și fructelor, în continuare a luat cuvîntul de­putatul Gheorghe Lupu, directorul I.C.I.L., care a prezentat o situație sta­tistică asupra realizărilor de pînă a­­cum obținute de întreprindere care sînt strîns corelate de realizările u­­nităților agricole în special. Or, toc­mai aici sînt cele mai mari neajun­suri ; în C.A.P. producția de lapte pe cap de vacă furajată fiind la 1 sep­tembrie de numai 984 litri din care producția marfă abia 521 litri. Planul anual prevede o producție anuală de 1B27 litri pe cap de vacă furajată. Da­că se ține seama că nici efectivul de vaci nu se realizează apare limpede cit de greu va fi să se realizeze pla­n-au acordat suficient sprijin consiliilor de conducere ale C.A.P., in asigurarea furajelor necesare, organizarea muncii și valorificarea­ anim­alelor. Mai mult chiar, comitetele­ executive a­le consi­liilor populare nu s-au preocupat sufi­cient nici de antrenarea­ cetățenilor din comune la creșterea, îngrășarea și va­lorificarea, animalelor pentru carne, n-au sprijinit îndeajuns lucrătorii între­prinderii de industrializare a cărnii în încheierea de contra­cte ,și mai ales nu au făcut­ totul pentru a­ asigura baza materială necesară pentru creșterea și valorificarea unui număr sporit de ani­male. Astfel, în­ comunele Sura­ia, Vulturu, Vînători, Jariștea, Faraoane, Mera și altele nu s-a reușit să se încheie nici un contract pentru îngrășarea, și valori­ficarea animalelor. De aceasta se face vinovat și comi­tetul executiv al Consiliului popular ju­dețean care nu a sprijinit la timpul po­trivit.și nu a­­ lua­t măsuri împotriva pr­er­ședinților comitetelor executive ale con­­­­siliilor populare din comunele respec­tive pentru lipta de răspundere în re­zolvarea­­ acestor sarcinii . O deficiența serioasă o are și între­prinderea de Industrializare a cărnii care nu a respectat întotdeauna, obli­­gațiile contractuale. Au fost numeroase cazuri cînd recepția animalelor nu s-a făcut la sediul C.A.P. sau comunei, ceea ce a împiedicat livrarea la timp a a­­nimalelor. Astfel, în ziua de 5 septem­brie, la C.A.P. Biliești erau 30 porci cu o greutate de peste 100 kilograme care nu fuseseră încă recepționați de lucră­torii I.I.C. în ceea ce privește producția de lapte, raportul a arătat că a existat mai multă preocupare în realizarea pla­nului la lapte de oaie și ca­ urmare cooperativele agricole de producție au livrat pină la 20 septembrie 14.468 hec­tolitri lapte, realizînd sarcina anuală un procent de 103 la sută, iar de la secto­rul populației s-au valorificat 2.716 hec­tolitri lapte oaie, cu 156 hectolitri mai mult decit prevedea sarcina anuală. Dar in realizarea planului la lapte de vacă sunt serioase rămîneri în urmă. Din această cauză la 20 septembrie coo­perativele agricole au livrat statului 59.710 hectolitri față de planul anual de 89.660 hectolitri, adică 66 la sută, iar din sectorul populației se valorifi­case numai 556 hectolitri față de 1.100 hectolitri planificați pentru acest an. Producții cu mult sub posibilități rea­lizează cooperativele agricole din Golo­­ganu care a livrat doar 822 hectolitri față de 2.400 hectolitri plan, din Ho­mocea, care a valorificat pînă doar 1.354 hectolitri față de planul acum de 3.200 hectolitri, precum și cooperative­le agricole din Pufești, Suraia, Nă­­nești, Soveja, unde au existat totuși po­sibilități pentru o furajare corespunză­toare a animalelor, dar care nu au fost­ folosite în mod chibzuit. Această si­tuație necorespunzătoare se datorește în primul rând proastei îngrijiri a ani­malelor, a slabei furajări. De aseme­nea, nici organele de preluare și achi­ziție ale