Milcovul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 50-63)
1969-01-04 / nr. 50
Pag. 2 Adunarile generale, prilej de analiza temeinica a muncii (Urmare din pat. 1) cefor care au impiedicat realizarea integrals a sarcinilor economice. Consiliile de conducere trebuie sa aiba in vedere ca darea de seama sa nu fie o instruire de cifre si fapte, din care sa nu se poata trage concluz cu privire la activitatea si perspectivele de dezvoltare in viitor a cooperativelor agricole. Prin continutul ei analitic, darea de seama trebuie sa evidentieze rezultatele economice bine obtinute de bricazile, echipele si cooperatorii fruntasii in acelasi timp, sa arate cauzele care au facut ca unele brigazi si echipe cu conditii asemanatoare sa obtina productii diferite. Trebuie sa fie judicios analizata activitatea consiliului de conducere pentru valorificarea superioara a produselor si indeplinirea planului de livrare la fondul de stat si export, putindu-se accent pe calitatea produselor si a veniturilor obtinute. Acolo unde contractele incheiate cu diversi beneficiari nu au fost realizate integral, trebuie sa se arate cine se face vinovat si ce masuri vor fi luate In anul viitor, sa nu se mai repete acest lucru. Problemele cu privire la organizarea, normarea si retribuirea muncii, folosirea judicioasa a fondului de zi!e munca si inlaturarea risipei, realizarea investitiilor planificate si eficiente acestora, modul cum au fost folosite creditele acordate de stat si fondurile proprii, trebuie sa faca obiectul analizei in darea de seama. Darea de seama sa arate modul in care consiliul de conducere a asigurat respectarea prevederilor statutului cooperativei agricole cu privire la tinarea adunarilor generale, adunarilor pe brigazi, a sedintelor de consiliu, aplicarea principiului muncii colective si respectarea democratiei cooperatiste, cum au fost Indeplinite propriile hotariri. Nu trebuie scapat din vedere ca darea de seama sa reflecte si ajutorul primit din partea organelor agricole, modul cum consiliile de conducere au fost indrumate de catre aparatul Uniunii judetene a cooperativelor agricole. Pe baza concluziilor reiesite din analiza activitatii, in darea de seama sa se cuprinda si masurile ce trebuie luate pentru Inlaturarea lipsurilor si continua intarire economico-organizatorica a cooperative. Raportul pe care il prezinta In adunarea generala comisia de revizie, trebuie sa scoata In evidente constatarile facute cu ocazia verificarii activitatii gospodaresti si financiare privind respectarea normelor cu privire la efectuarea cheltuielilor, Inregistrarea corecta a veniturilor ín bani si In natura, pastrarea in bune conditii a avutului obstesc. Sa se sublinieze modul cum au fost rezolvate , de catre consiliul de conducere cererile si sesizarile membrilor cooperatori si sa se scoata. In evidenta masurile luate de catre consiliul de conducere pentru traducerea in viata a propunerilor facute de comisia de revizie. Comisia de judecata trebuie sa ilustreze in raportul pe care il prezinta, felul "In , care si-a desfasurat activitatea si sa faca propuneri pentru imbunatatirea muncii de viitor. In functie de experienta pozitiva acumulata, de neajunsurile constatate, adunarea generala trebuie sa prevada masuri In vederea organizarii mai bune a activitatii in anul 1969, care sa fie concretizate In planurile de productie financiar, se va avea in vedere Incadrarea acestuia in indicatorii planului de dezvoltare a economiei nationale, a sarcinilor puse In fata agriculturii de recenta Plenara a C.C. al P.C.R., care sint concretizate in hotarirea adoptata de conferinta organizatiei judetene de partid. Tinind seama de conditiile naturale si social-economice ale fiecarei cooperative, de rezervele interne existente, de baza tehnico-materiala si de gradul de mecanizare a lucrarilor agricole va trebui ca In anul 1969 sa se realizeze In medie la hectar: 2.059 kilograme griu, 2.500 kilograme porumb, 1.445 kilograme floarea-soarelui, 