Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-22 / nr. 316

r MILCOVUL pag. 2V ... FIARE IN PĂDURE Priviți fotografiile alăturate ! Ele formează peisajul dezolant, aparte și de „cimitir“ inestetic unde zace această cantitate, deloc neglijabilă, de fier vechi. Alăturarea vegetației de pădure s-ar părea intîmplătoare, „ex­ponatele“ surprinse de fotoreporter puțind fi pur și simplu uitate sau as­cunse de relief. Și totuși nu este așa. La cîteva sute de metri depărtare, sau poate și mai puțin, se află plaja Doaga, amenajarea terenului de agrement pentru anotimpul estival presupunind o largă circulație a muncitorilor chiar în vecinătatea acestui obiectiv. Este incredibil ca ochiul să nu se fi oprit, măcar pentru o clipă, atras de priveliște. Despre necesitatea urgentă a recondiționării fierului vechi nu mai trebuie vorbit. Oțelăriile noastre așteaptă, au nevoie de fier vechi. Dar cine să se deplaseze pînă la Doaga ? Ne plingem că nu ne indeplinim planul de colectări, tovarăși de la D.C.A. Dar acest fier există și așteaptă, substantializîndu-și pînă atunci stratul de rugină. Dar adaptînd un vechi proverb la situația de fapt, ce să-i facem dacă nu are cine să ne bage și în traistă ! Pînă atunci, mai priviți o dată fotografiile. Poate, cine știe, s-a găsi cineva care să se „încumete“ a strînge și a folosi... Text: Dan BUCIUMAN Foto : N. MOLDOVEANU i 99 SALARIUL GROAZEI Să ai un dolar înseamnă să n-ai bă­taie de cap. Știi precis unde e, nu tre­buie să-l cauți. Ca să-l cîștigi, înseam­nă să recurgi la mici escrocherii. Ca să capeți mai mult, înseamnă să duci o luptă imensă cu toți ceilalți, dar în primul rînd cu omul de lingă tine. Căldura toropitoare și inactivitatea imbecilizează. Așteptarea dezarmează, dar și înrăiește. Schelălăitul unui cîine lovit cu pie­tre te scoate din amorțeală. Dacă mai e și legat, nu poate fugi de lovitura pietrelor, schelălăitul provocat de pie­trele aruncate de tine în el îți dă o satisfacție. Omenia a pierit sub soarele arzător și în goana după un han pen­tru hrană măcar. Totul e amorțit de căldură și în tru­purile lăbărțate de așteptare mocneș­te ura și răutatea. Cîteva mașini sparg liniștea anun­­țînd că LOC — compania americană petrolieră — angajează șoferi pentru camioane. Vor fi bine remunerați. Platitudinea și amorțeala dispar. Oa­menii se înviorează la gindul unui cîștig imens. Sunt gata să facă orice pentru 2000 de dolari. Era nevoie, însă, numai de patru șoferi cu experiență. Aveau să transporte o încărcătură de nitroglicerină. Spectrul morții nu-i în­grijorează. Ii îngrijorează numai tri­erea. S-ar putea să nu fie aleși și ur­mează iar așteptarea unui alt eveni­ment care să-i scoată din amorțeală. Un italian nu suportă să știe că îi va expira viza și n-are cum să se întoar­că acasă. Se spînzură. Unul, nefiind ales, îl suprimă pe unul din cei patru pentru a nu scăpa marea ocazie de a se îmbogăți cu cei 2000 de dolari. Cursa începe. O dată porniți la drum, cei 2000 de dolari nu mai în­seamnă salariul pentru munca lor de transport, înseamnă salariul pentru groaza cu care trăiesc. La cea mai mică zdruncinătură nitroglicerina poa­te să explodeze. Ar vrea să aban­doneze, dar cel de la volan are ne­voie de celelalt de alături. Solidari­tatea sub însemnul morții este obliga­torie. Una din mașini explodează și numai una mai ajunge la destinație, dar cu un singur șofer. Nu suferința, nici o­­boseala, ci groaza acumulată l-a ucis. Șoferul ajuns este răsplătit dublu. Dar epuizat, cade la pămînt și bucuria re­ușitei se declanșează abia la întoarce­re. Cursa de întoarcere este veselă, valsează cu camionul de 10 tone pe șosea. Prietenii petrec în așteptarea lui, iubita tulburată, de asemenea, de vestea înapoierii lui. Dar cursa se încheie într-o rîpă. Stupid, omul care a sfidat moartea cu o încărcătură de 10 tone de nitroglicerină în spate, se răstoarnă cu camionul în rîpă. Așa se sfîrșește o cursă a groazei, o luptă a dorinței de viață împotriva morții amenințătoare. Destul de impresionantă acțiunea ca atare, filmul cîștigă însă prin ima­gine. Armand Thirard a știut să-și pla­seze obiectivul în unghiurile cele mai favorabile. Din care moartea să ni se pară și mai aproape, existența umană și mai hazardată. Roțile imense patinînd în groapa cu petrol sau pe podul șubred deasupra prăpastiei, fe­tele înnegrite de spaimă și ochii dila­tați de groază, pumnii strînși de mînie și — mai ales — dincolo de suprafață, sondînd reacțiile interioare, Armand Thirard a știut să facă din orice sim­bolul groazei distrugătoare de suflet, dar și simbol al angoaselor existen­țiale. Am revăzut (după mai bine de zece ani) acest film remarcabil al lui H.G. Clouzot cu nu mai puțin formidabilul Yves Montand, alături de care Peter Van Eyck, Charles Vanel și Vera Clou­zot interpretează partituri de înaltă clasă artistică. Este o