întreprinderii de industrializare a laptelui nu și-au făcut pe deplin da­toria, deoarece in perioada lunilor mai, iunie, însemnate cantități de lapte de la C.A.P. nu au fost ridicate din uni­tăți fiind valorificate la cooperatori sau pe piață sub formă de brînză sau tele­mea. Trebuie să arătăm că nici comitetul executiv al consiliului popular județean nu a controlat în suficientă măsură fe­lul cum își realizează sarcinile între­prinderea de industrializarea laptelui și nici nu a îndrumat îndeajuns comitetele executive ale consiliilor populare co­munale pentru ca acestea să urmăreas­că perseverent realizarea ritmică a sar­cinilor de livrare la stat de către uni­tățile economice și de populație din raza comunelor respective. In mod cu totul necorespunzător s-a îndeplinit planul la ouă. Din planul de 2.155.000 bucăți C.A.P.-urile au livrat numai 840.300, iar din sectorul popu­lației s-au achiziționat 5.704.000 bucăți față de 6.006.700 bucăți plan. Nereali­zarea indicatorilor de plan la acest sortiment este urmare­a slabei preocu­pări a consiliilor de conducere ale C.A.P. și a specialiștilor pentru reali­zarea efectivelor de păsări matcă și pentru obținerea numărului de ouă pe cap de pasăre ouătoare. Unitățile care au obținut rezultatele cele mai slabe : C.A.P. Adjudul Vechi care din 42.000 bucăți ouă a realizat numai 300 bucăți la contract, Ruginești numai 300 bucăți din 12.000, Rîmniceni 1.000 bucăți ouă din 22.000 și altele. Nici o cooperativă din județ nu-și realizează sarcinile de li­vrare la ouă pe perioada 1 ianuarie — 20 septembrie a.c., situație care va tre­nul de stat la lapte. Este necesar to­tuși ca împreună, toți­ factorii de răs­­­pundere din comune, sprijiniți de co­mitetele executive ale populare, de deputați să ia consiliilor măsuri pentru creșterea producției de lapte, pentru reducerea consumurilor în cooperativele agricole, pentru valori­­ficarea unor cantități sporite de lap­te atit în cadrul unităților agricole socialiste cit și din sectorul popu­­l­ației, în cuvîntul său, deputatul Vasile­­ postol, vicepreședinte al Comitelu­­ui executiv al Consiliului popular provizoriu al orașului Mărășești, insistat asupra neglijențelor și abate­­­rilor din activitatea lucrătorilor în­treprinderilor contractante, neajunsuri care scad încrederea oamenilor în tăria contractelor, iar pe de altă parte împiedică realizarea planului de stat. De multe ori animalele nu sunt pre­luate la termenul stabilit, recepțione­­rii nu apreciază calitatea corect ceea ce nemulțumește pe oameni, în continuare a arătat că în această perioadă la Ciușlea, Făurei, Mără­șești au stat în lădițe timp de cîte­­va zile zeci de tone de legume care au scăzut în greutate și calitativ. O situație mai deosebită e la Pădureni. Aici cooperatorilor le-au fost împăr­țite loturile de grădină pe familii. U­­nii oameni au valorificat producția obținută, alții nu. Asemenea metode de atragere a oamenilor la lucru ris­că să nu dea rezultate. Referindu-se la lipsa de preocupa­re a unor conduceri de unități de a valorifica produsele la o calitate su­btii să dea, de gindit organelor jude­țene de resort și specialiștilor din C.A.P. Una din sarcinile importante înt realizarea, fondului central al statului pusă în fața comitetelor executive ale consiliilor populare și a organelor con­tractuale, o constituie contractarea preluarea linei. în această direcție, re­și­zultatele sunt mai bune deoarece C­ A.P. au realizat­ și­­ depășit plan­ul, iar din sectorul populației, față de 115 tone s-a preluat 111 tone. Cu toate că pe județ planul a fost realizat integral ia C.A.P., sunt totuși u­­nele