Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-06-11 / nr. 281
> Fertilizează vitens Numai zilele pline“ de acum vor umple hambarele la toamnă IN LUPTA La C.A.P. Bălești culturile sunt foarte inimoase. Dar pentru a se realiza producții cit mai mari, superioare celor planificate, tractoriștii Toader Dumitru și Petre Nica execută de citeva zile îngrășarea razială a culturilor cu 150-200 kilograme îngrășăminte azotate la hectar. Până acum, au fertilizat, astfel, 180 hectare floarea-soarelui, 100 hectare sfeclă de zahăr și peste 200 hectare de porumb. Unde-i ziua lumină ? Cooperatorii din Suraia nu folosesc așa cum trebuie aceste zile deosebit de favorabile cutării lucrărilor de exeîntreținere. In adunarea lor generală s-a stabilit ca in campaniile agricole ziua de muncă să fie „ziua lumină". Pe 9 iunie, insă, cooperatorii din brigada a cincea, condusă de Neculai Paraschiv, au întrerupt prășitul manual la cultura porumbului înainte de ora 16,30, cind soarele încă mai ardea cu putere. Brigăzilor de agitație ! In aceste clipe, cind toate torțele sunt canalizate in agricultură pentru întreținerea culturilor, executarea urgentă și de bună calitate a lucrărilor, o sarcină importantă revine și așezămintelor culturale care trebuie să sprijine, prin formele lor de muncă, campania declanșată. Brigăzile de agitație pot și trebuie să-și aducă o contribuție însemnată prin texte inspirate din munca de fiecare zi, dezbătînd concret probleme stringente ale cooperativei agricole și comunei, acționind astfel asemeni unei pîrghii mobilizatoare, extrem de eficiente. E de datoria colectivelor artistice să-și propună în aceste deplasări la locurile zile de muncă, la mijlocul cooperatorilor, să facă din lanuri veritabile scene pe care să-și prezinte programele asupra cărora s-au aplecat cu ponsabilitate și gust relartistic. Scrisoare deschisă tovarășului ZAMFIR NEAGU, secretarul organizației de partid a C.A.P. Gologanii Morți a fost o zi inimoasă, tovarășe secretar, una din acele zile cînd strălucirea aceea spectaculoasă a soarelui devenea o chemare și un îndemn printre lanuri. Se executa prașila manuală la porumb și floareasoarelui. Oamenii, știți, cred mai cu seamă în puterea exemplului personal pe care, în ziua aceea de marți, dumneavoastră nu l-ați dat. V-am „descoperit“ supraveghind lucrul celor șase muncitori de la construcția viitorului „lăcaș" al cazanului de țuică. E bună și țuica, tovarășe secretar, avem nevoie și de cazane de țuică, dar acum, dină fiecare oră a agriculturii Înseamnă participare directă și răspundere morală, locul dumneavoastră nu era acolo. Vă amintiți că, în preajma acelei construcții fiind, și în timp ce discutam, o femeie ce venise direct de pe tarlaua cu porumburi, de la prășit adică, vă interpelase. .,N-ai venit, tovarășe secretar, pe teren...“ Mi s-a părut că ați roști, sau tăcerea ce a urmat a fost numai o părere? Ar trebui să nu uitați glasul acela pentru că vor mai fi și alte campanii cînd urgența lucrărilor vă vor solicita nu numai prezența. Cu salutări tovărășești, I. PANAIT CU TIMPUL, TREBUIE SA ÎNVINGEM Se știe că inundațiile au creat o situație deosebită în executarea lucrărilor agricole. După zile și nopți de efort comun am încheiat o bătălie grea, cu apa, pentru a putea da piept cu o alta la fel de grea, cu cea de-a doua campanie agricolă, care incumbă lupta cu timpul. Ploile căzute în ultima vreme au întîrziat din nou zvîntarea terenurilor, împiedicînd în continuare desfășurarea din plin a lucrărilor. La chemarea partidului, oamenii au răspuns cu promptitudine făcînd tot ce este posibil pentru a recupera uriașele pagube provocate de inundații și de a realiza producții agricole bune, aproape de nivelul celor din anii normali. Dînd dovadă de o înaltă răspundere patriotică, țărănimea cooperatistă și mecanizatorii, mobilizați de Biroul Comitetului județean de partid, au trecut cu toate forțele la efectuarea lucrărilor agricole, înfruntînd în bună măsură condițiile vitrege ale acestui an. Prin măsurile luate, județul nostru dispune în prezent de o forță mecanică și umană capabilă să realizeze operativ pregătirea patului germinativ și însămînțarea. Asigurarea funcționării neîntrerupte a tractoarelor și mașinilor, organizarea