23.000 kilograme sfecla, 14.826 kilograme legume si 7 800 kilograme struguri. Sarcini importante revin cooperativelor agricole si kr ce priveste cresterea numarului de animale, folosirea mai buna a spatiilor de adapostire si asigurarea bazei furajere, indeosebi prin insamintarea unor mari suprafete de culturi duble. Atentie deosebita trebuie acordata planificarii zilelor-munci, normarii si pretuirii muncii, pentru a asigura reducerea numarului de membri cu functii de conducere si administrative si in acelasi timp, folosirea eficienta a zilelor-munca pentru productie. Toate prevederile din planul economic si financiar al cooperativei agricole trebuie sa fie rezultatul aportului colectiv, al consiliului de conducere, cu : participarea speciaüatilor, brigadierilor, sefilor de echipa si sa insumeze experienta membrilor cooperatori si rezultatele obtinute in anii anteriori. Adunarea generala trebuie sa dezbata traducerea in viata a angajamentelor luate de conferinta organizatiei de partid Vrancea ca raspuns la chemarea organizatiei de partid Timis, privind dezvoltarea agriculturii in anul viitor si ridicarii nivelului de trai al membrilor cooperatori. Masuri urgente pentru deszapezire (Urmare din plaginal f resti etc. De asemenea, s-a asigurat deszapezirea intrarilor in oras, unde in primele ore de dupa viscol, erau blocate mai multe autoturisme. Biiroul operativ al comandamentului de deszapezire vai iutai si in continuare masurile necesare pentru normalizarea traficului". Tinind seamai de faptul ca timpul se poate inrautati si pentru to atsigura buna desfasurare ai activitatii in toate sectoarele, trebuie luate masuri urgente pentru desfundarea intregului traseu al soselei nationale care parcurge judetul nostru, precum si a celorlalte sosele si drumuri comunale. Se impune ca organele de resort ale consiliilor populare judeteam, municipal si orasenesti, comitetele executive al consiliilor populare comunale sa asigure buna, aprovizionare a spitalelor, caselor de nasteri, asigurarea stopurrilor de marfuri in toate unitatile comerciale, aprovizionarea neintrerupta a populatiei. In atentia conducerilor I.A.S. si C.A.P. trebuie sa stea masurile de asigurare a accesului la fermele zootehnice, aprovizionarea grajdurilor cu rezerve de furaje si cu cantitati suficiente de aipa pentru aiciäipatul amimalelor ;i combaterea incendiilor. Se cere o mai mare supraveghere la fermele zootehnice situate la distante mari de sate, mai ales far saivamele de oi, crescatoriile de vaioi si porci. Consiliile populare trebuie sa mobilizeze pe toti deputatii, sa antreneze masa larga a cetatenlor la actiunile de deszapezire, la desfundairea tuturor cailor de acces, la preintimpinarea greutatilor ce pot fi provocate de inrautatireai timpului. Aceste actiunni trebuie sa constituie pentru fiecare om al muncii o indatorire cetateneascä ! ii 8 I81 I8 R i I1B18118i I i181911f11 I I 8 E FI I 81 I III 91 I MILCOVUL. Schija pentru o monografie industriala (Urmare din pag. I) S sef al intreprinderii, am economisit peste 100.000 lei. Un panou din expozita organizata sub egida cabinetului judetean de organizare stiintifica a productiei a muncii, prezinta 12 repese ie$ite din miinile iscusite ale locaturilor de la Fabrica de confectii. Din aceasta schita monografica n-a$ vrea sa lipseasca o intimplare semnificativa. Iata, pe scurt, despre ce-i vorba: cazanele de abur tehnologic — o instalatie automata de import care furnizeaza aburi pentru tratamentul umidotermic al confectilor — se dereglau des, provocind stagnari in procesul de productie. Aceasta s-a petrecut la inceputul anului, cind se punea problema asigurarii ritmicitatii Inca din primele zile. Traian Constantin, seful Electricianul centralei termice, un om cn „miinile de aur“ si Nicolae Radulescu, „energetic al" fabricii, au studiat complicata 5i nazuroasa instalatie. S-au facut scheme, calcule, ?i intr-o z „omul cu miinile de aur" a spus: gasit. Necazul este la sistemul om de comanda. Trebuie