unități ca cele din Soveja care nu realizează planul cu 1.940 k­g., Răcoa­­sa cu 1.141 kg., Ciușlea cu 611 kg, Ne­­reju cu 648 kg, Bolotești cu 601 kg. La populație s-a realizat planul anual nu­mai la Broșteni, Odobești, Mără­șești, Slobozia Bradului, majoritatea a­­vînd încă însemnate restanțe ca, de e­­xemplu : Vulturu care are 410 kg, Tul­­nici­ 357 kg, Nistorești .206­ kg, Vizan­­tea-L­ivezi­-450 kg, Dumitrești 348­­ kg și altele, ceea ce demonstrează slaba pre­ocupare și lipsa de răspundere de ca­re au dat dovadă comitetele­ executive ale consiliilor populare comunale res­pective. Lipsuri s-au semnalat și în munca or­ganelor de preluare, în sensul că in plină campanie DCA nu a organiza­t în mod ritmic la toate comunele, prelua­rea cantităților contractate, creîndu-se nemulțumiri pe această linie, începînd din luna august - septem­brie în toate unitățile agricole, în toate comunele, ca urmare a ploilor căzute a crescut mult producția de ma­să verde pe cele 14.000 hectare de culturi du­ble. Se pot asigura de asemenea canti­tăți îndestulătoare de concentrate pen­tru a se face o hrănire rațională a a­­nimalelor.. Comitetul e­xcutiv al consi­liului popular județean consideră că deși s-au ivit unele neajunsuri în ceea ce privește realizarea fondului de stat la produse animaliere, avem totuși con­diții ca pină la sfîrșitul anului să se realizeze planul la toți indicatorii. Pen­tru aceasta este necesară sporirea e­­forturilor tuturor factorilor de răspunde­re din comitetele executive ale consilii­lor populare comunale, organele agri­cole județene și comunale, unitățile de preluare, consiliile de conducere ale C.A.P., în scopul organizării în mai bune condițiuni a creșterii animalelor, care duc în final la sporirea producției, la valorificarea unor cantități mai mari de carne, lapte și ouă. Pentru preluarea în bune condițiuni a produselor contractate de floarea­­soarelui, porumb și sfeclă, unitățile contractante trebuie să ia măsuri pen­tru asigurarea spațiilor la bazele de recepție și rampele de încărcarea goanelor, precum și a mijloacelor va­de transport necesare. Comitetele executive ale consiliilor populare comunale au obligația să sprijine unitățile agricole în mobiliza­rea forței de muncă necesară recoltării în timp și fără pierderi a culturilor de toamnă și predarea potrivit graficelor, a produselor contractate. Este de datoria fiecărui deputat ca în circumscripția electorală respectivă să desfășoare o muncă susținută in rîndul alegătorilor pentru ca aceștia să-și achite în întregime obligațiile ce și le-au asumat prin contractele în­cheiate cu statul și să vîndă surplusul lor de produse unităților achizitoare. De asemenea, deputații vor trebui să mobilizeze cetățenii pentru strîngerea u­­nor cantități ci­ mai mari de furaje, ne­cesare întreținerii șeptelului de animale în perioada de iarnă. în această perioadă se desfășoară din plin însămințarea griului și a celor­lalte culturi de toamnă. Organele agri­cole, toți factorii de răspundere din comune au datoria de a asigura efec­tuarea lucrărilor de bună calitate pen­tru a se pune în acest fel o bază co­respunzătoare recoltei viitoare, asigurîn­­du-se prin aceasta și condițiile pentru realizarea și depășirea sarcinilor la fon­dul de stat. Este de asemenea, necesar să se acorde toată atenția culturilor de legume de primă apariție pentru a nu se mai repeta situația din primăvara a­­cestui an, ci să se asigure o bună a­­provizionare a populației cu legume timpurii, în p­erioada următoare se vor defini­tiva sarcinile de producție ale coope­rativelor agricole pentru anul 1969. Es­te de