activității în două schimburi sau în schimburi prelungite pot asigura un ritm rapid de efectuare a tuturor lucrărilor, în funcție de urgențe și de starea terenului. Specialiștii au datoria să acționeze prompt, acolo unde terenul s-a zvîntat pentru executarea lucrărilor ce se impun atît la reînsămînțare și însămînțare cît și la întreținerea culturilor. Efortul principal trebuia îndreptat spre întreținerea culturilor prășitoare. Condițiile sînt create, totul depinzînd acum de modul cum vom ști să le folosim în lupta cu timpul. Fiecare oră câștigată acum se va transforma în tone de produse in toamnă. ȚĂRANIZATORI ! COOPERATORI: MECANIVolumul de muncă este uriaș, timpul presează. De aceea, se impune ca, cu maximum de operativitate, folosind orice mijloace, să evacuăm apa care băltește, să însămînțăm și să reînsămînțăm. Ziua de muncă trebuie să fie mai mare decît ziua lumină. Mașinile și utilajele agricole trebuie să fie folosite la întreaga capacitate. întreținerea culturilor prășitul, plivitul, combaterea dăunătorilor nu suportă amînări, sunt lucrări la zi care trebuie efectuate cu orice preț la timp și cît mai bine. Toată suflarea satelor și comunelor județului nostru trebuie să se afle acum în cîmp, participarea la muncă fiind o necesitate, o obligație, mai mult chiar, un act de înaltă răspundere patriotică. Angajamentele devin fapte Suplimentîndu-și angajamentele inițiale de la 2 000 000 lei la 3 000 000 lei la producția globală și marfă, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica chimică Mărășești este hotărît să-l îndeplinească întocmai. Dovada cea mai concludentă o constituie realizările primei decade din luna iunie cind la producția globală și marfă s-au obținut sporuri care depășesc prevederile cu circa 60 000 lei. ANUL III NR. 281 JOI 11 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani LA RIHNICENI - DA! LA NANEȘTI - BA! Cum este folosit timpul, acum, la începutul acestei veri destul de capricioase , cînd, din cauza ploilor abundente buruienile au întrecut în înălțime culturile? Cum se prezintă situația întreținerii acestor culturi atît de prețioase? " 11 Iată-ne poposind la sediul cooperativei agricole din Nănești, una din unitățile puternic afectate de stihiile dezlănțuite ale naturii. Aici, lucrurile nu sunt cum ne așteptam noi și cum era și firesc să fie. Dimpotrivă, la data menționată, din evidenta participării la muncă a membrilor cooperatori rezulta că din cele 1000 brațe de muncă înscrise la începutul anului, în acea zi pe ogoarele unității erau doar 300. Inginerul șef al unității Măricel Țîru ne-a mărturisit cu destulă amărăciune că de cînd lucrează Pînă a ajunge la cooperativagricola din Vulturu, șoseaua șerpuiește numai printre ogoare. La marginea drumului, sere întregi se văd năpădite de buruieni, fie că aparțin unităților din Focșani, Gologanu, Răstoaca. Soarele arde tot mai tare, fiecare oră, fiecare zi trebuie fructificată acum cît mai bine. Marți, timpul a fost destul de bun. Acest lucru a permis cooperatorilor din Vulturu ca după ce au terminat de prășit cele 260 hectare cultivate cu floarea-soarelui să zorească în continuare și la porumb unde, din cele 1319 hectare, au rămas în cultură datorită calamității 1059 hectare. Oamenii din brigada lui Dumitru Stanică au „terminat numai în două zile prima prașilă pe z0 în cooperativa din Nănești n-a putut nici măcar o dată să se ocupe așa cum trebuie de problemele pur tehnice în care s-a pregătit atîția ani de zile. își irosește cea mai mare parte din zi cu problemele de organizare, de planificare și replanificare. „Mă rog de unii oameni să vină la muncă, asta fac eu în cea mai mare parte din zi — ne spune la un moment dat inginerul șef. Pleacă fiecare pe unde apucă numai aici nu stă, iar la muncă vin foarte puțini“. Dar ce fac membrii comitetului comunal de partid și consiliul de conducere al cooperativei din Nănești? Cum și-au adus contribuția la redresarea situației din această comună? „Ce să facă oamenii — ne spune hectare cu porumb și 45 hectare cu floarea-soarelui. Pînă seara, însă, brigăzile conduse de Alexandru Apostol, Ionel Ichim, Alexandru Marin, Iordan Nicolae și Ion Sava au prășit mai bine de 70 de hectare cu porumb ajungînd ca suprafața întreținută