despartit de corpul cazanului. Dhcā 1 lasam a$a ar putea sa arad toata instalatia termica. Au urmat citeva zile de munca incordata. Sistemul de comanda a fost modificat dupa o solutie originala. Si cazanele au Inceput sa lucreze normal. Parea chiar mai bine ca la Inceput. La sectia de creatie lucreaza un talentat si entuziast microcolectiv, 15 oameni — desenatori, maistri si modelieri se intrec in fantezie, cautand mereu noi linii“ in moda. In vara aceasta, Floarea Krim a fost trimisa ia Paris, sa se documenteze la faimoasa casa de moda „Jacques Esterel“. S-a intors cu o bogata colectie : 17 reproduceri si 21 de creatii proprii pentru confectii de femei si barbati. Ingineril seiie informeaza ca o parte din aceste modele va fi lansata in Serie mica chiar in cursul primului trimestm al anului 1969. Se proiecteaza amenajarea unui magazin de desfacere in incinta fabricii f in vestitia a fost aprobata), unde se vor putea cumpara, la proba a doua, rochii si costume croite dupa „ultimul jurnal“. Am cunoscut-o pe Ecaterina Eremia, una din desenatoarele creatoare. Are 22 de ani si a una din „veterinele" intreprinderii. Dupa absolvirea scolii profesionale, in 1963, a fost repartizata aici. A crescut odata cu fabrica. In 1964 fost trimisa la un curs de creatori a de modele. Acum are o colectie impresionanta — peste 300 de modele, din care multe au fost omologate. Incheiem aceasta pagina cu o precizare. Secia de creatie, desi forte tinera, a capatat o faima binemeritata si peste hotare. La solicitarea Intreprinderii Romano-Export, creatorii Fabricii de confecii au trimis pentru prospectare pe piata externa zeci de modele originale — in Franta, U.R.S S., Austria, Chile, Libia etc. Din cele 22 modele de costume pentru baieti, prosperate pentru U.R.S.S„ 10 au si fost omologate. In 1969 ele se vor materializa in 500.000 de costume. Colectivul de munca al Fabricii de connectii este unul din cele mai tinere din lard. Virsta medie: 22 de ani. si tineretea s-a spus cuvintul. Planul pe intreg anul 1968 a fost indeplinit Inca de la 17 decembrie. Cu alte cuvinte, Anul nou a poposit aci cu doua saptamini Inainte de soroc. Cind s-a rupt ultima lila de calendar, produssia a inregistrat, peste plan, o valoare de circa 12 milioane lei. A fost darul oferit Republicii de ziua aniversarii sale. In cartea de onoare a intreprinderii se pastreaza cu sfintenie citeva rinduri scrise de secretarul general al partidului, cu prilejul vizitei conducatorilor de partid si de stat in orasul nostru. „Am intilnit aici la Focsani un colectiv tinar si inimos care munceste cu harnicie si pricepere intr-o fabrica moderna, bine dotata. Il felicitam si ii adresam din toata inima indemnul de a munci cu rezultate tot mai bune, indeplinindu-si in conditii exemplare sarcinile de plan si dind produse de buna calitate care sa satisfaca pe deplin exigentele inalte ale cumparatorilor". NICOLAE CERUIjESCU 15 septembrie 1966 O inalta apreciere si un indemn care inaripeau entuziasmul inelul mai tinar colectiv vrincean. La C.I.L. se lucreaza la o constructie de mare importanta. Construct zootehnice la C.A.P. Biliesti. Apararea si dezvoltarea proprietatii socialiste, grija fata de avutul obstesc si prevenirea oricarui fenomen de pagubire a acestuia constituie o indatorire importanta Pentru fiecare cetatean, Inscrisa in Constitutia tarii noastre. O analiza facuta de organele Directiei teritoriale de control si revizie nr. 10 Galati a Ministerului Finantelor la mai multe intreprinderi si organizatii economice de pe cuprinsul judetului Vrancea, asupra modului in care se respecta acest princiipiiu, a stabilit ca masurile luate la indicatia conducerii de partid Si de stat referitoare la prevenirea pagubelor in dauna avutului obstesc au avut ca efect intarirea simtului de raspundere pentru gospodarirea constiincioasa a valorilor materiale si banesti, prin intarirea controlului asupra activitatii financiar-gestionare. Acolo unde conducerile Intreprinderilor si organizatiilor