datoria organelor locale de a stimula inițiativa oamenilor în desco­perirea și valorificarea tuturor posibili­tăților unității respective în scopul creș­terii producției și a veniturilor bănești prin valorificarea către stat a unor can­tități sporite de produse vegetale și animale perioară. Ion Ioanovici, director la Î.J.V.P.A., a arătat prin numeroase e­­xemple că aceasta se soldează cu pierderi atit în bani cît și în timp necesari pentru recondiționare. în cele mai multe cazuri produsele se depreciază pentru că stau mult timp în aer liber, sub ploi, din cauza or­ganizării defectuoase a transportului in baze. Așa s-a întimplat la Vulturu, Hîngulești, Ciușlea și în alte locali­tăți. Foarte anevoios se desfășoară pre­darea porumbului deși timpul ploios s-ar putea să îngreueze această ac­țiune în săptămînile viitoare. Este ne­cesar ca în această direcție să fie concentrate mai multe forțe. Pentru a micșora volumul de transport, de cu­­rînd au fost instalate și date în func­țiune la Focșani și Adjud, două us­­cătoare, fiecare cu o capacitate de 200 tone pe zi. Prin valorificarea po­rumbului direct în boabe, cooperati­vele agricole execută un volum redus de transport și rețin o cantitate în­semnată de ciocălăi care pot fi folo­siți în hrana animalelor. „Măsurile luate în ultimile săptă­­mîni — și-a început cuvîntul Aurel Blidaru, directorul întreprinderii vin­alcool — s-au concretizat în grăbirea ritmului culesului, in micșorarea pier­derilor. Noi sperăm că în cursul săp­­tămînii viitoare să ne îndeplinim pla­nul de vinificație. Va trebui însă ca cooperativele agricole să pri­mească mai mult sprijin în mobili­zarea forțelor și buna organizare a acestora". în continuare vorbitorul a arătat că colectivul întreprinderii și-a organizat activitatea în așa fel încît în aceste ultime zile să poată primi și vinifica zilnic orice cantitate de stru­guri va fi recoltată în cooperativele agricole. Arătînd că planul global de carne este depășit pe perioada pînă la 20 septembrie, deputatul Ștefan Motoi, directorul I.J.I.C., a insistat asupra faptului că realizările puteau fi și mai mari dacă lucrătorii întreprinde­rii depuneau eforturi mai susținute. Din planul de 8630 t. carne, peste 55 la sută e stabilit a fi realizat de la sectorul populație, tocmai aici fiind cele­­ mai mari rezerve, deoarece prin prețurile și condițiile avantajoase ofe­rite de stat un număr tot mai mare de producători îngrașă și livrează ani­male pe bază de contract. Vorbitorul a arătat că sunt condiții ca planul anual de carne să fie realizat în lu­nile care au mai rămas. Pentru a­­ceasta e necesară o organizare mai bună a preluărilor și o activitate mai susținută a lucrătorilor în teren. Co­mitetele executive ale consiliilor populare comunale e bine să anali­zeze periodic activitatea acestor lu­crători, modul­ de realizare a preluă­rilor pentru a putea interveni opera­tiv ori de cile ori se va ivi cazul. Tovarășul Constantin Iruc, directo­rul U.J.C.C., vorbind despre posibili­tățile de realizare a planului de stat la ouă, a arătat că sunt multe uni­tăți ca cele din Focșani, Măicănești și altele, care, deși nu și-au reali­zat contractul, valorifică un număr mare de ouă diferitelor­­ persoane. A­­ceastă situație trebuie bine analizată și luate măsurile ce se impun. Mai a­­les că s-a construit un bazin pentru depozitarea a 809.000 ouă necesare în perioada de iarnă pentru aprovi­zionarea populației, dar în care la această dată nu sunt stocate decât 400.000 ouă. Vorbitorul a arătat apoi că ar fi bine ca în viitor unele culturi teh­nice, cum e sorgul, să fie concentrate în mai puține