să atingă 700 hectare. Dar nu-i suficient. Munca aici trebuie mai bine organizată, deoarece numai pentru terminarea întreținerii manuale a porumbului mai este nevoie de două zile bune de lucru. Deși soarele era sus de mult, prin sat forfota încă nu încetase, dovadă că aici activitatea la cîmp nu începe o dată cu primele ore ale dimineții cînd, pe răcoare, lucrul ar fi mai cu spor și, implicit, cu totul altul rezultatul muncii, secretarul comitetului de partid, tovarășul Dumitrache Rădulescu. Au văzut că aici nu mai au ce face și au plecat fiecare unde a putut să muncească. Cum se poate vorbi cu atîta ușurință , despre soarta unor oameni, și mai Nicolae SOARE (Continuare în pag. a III-a) Dar, în timp ce la punctul Lalu, dincolo de puntea de peste Putna, Sandu M. Toader, cooperator și salariat la o altă întreprindere, Ioana Ichim de 72 de ani, ca și Catrina, Ioana Roșea (mama, soția și sora brigadierului Ionel Ichim) erau prezenții pe cîmp, alături de alți peste 250 de oameni pentru a salva plantele din Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) și IN SAT... „ACTIVITĂȚI PLIMBARE ȘI-N CÎMP E BURUIANA MARE In plin asalt al ogoarelor Vom vinde statului cantități sporite de carne și lapte (In pag.a lila) Podgorenii de la Cotești, pun la temelia aromelor din toamnă prăștte bine executate Toto : N. Moldoveanu ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI * ATITUDINI • ATITUDINI Chiar în fața unei... delegații, cine nu deschide ochii, deschide punga! Răsfoind unele dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată sau la miliție, ai prilejul să dai peste unele sesizări de felul acesteia: „Prin prezenta vă rugăm a chema la interogatoriu pe numitul Mircea Căldăraru fiul lui... (aici urmează cîteva date, foarte vagi, referitoare la identitatea celui în cauză) care a solicitat și i s-a acordat un avans în sumă de 3 000 lei, plus bilete speciale de călătorie, în vederea recrutării de muncitori după care nu s-a mai prezentat nici cu muncitorii, nici cu banii (s.n.)". Așadar, fără muncitori și fără bani ! Conducerea șantierului 703 Galați care construia Fabrica de P.F.L. a fost lăsată să aștepte... mult și bine. Iar în cele din urmă și-a dat seama că M. C. era ceea ce la început nu-i venea să creadă, un escroc. Dar nu unul oarecare, M.C. avea mai multe hîrtii pe care le flutura cu aplomb și care îi atestau calitatea (imaginară) de bun meseriaș. Ceea ce era însă curios, consta în faptul că nu le arăta chiar oricui, ci numai celor de Mircea LAZAR (Continuare, în pag. alll-a) BRIGADA NOASTRĂ DE REPORTERI TRANSMITE DE LA LOCUL BĂTĂLIEI FORESTIERILOR Parchetul trimite din nou lemn industriei Străbătînd Gura Văii în fața ochilor se deschide panorama pădurilor, bogate în specii de foioase și rășinoase prin a căror văiugi se scurg pîraie tulburi. Urmele miluirii murdar și apele vijelioase ale acelor zile care au făcut ca oamenii să se îngrozească, dar în același timp să devină mai dîrji, care au răscolit furios parcelele și drumurile făcindu-le impracticabile mai dăinuie în amintire. În liniștea acestor dimineți de vară în lumea foșnitoare a arborilor se pare că nu se întîmplă nimic. Aici însă, în inima pădurii, s-au statornicit oamenii, ale căror îndeletniciri sînt ușor de bănuit datorită utilajelor și instalațiilor care, ici-colo, își anunță prezența, în parchetul Tisa Grosu, la care s-a lucrat intens timp de mai bine de două săptămîni pentru refacerea drumurilor se scot primele cantități de material lemnos. O încleștare puternică a omului cu furia dezlănțuită a naturii din care oamenii au ieșit victorioși. După ce torentul noroios a deplasat drumul cu peste 100 m acoperindu-l în întregime, parchetul a rămas fără cale de acces. Dar oamenii nu au stat pe gînduri, au trasat o altă cale, au consolidat terenul și din nou, acum, la drumul metamorfozării lemnul de mină și celuloză, lemnul pentru furnire și de foc. Zăresc cablurile groase ale funicularelor pe a căror încordare coboară la rampa bușteni de la o distanță de aproape 1 km. Acolo sus, la punctul de comandă, l-am întâlnit pe mecanicul Ion Tănăsoiu care, cu mișcări sigure manevrează maneta instalației pînă cînd N. LADARU A. MĂRGĂRIT (Continuare în pag. a III-a) CĂLDURĂ MÎINILOR CUNOAȘTE