economice s-au preocupat cu simt de raspundere pentru aplicarea masurilor de prevenire a pagubelor in dauna avutului obstesc, cum ar fi : incredintarea gestionarii bunurilor unor oameni constienti si priceputi, efectuarea la timp si in conditiile prevazute de lege a inventarierilor periodice, tinerea corecta si la zi a evidentelor, exercitarea sistematica si competenta a controlului preventiv, s-au inregistrat rezultate din cele mai bune. Ca urmare, comparativ cu aceeasi perioada a anului 1967, volumul pagubelor materiale din anul 1968 la majoritatea unitatilor afializate este cu peste 50 la suta mai mic. De asemenea, meret subliniat faptul ca cele mai multe pagube care se inregistreaza sunt de valori mici de pina la 500 lei, ceea ce demonstreaza ca multe dintre acestea nu sint de natura penala, ele fiind in principal produse prin neglijenta, prin proasta gospodarire, erori de calcul etc. Rezultate bune pe linia prevenirii pagubelor in anul care a trecut au obtinut Fabrica chimica din Marasesti, Fabrica de confectii Focsani, IPROFIL Gugesti si multe altele. Analiza facuta a scos Insa in evidenta ca la unele Intreprinderi si organizatii economice nu se depun suficiente staruinte, atit in ce priveste prevenirea pagubelor eit si recuperarea prejudiciilor deja produse. Masurile luate in multe unitati nu sint de natura a suirpi din radacini imprejurarile care favorizeaza atingerea proprietatii socialiste. Aceasta a facut ca in numeroase intreprinderi si organizatii economice din judet sa se permanentizeze o serie de cauze generatoare de pagube. Ponderea pagubelor pe judet o detine IMTF Focsani, unde la ora controlului mai erau de recuperat prejudicii destul de importante, urmata de Intreprinderea „Vinalcool" Focsani si IF Vidra, de Intreprinderea industria carnii si intreprinderea industria laptelui Focsani. Analizind imprejurarile la care s-au produs aceste pagube, organele de control au concluzionat ca ponderea o detin lipsurile in gestiune care au fost favorizate de necunoasterea denumirilor exacte si a caracteristicilor bunurilor gestionate, de lipsa de competenta din partea gestionarilor, cit si de neorganizarea corespunzatoare a magaziilor si depozitelor. O alta cauza care a adus $i, din pacate, continue sa conduca la pagube in multe unitati este determinata de pregatirea profesionala necorespunzatoare a conducatorilor auto, de abaterile de la disciplina ia munca. In afara acestor cauze, volumul ridicat al pagubelor este determinat si de neorganizarea si neexercitarea corespunzatoare a controlului preventiv. Insuficienta grija fata de masurile ce trebuie luate pentru prevenirea pagubelor se evidentiaza si prin aceea ca la unele Intreprinderi mai functioneaza pe posturi cu caracter gestionar o serie de salariati care au antecedente penale, cu toate ca potrivit reglementarilor in vigoare trebuia sa se ia de mult timp masuri pentru inlaturarea lor. Din cauza mentinerii pe posturi de gestionari a unor persoane cu antecedente penale, s-a ajuns ca acestia sa produca noi pagube si la unitatile unde si-au schimbat locul de munca. Ass de pilda la Autobaza de transporturi auto din Focsani, desi pentru salariatul Ioan Bordei prin adresa organelor locale de Militie din 11 noiembrie 1967 se facuse cunoscut ca are antecedente penale, totusi a fost mentinut ca gestionar, iar pina la schimbarea lui acesta a produs si aici pagube. La verificarea dosarelor personale ale gestionarilor sau ale altor salariati cu functii asimilate, a mai reiesit ca nu s-au solicitat pentru stiut ca aceste garantii au fost facute pentru a constitui o sursa de acoperire a unor eventuale lipsuri ale gestionarilor, in cazul cind acestia pleaca din unitati, nemaifiind necesara urmarirea lor, serviciile financiare si de contabilitate din unele intreprinderi neglijeaza in mod serios aceasta sarcina. Este cazul Autobazelor de transporturi din Adjud si Focsani unde la data controlului nu se constituise inca garantiile materiale pentru 5 