unități, pentru a putea fi cultivate pe suprafețe mai mari, in condiții agrotehnice mai bune, singu­ra cale de a se realiza producțiile planificate. în încheierea dezbaterilor la se­siune, a luat cuvîntul deputatul Ion Cioară, secretar al Comitetului jude­țean de partid care a prezentat con­cluziile pe marginea discuțiilor purta­te. S-a desprins ideea că realizările de pină acum sînt inferioare posibili­tăților, idee confirmată de desele ca­zuri cînd producția nu a fost recol­tată și preluată la timp și nu a fost păstrată în cele mai bune condiții, în­­registrîndu-se însemnate pierderi. A­­semenea cazuri s-au imtîmplat tocmai în comunele unde comitetele execu­tive ale consiliilor populare au dove­dit completă nepăsare față de modul cum se realizează fondul de stat, cum a fost la Dumitrești. Se impune — a arătat vorbitorul în continuare — a se lua măsuri ime­diate, energice, operative, de la caz la caz, pentru a se putea prelua în întregime produsele conform contrac­telor ; se impune intensificarea mun­cii politice pentru mobilizarea tuturor factorilor în scopul îndeplinirii inte­grale a planului pe anul acesta, în continuare au fost arătate sar­cinile ce revin comitetelor executive ale consiliilor populare, precum și ne­cesitatea intensificării activității de­putaților în cadrul circumscripțiilor electorale. In încheiere, tovarășul secretar Ion Cioară și-a exprimat convingerea că vor fi mobilizate toate forțele și toate resursele în vederea realizării integrale a sarcinilor de livrare a pro­duselor agricole vegetale și anima­le la fondul de stat. S-a dat apoi citire proiectului de hotărîre care a fost supus la vot și aprobat în unanimitate. Au fost adoptate apoi unele hotă­­rîri privind activitatea Consiliului popular județean. JUDEȚEAN PROVIZORIU Raportul prezentat de tovarășul SIMION DOBROVICI L Sîmbătă 5 octombrie 1968 HOT­ĂRÎRE (Urmare din pag. I) le, mijloacele de transport necesa­re preluării ritmice a produselor recoltate. Se recomandă consiliilor de con­ducere ale cooperativelor agricole de producție să țină o legătură per­manentă cu centrele de legume și fructe, să asigure forța de muncă necesară pentru predarea în mod ritmic a produselor recoltate. Comitetele executive ale consi­liilor populare comunale vor acor­da o atenție mai mare atragerii la fondul de stat a unor cantități spo­rite de legume și fructe din pro­ducțiile obținute in loturile perso­nale ale membrilor cooperatori și în terenurile țăranilor individuali, prin îmbunătățirea organizării ac­tivității de achiziție. Direcția agricolă va lua măsuri pentru asigurarea însămînțării su­prafețelor destinate culturilor de legume timpurii de primă apariție în vederea aprovizionării populației cu aceste produse, în cantitățile ne­cesare, în primăvara anului viitor. In acest sens vor trebui semănate pînă la 20 octombrie 1968, cel pu­țin 140 ha din care peste 60 ha cu spanac, peste 65 ha cu ceapă verde și altele. Comitetul executiv al Consiliu­lui popular județean va studia pînă la 10 X 1968 posibilitatea practicării unor prețuri care să cointereseze în mai mare măsură preluarea inte­grală la fondul de stat a unor pro­duse legumicole deficitare. 5. Comitetul executiv al Consi­liului popular județean va urmări ca unitățile contractante să asigu­re condiții corespunzătoare pentru depozitarea și conservarea produ­selor preluate, înlăturînd eventua­lele pierderi. In acest sens, comitetele executi­ve ale consiliilor populare munici­pal, orășenești și comunale vor de­pista pînă la 10 X 1968 toate spa­țiile disponibile și le vor amenaja corespunzător pentru a asigura con­diții bune de păstrare în perioada de toamnă-iarnă a 4.000 tone car­tofi, 500 tone ceapă, 1.500 tone­ var­ză, 500 tone rădăcinoase, 200 tone mere și alte legume și fructe nece­sare bunei aprovizionări a popu­lației. 