RITMURI NOI Citiți în pagina a III-a — La Fabrica de confecții suportul angajamentului: ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII „NE-AM FĂCUT DOAR DATORIA FAȚA DE PATRIE" Prin microscopul vieții, avem destule exemple de oameni mari, de eroi, de oameni care s-au dăruit cu trup și suflet unei cauze, unui țel, unui scop nobil — profund uman. Pe un asemenea plan, comunistul — omul înaintat al societății noastre socialiste — s-a afirmat ca o prezență activă, dinamică, novatoare, în acțiunea de zăgăzuire a apelor, de diminuare a pagubelor pe care acestea le-ar provoca, de reluare a activității economice și sociale cu ritmuri noi, superioare, după calamitate. S-a confirmat, o dată mai mult — dacă mai era nevoie — că partidul nostru comunist e trup din trupul poporului, că forța sa izvorăște din toate cele 20 de milioane de inimi. Acum, în aceste momente, ca de altfel în atltea alte etape ale zbuciumatei noastre istorii, comuniștii au dovedit o înaltă conștiință patriotică, civică, o disciplină de fier. Avîndu-și rădăcinile adinc împlintate în popor, partidul a mobilizat încă de la începutul bătăliei cu apa mari forțe materiale și umane pentru a feri localitățile, oamenii, ogoarele pe rod, de urgia apelor. Fără acest zid, pagubele, distrugerile, pierderile de vieți, ar fi fost incalculabile. Păstrez vieo scenă, la care am fost martor ocular, la Călienii vechi, în ziua evacuării. Soldați cu șalupe umblat din casă, în casă, pentru au ca nu cumva, apa să curme vreo viață de om ce nu s-a mai putut salva. Măsura aceasta desiguranță s-a dovedit a fi excelentă. într-una din case, se afla un om trecut de optzeci de ani, lipsit de puteri... A dus la locul evacuării înainte de sosirea elicopterului, octogenarul remarca cu blîndețe: „Nu vă îngrijiți de mine, vedeți de nepoții ăia care se zgîiesc de le ies ochii cînd aud motor de avion. Eu-sos bătrîn! Cîți oameni în putere C. ALEXANDRU (Continuare în pag. Ill-a) Elevii poligrafi depun la contul 2000 Elevii, poligrafi de la unitatea focșăneană a întreprinderii poligrafice Bacău, au donat din bursa pe care o primesc diverse sume de bani ce au fost depuse în contul 2000 pentru sprijinirea sinistraților. Solidari cu întregul nostru popor, viitorii muncitori tipografi, printre care Boris Colev, Toader Potop, Gheorghe Bari, Vasile Cheresteș Oprea Ion și alții, consideră această depunere ca pe una din îndatoririle cetățenești ce le revin. SPECTACOL ARTISTIC Dorind să-și aducă contribuția la într-ajutorarea populației sinistrate din județele calamitate ale țării, elevii claselor a II-a și a IV-a, de la Școala generală nr. 3 din Focșani — director Leonte Alexandrescu — au prezentat sîmbătă, 6 iunie, în sala Ateneului focșănean, spectacolul „Albă ca zăpada“. Spectacolul, pregătit sub îndrumarea învățătoarei Veronica Mateescu, s-a ridicat — ținînd seama de vîrsta fragedă a „actorilor“ — la un bun nivel artistic. Cele cîteva sute de colegi, de la școlile generale și grădinițele municipiul Focșani, au aplaudat din îndelung realizarea micilor artiști amatori. întreaga sumă provenită din vînzarea biletelor — aproximativ 1000 lei — va fi depusă în contul special 2000. DISPARIȚII! Mi-au devenit dragi oamenii îmbrățișînd cărțile și numele lor din fișele cartotecilor, mi-au devenit dragi oamenii „cititori", înregistrați astfel în aceste fișe și sporind demnitatea posibilităților de cultură. Dar, cu ce tristețe înregistrăm înstrăinările, acea dispariție de cultură a bibliotecii, pe care, din păcate, ne e dat să o observăm... Tristul fenomen l-am înregistrat întîi la biblioteca din comuna Păunești, sîmbătă 6 iunie a.c. Un geam murdar pe dinafară, o hîrtie aproximativ caligrafică ce anunța programul acelei „biblioteci“ fără firmași, la ora la care am fi crezut că se face împrumutul de carte, închisă. Tovarășa bibliotecară lipsea, era plecată la oraș, fiind, zice-se, învoită. De altfel, nu era prima oară cînd se învoia... Cea de a doua imagine ne-o oferă biblioteca V.J.G.M. Vrancea, care s-a transformat PENTRU CÎTEVA ZILE în expoziție de marochinărie-încălțăminte Undeva, acoperite de o perdea, au rămas cărțile. Iar tovarășa bibliotecară îndeplinește acum rolul de prezentatoare a frumoaselor modele de... încălțări. I. P. 4M