gestionari. Propunem ca pe viitor prin formulare de bilant privind situatia pagubelor sa se raporteze volumul constituit al garantiiilor materiale, incit forurile tutelare sa poata aprecia situatia existenta in unitati si din acest punct de vedere. nirea pagubelor toti de la organele de militie datele privind antecedentele penale. La I.I.L. Focsani nu se ceruse pina la ora controlului antecedentele penale pentru morarul Marghioala Geba (Naruja) si pentru Marin Bunghez, gestionar la moara din Soveja. De asemenea, la angajarea salariatilor in general si a gestionarilor in special nu s-a tinut seama de reglementarile in vigoare, ca acestia sa fie obligati de a se prezenta si cu notele de lichidare, eliberate de unitatile unde functionase pina la data respectiva, pentru a se vedea eventual prejudiciile produse la vechile locuri de munca, in functie de care sa se judece oportunitatea angajarii lor si sa se treaca operativ la recuperarea pagubelor respective. Prevenirea intr-o masura considerable a pagubelor se realizeaza si prin constituirea garantiilor materiale ale gestionarilor intr-un cuantum legal si la timp. Desi este bine alaturi de activitatea de prevenire, o importanta deosebita o are aceea de recuperare a pagubelor produse. Reintregirea patrimoniului. In termenul cel mai scurt posibil este o conditie esentiala in ansamblul masurilor de aparare a integritatii avutului obstesc. Cei care au produs prejudicii trebuie obligati de indata la recuperarea lor, indiferent de masurile care se iau pentru sanctionarea faptelor comise. In aceasta privinta se poate spune ca in unele unitati activitatea de recuperare a pagubelor se desfasoara mai eficient decit cea de prevenire, cazuri constatate la Intreprinderile Industria laptelui si Industria carnii din Focsani, la Fabrica chimica Maräsesti, la IAS Odobesti. Trebuie mentionat insa ca la alte unitati s-au constatat abateri serioase de la regulile privind urmarirea pagubelor, ceea ce a facut sa urmeze in buna masura ritmul lor de recuperare. Se poate spune fara nici o rezerva ca in destule cazuri, desi se cunosc sumele ce urmeaza sa fie retinute de la salariatii in cauza, totusi aceasta problema este privita cu o condamnabila usurinta, ceea ce are repercusiuni deosebite In acoperirea la timp si in totalitate a prejudiciilor. La IMTF Focsani de exemplu, nu s-a folosit pe deplin aceasta posibilitate de recuperare. La sondajele facute a reiesit ca nu se efectuase de loc sau numai in parte 9 retineri, cu mai bine de 8000 lei, iar la O.C.L. Produse Industriale 2 cazuri cu aproape 2.000 lei. La aceste stari de lucruri in majoritatea uninitatilor verificaite se mai adauga lipsa de actiune in executarea siliita a sechestrelor asiguratorii aplicate unor delicventi, nedepistarea noilor locuri de munca a debitorilor plecati, ceea ce contribuie la incetinirea ritmuluii de recupertare a pagubelor. La mentinerea unui ritm inca redus privind recuperarea pagubelor au contribuit si alte cauze. Consiliul sindical judetean nu a luat masurile corespunzatoare asupra comisiilor pentru solutionarea litigiilor de munca si a comitetelor sindicale din intreprinderi, care nu rezolva in termenul stabilit de codul muncii, cazurile existente pe rol legate de avutul obstesc. Am arātat doar citeva aspecte legate de o sarcina atit de importanta ca aceea ce se refera la apararea avutului obstesc, la dezvoltarea si consolidarea proprietatii socialiste, care dupa parerea mea impun citeva concluzii de prim ordin. In primul rind este vorba despre faptul ca in domeniul apararii avutului obstesc desi s-au dat suficiente indicatii din partea forurilor competente, in aplicarea lor se mai observa inca serioase lipsuri. In al doilea rind conducerile din unitati trebuie sa se ocupe cu perseverenta si cu mai mult simt de raspundere de modul in care se aplica toate masurile legata de urmarirea, prevenirea si recuperarea pagubelor. Conducerile de unitati vor trebui sa adopte sau sa propuna forurilor superioare