6. Pentru a diminua pierderile cauzate de extinderea mucegaiului la struguri, Direcția agricolă jude­țeană și comitetele executive ale consiliilor populare comunale, vor lua măsuri pentru intensifica­rea culesului prin mobilizarea mai largă a cooperatorilor, prin stabilirea diferențiată a unor for­me de retribuție care să cointe­reseze pe oameni în participarea la muncă. Pentru a asigura funcționa­rea neîntreruptă a centrelor de vi­­nificație va trebui mai bine orga­nizată activitatea mijloacelor de transport, în timpul nopții, volumul cel mai mare de transport urmînd să fie efectuat de mașini și remorci. Față de rezultatele slabe obținu­te pînă în prezent, o atenție deose­­bită se va acorda în continuare re­coltării strugurilor de masă, atît pentru piața internă cît și pentru export. 7. Pentru realizarea sarcinilor a­­nuale privind livrarea către fondul de stat a cantităților de carne pla­nificate, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor sprijini întreprinderea județeană de industrializare a cărnii în luarea u­­­nor măsuri pentru preluarea tutu­ror animalelor care îndeplinesc condițiile contractuale, precum și depistării resurselor suplimentare existente la producătorii individuali în vederea achiziționării lor, fără însă a se diminua efectivele de ani­male planificate să se realizeze la sfîrșitul acestui an. Conducerea întreprinderii va in­terveni la organele centrale în ve­derea asigurării și punerii la dis­poziția crescătorilor de animale a intregii cantități de furaje concen­trate prevăzute în contractele în­cheiate. 8. Comitetul executiv al Consi­liului popular județean va îndruma Direcția agricolă județeană și co­mitetele executive ale consiliilor populare și va sprijini Uniu­nea județeană a cooperativelor agricole de producție în stabilirea unor măsuri pentru strîngerea conservarea tuturor resurselor fu­și rajere, astfel ca din acest punct de vedere să se asigure condiții cores­punzătoare creșterii producției ■ în zootehnie. Se vor lua toate măsurile în ve­derea realizării a cel puțin 43.000 tone nutreț murat prin însilozarea culturilor duble, a resturilor vege­tale din grădinile de legume, a ier­burilor din lanurile de prășitoare, a otavei de pe finețe, a cocenilor de porumb, frunzelor de floarea­­soarelui, cotețelor de sfeclă de za­hăr și alte resurse. Cadrele de specialitate din coope­rativele agricole de producție, vor urmări starea de conservare a aces­tora, precum și folosirea rațională a furajelor, în vederea asigurării acestora pînă la recolta anului ur­mător. 9. în vederea recuperării rămine­­rilor în urmă și a realizării planu­lui anual la produse lactate. Între­prinderea de industrializare a lapte­lui va organiza pină la 5 octombrie a.c. centre de preluare a laptelui în toate comunele județului, asigu­­rînd ridicarea integrală a cantități­lor oferite. In același timp conducerile CAP vor lua măsuri pentru raționaliza­rea consumului intern la lapte, asi­­gurînd astfel cantități sporite des­tinate fondului de stat. De asemenea, consiliile populare comunale vor sprijini aparatul în­treprinderii de laptelui în vederea industrializare­a achiziționării unor cantități mai mari de lapte de la membrii cooperatori și de la pro­ducătorii individuali. 10. Comitetul executiv al Consi­liului popular județean va urmări ca unitățile contractante care au sarcină de preluări de lună, ou­ă, păsări, plante tehnice și medicina­le și alte produse prevăzute in pla­nul fondului de stat să mobili­zeze aparatul în vederea preluării cantităților contractate, precum și a unor cantități sporite prin achiziții de la producătorii individuali. 11. Comitetele executive ale com­­siliilor populare ale municipiului,­­ Focșani, a orașelor și comunelor vor analiza periodic rezultatele obținute­ în asigurarea fondului cen­tralizat al statului cu produse agro­­alimentare, stabilind măsuri la ni­velul organului respectiv pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an. 12. Comitetele executive ale con­siliilor populare comunale cu aju­torul deputaților vor lua măsuri de depistare a tuturor resurselor de produse care pot fi valorificate la fondul de stat, sprijinind unitățile contractante în preluarea integra­lă a acestora. Aspect din atelierul de reparat tractoare de la I.M.A. Mărășești Dragostea de părinte (Urmare din pagina I) că ei nu au copiin prin care sa se mai reîntoarcă în viață. (Seneca „Li­niștea sufletească" pag. 26 BPT uni­versală Leon Alcapag). Ridicată la nivelul marilor înfruntări dintre oa­meni și existență, dragostea de pă­rinte este conștiința faptului că copi­lul tău este un mod de a sfida Ni­micul. Prin aceasta ea iși merită pe deplin locul in areopagul atributelor umane. Lipsiți de orice atribut de Om ne apar astfel cei cu sufletul se­cat in fața copilor lor, soții care se­­ tîrguiesc în tribunale, aruncîndu-și copilul unul altuia pentru că înainte de toate ei sunt lipsiți odată cu dra­gostea de părinte, de ceea ce carac­terizează umanitatea, deosebind-o de animalitate , conștiința luptei cu efe­merul, a reîntoarcerii noastre prin copiii noștri. Ca orice sentiment uman dragostea de părinte se relevă plină de sensuri și implicații, posibilă a se transforma în contrariul său. Cum o mare obiectivitate trebuie să caracte­rizeze omul în analiza propriei per­soane, tot așa trebuie să fie obiectiv în analiza comportării copilului. Psi­hologia vorbește de o logică afecti­vă - o logică pe care o are și pă­rintele față de copilul lui. Această lo­gică nu trebuie să orbească, nu tre­buie să înlăture luciditatea în educa­ția copilului. Pentru că odată pier­dută luciditatea și odată copilul în­dreptat pe un drum greșit — dragos­tea­ de părinte se transformă volens nolens în contrariul ei — lipsa de dra­goste. Pentru că la fel ca orice sen­timent uman­­ dragostea de părinte se cere dublată de o acțiune cores­punzătoare neimpusă de nimeni, o acțiune care să asigure utilitatea­ viitorului om în societate. Același fe­nomen de transformare în contrariul dragostei de părinte îl constituie ac­țiunea conform unei formule pretinsă modernă : „libertate excesivă" — o libertate care prin faptul­ că e atri­­buită copilului în general la vîrsta­ marilor căutări este sinonimă cu ne­glijența. Urmarea ei poate fi neferi­cită : inutilitatea viitorului om în so­cietate și prin aceasta inutilitatea re­trăirii tale prin copil. Un copil edu­­­cat greșit incit să nu-și găsească­­ lo­cul ca om în societatea socialistă, un viitor om inutil este însăși inutilitatea­ părinților. Pentru că părinții­ se re­nasc prin copii. Ca un strigăt împotri­va efemerului existenței, filozofii au născocit metempsihoză - veșnica re­încarnare a sufletului după moarte, ei n-au văzut că însăși viața se ridi­că împotriva efemerului prin reîntoar­cerea părinților în copii, iar conștiin­ța acestei reîntoarceri — dragostea de părinte. „Și nu-i nimic mai urit,sdecrt un moșneag bătrîn, care n-are­ alta! cu ce să se dovedească că a­ trâith decit mulțimea anilor1"! (Seneaci „Linișteer sufletească"lipag- 26). J x -<

Next