competente si unele masuri organizatorice sau cu caracter legislativ, care sa dura la inchiderea tuturor cailor care mai permit inca sa creeze pagube In judet. NICOLAE NICHITA, conlrolor revizor principal tn Direc|ia teritoriaiä de control si revizie nr. 10 Galati Mai mu§tä perseverenjä in preveni recuperarea Sesizarile ajutor oamenilor pretios Una din formale prin care consiliile populare realizeaza pregnant, o legatura permanemta cu maiete, sunt scrisorile acestora adresate conducerii de partid si de stat locale. Pe baza indicatiilor plenarei Comitetului Central, din aprilie 1968, activistilor de partid S de stat, cadrelor cu munca de raspundere din toate domeniile de activitate, le revine obligattia de a organiza exemplar primirile in audieinta si rezolvarea scrisorilor. De aceea, se impune solicitudinea 1 competenta In modul de rezolvare a scrisorilor oamenilor muncii, care constituie un ajutor pretios In munca consiliilor populare. Persoana careia i s-a incredintat o scrisoare spre rezolvare, trebuie sa manifeste exigenta si princiiplalitate in respectiarea legilor, pentru a nu se vatama drepturile legale ale cetatenilor. In spiritul documentelor de partid a actionat si comitetul executiv al Consiliului popular orasenesc provizoriu Panciu, pentru solutionarea cu muncii competenta si spirit de raspundere a scrisorilor, sesizänilor si cererilor oamenilor muncii din orasul nostru. De la bun inceput ne-am organizat temeinic munca in ceea ce priveste primirea cetatenilor in audienta, forma de legatura directa cu oamenii si care si-a dovedit cu prisosinta eficienta in rezolvarea problemelor ca: aprovizionarea orasului cu agroalime intari si industriale, produse respectarea regullor generale de comert, gospodarirea orasului etc. In anul trecut, la nivelul Comitetului orasenesc de partid si a Consiliului popular orasenesc provizoriu Panciu, au fost primiti ln audienta un numar de peste 500 cetateni ai orasului. De fiecare data, problemele ridicate cu ocazia audientelor au fost solutionatte pe loc si numai pentru cele deosebite s-au acordat termene. Citeva exemple sunt edificatoare: locuitoarea Voinea Olga ne-a sesizat despre modul defectuos de munca si inculcarea regulilor generali de comert de catre gestionarul Calcic Petr © de la magazinul de legumefructe C.L.F., concretizate in atitudini ireverentioase fata de cumparatori, dezordine in expunerea legumelor, lipsa totala a elementului estetic si a gustului pentru frumos. La verificarile facute si au adeverit cele sesizate si au fost luate masuri pentru remedierea lipsuriilor constatate. Loconcitorul Dumitru Teodorescu a adus la cunostinta Consiliului popular, unele nereguli ce se mentin da mai multa vremi la blocul 10 A din strada Bulevardul Lenin, concretizate, In aceea ca apele reziduale din cauza unei defectiuni de constructie sunt colectate in boxele de la demisol, ofeindu-se nemultumire, pe buna dreptate din partea locatarilor. Aceasta problema este nerezolvata Si in prezent, datorita indolentei de care da dovada conducerea unitatii de gospodarire oraseneasca Panciu, care a primit sarcini in aceasta directie. La nivelul Comitetului orasenesc de partid si al Consiliului popular au fost primite un numar de 70 scrisori, care au fost rezolvate in termen de catre vicepresedintele si secretarul comitetului executiv sau de catre sefii de birouri din cadrul Consiliului popular. Problemele cuprinse in scrisori sint diverse, referindu-se la aspecte edilitaire, nereguli in abordarea loturilor de folosinta personala de catre G.A.P. Panciu, solicitari de spattiu de locuit, De cele mai multe ori, scrisorile primite au insemnat un ajutor pretios in munca noastra, contribuind la rezolvarea multiplelor probleme ce stau in fata organelor locale de partid si de stat. Astfel, prin mai multe scrisori am fost sesizati de faptul ca unii membri cooperatori detin nelegal suprafata de teren in folosinta. In urma verificarilor efectuate s-au dovedit reale sesizarile primite, fapt pentru care au fost luate masurile ce se impuneau, de catre Consiliul de conducere al C.A.P., la indicatia noastra. Se intimplu ca nu toate sesizarile primite sa fie intemeiate. Dar important este ca fiecare scrisoare sa fie cercetata cu atentie, inlaturindu-se superficialitatea in rezolvarea lor. Atentia cu care se rezolva o cerere, scrisoare sau o propunerie a oamenilor muncii, reflecta preocuparea majora a organelor locale de partid si de stat In acest domeniu de activitate pentru apararea drepturilor constitutionale ale cetatenilor patriei noastre socialiste. GH. TARÄU, secretarul Comitetului orasenesc Panciu, al P.C.S. Simbata 4 ianuarie 1969 Alcoolul la volan Intimplarea impune o ancheta amanuntita. La citeva zile dupa angajarea sa (cu pile) la I.G.O., saletul Gh. Serben, fara din garaj autoturismul l-Vn-803 si cu alti doi colegi, se duce la restaurantul „Caprioara“ din Cring si se imbata. Inapoierea se face In zig-zag. La volan nu mai era scMerul, omul, ci mamfa sau alcoolul. In fata sediului I.A.S.Focsani Intra ca un bolid intr-un tractor, loveste pe tractorist si pe paznicul de la poarta. Primul ramine fara picioare, celalatt fara viata. Cheficii parasesc locul accidentului fugind peste timp. Vinovatii sa raspunda !... Unde nu e par te foarte multa vreme la spitalul din comuna Dumbraveni stau nefolosite niste puturi pentru copii. Nu se stie din greseala carul birocrat au ajurs aici si nu la secfia de pediatrie a spitalului din Odobesti. Aici se afla doar picioarele. Imaginati-va ce s-ar intimpla daca paturile existente la Dumbraveni ar avea picioare , ar pleca singure la destinatie, fara a mai cere incuviintarea celor care... dorm. O fi existind oare si zicala ca, unde nu-i... pate vai de picioare ?... Pericol de incendiu Instalatiile electrice si soba din bucataria restaurantului garii din Focsani sint deteriorate. In timp ce uneltele de stins incendiul sunt la pamint, grupa de prevenire si stingere, formata din Ion Cernica, Costica Panait, Ghita Voicu, Constantin Apostol, Vasile Nanusi ,Georgeta Oglan, e In... . pom , nu mai lucreaza de mult timp aici. Asa ca, In caz de Incendiu, (sa batem In lemn) castana din foc va fi luata cu mina altom. $i daca strada Garofita va lua foc, sa ttfi ca vina ti poarta sóiéiul Sava Darabon de la I.M.T.F. care gareaza autocisterna cu benzina acasa si o lasa In seama feciorului de 14 ani sa o manevreze prin curie. E cazul sa ne facem „foc“ Inainte de a fi incendiu. Pe teme portat. Pus sa facd de serviciu la sediul oficiului, factoml postal Gheorghe Lepadatu de la Timboiesti, s-a imbélat si-a adormit... expres. Sioröurile lui se auzeau tocmai la consiliul popular al comunei. Aveau un timbrul... A fost trezit si Intrebat: — Spune, esti factor ? — Nu, sunt beat !... Meteahna la care factorul de multa vreme-i... abonat. E una sá te cheme Lepádalu si alta e sä te lepezi asa, cu una — ou dtíuá, de constiintá. Oficiul postal din comand i-a ramas totusi datar cu o sanctiune. „Apollo 9" Am avea curajul sa afirm ca pina si Borman, Lovell si Anders s-ar mira de performantele atinse de sofrul... Pacat insa ca si pentru noi a ramas inca anonim I Intr-una din zile, pe la ora 17,45 (ora Paunestiului) s-a inscris pe orbita strazii Odobesti din Focsani, cu un apogeu si um perigeu neidentificate, o nava in forma de camion. Nu se stie deacamdarM carei institutii apartine, dar un lucru e cert, ca toate obstacolele Saturii,? te : un copac, un stup, un gard, o cismea si-a casa, au fost... dobarste cu succes. Aici, conform planului de zbor, caroseria s-a desprins de restul „navei“ Si se afla in cuntea paminteanului Andrei Miron de la nr. 20 B. Nava -l-a continuat merel prin alte spatii, tuaind TO-vagil. Cine-i cosmonautul de pe „Apollo-9*? toate il reperail Rubrics redaotatä de Emil STANCIU ou sprtjliraj corespon dentil o® 1RIII1IIIIIIII1 I 8 I I I I I I I R I IIRIIIB I HHIIII I I I I 1 I II R I I III I RRI8IIIII1 I IIIII1III 1 I1 I I ■■ I I 8 I I fl I IIIR R ! 1I H I VIIIIj I