ecranizare după romanul lui Georges Arnaud, pe care — cu sigu­ranță — revăzînd-o după încă alți zece ani o vom urmări-o stăpîniți de ace­eași tensiune nervoasă, deși secvențele ei nu se șterg din memorie, ele se fixează pe retină și rămîn nealterate de timp în chiar proporțiile pe care le-a căpătat atunci sau acum. Șt. MIHAI t­ ' " ~ m» Filmul săptămînii O inițiativă frumoasă Necesitatea unui lăcaș de cultură era de mult resimțită In comuna Stră­­oane, activitatea culturală desfășurin­­du-se aici de multe ori nu chiar în condiții optime. Și iată că, dîndu-și seama de greutățile construirii unui edificiu cultural nou, gospodarii co­munei au Întrezărit o bună soluție: un vechi local este In curs de rea­­menajare și va fi folosit ca grădiniță sezonieră și cămin cultural. In acest scop, s-au prevăzut lucrări in valoare de 180 000 lei, ce se vor realiza prin contribuție voluntară. Sala de festivități, va avea o suprafa­ță de 280 metri pătrați, iar scena, cu o deschidere de 6 x 10 m va permite și desfășurarea unor spectacole artis­tice. Totodată, se va amenaja și o cabină de proiecție, fapt ce va în­lesni folosirea sălii pentru proiecții ci­­nematografice. Un important spațiu s-a rezervat și bibliotecii comunale. Trei săli și un mic hol vor asigura condiții suficiente pentru o activitate cu cartea, ce o do­rim cit mai rodnică. Activitatea intensă desfășurată a făcut ca grădinița sezonieră să funcți­­oneze de pe acum cu o sală de acti­vități, dormitor, sală de mese, bucă­tărie, creindu-se astfel condiții atit co­piilor cit și personalului didactic și auxiliar dintre cele mai optime. Adăugind la aceasta și amenajarea unei săli de festivități In satul Muncel — un act de cultură de asemenea me­ritoriu — subliniem că munca plină de pasiune a sătenilor comunei și a Întregului comitet executiv al consi­liului popular comunal merită toată stimă și admirația. Dan M. DOREANU MEMENTO MEMENTO MEMENTO Templul Thaliei Iocșănean DIAPAZON Muzica românească o certă valoare mondială Radu Aldulescu este cu siguranță una din figurile cele mai notorii, cele mai marcante ale vieții muzicale ro­mânești de astăzi. Și nu este vorba de o glorie cu caracter mai mult sau mai puțin local. După Pablo Casals, nu­­mel­e imediat următor care se rostește atunci cînd este vorba de violoncel aparține celistului român. Publicul de pe cîteva continente l-a aplaudat frenetic minute în șir, pe cele mai strălucite scene ale lumii. Conservatoarele din Franța, Italia, Germania i-au cerut colaborarea. Ac­tualmente este profesor la Conserva­torul Santa Cecilia din Roma. Pentru cine a avut însă ocazia să-l asculte, toate aceste enumerări de e­­vident răsunătoare succese sunt cu totul și cu totul de prisos. Radu Aldulescu este un adevărat artist. Aparițiile sale sunt lipsite de orice urmă de infatuare, în ciuda succeselor, el continuind să rămînă artistul sincer și­ modest. Dar poate aici,se află și secretul,­­de altfel sim­plu și emoționant, al omului îndră­gostit de arta sa. L-am ascultat în nenumărate rîn­­duri. Sobru și spiritualizat, fiecare a­­pariție a lui mi-a rămas întipărită în minte. Ceea ce impresionează înainte de toate la el este complexitatea și am­ploarea posibilităților sale interpreta­tive, dublate de remarcabile resurse tehnice. Fie că este vorba de o suită de Bach, fie că e vorba de concertul de Haydn, ori de cel de Schumann, Radu Aldulescu găsește mereu calea cea mai adecvată, cea mai apropiată de intențiile compozitorului, reușind în același timp să-și releve cu pregnan­­tă propria personalitate. Sensibilitatea, sunetul cald și amplu al instrumentului său, inteligența fra­zării cu care știe să traseze conturu­rile fiecărei lucrări abordate, cunoaș­terea serioasă a stilurilor diverselor epoci ale istoriei muzicii, iată con­centrate în cîteva rînduri trăsăturile uneia din cele mai distinse personali­tăți ale vieții muzicale românești. Prin ce s-ar putea defini mai clar o asemenea prezentare ? Desigur, nu­mai printr-o audiție și această ocazie s-a ivit pentru toți cei care vor fi a­­matori să profite de ea. Studiourile ro­mâne de televiziune oferă­­ poate cu puțină zgîrcenie dat fiind că din cele aflate din programul de radio și tele­viziune al acestei săptămîni, cu regret constatăm că această prezentare nu va face apel la nici una din lucrările mai de anvergură existente în reper­toriul solistului), în cadrul emisiunii „Mari interpreți români", care va fi prezentată miercuri 22 iulie 1970 ora 2230, posibilitatea întîlnirii cu vio­loncelistul Radu Aldulescu. Dan GELESCU OBEZITATEA Obezitatea trebuie privită cu multă seriozitate, deoarece duce la nume­roase complicații și scurtează durata vieții. In plus, obezitatea reprezintă pentru cel în cauză o povară care du­ce la scăderea capacității de muncă și la infirmitate fizică. Greutatea normală a unui individ este egală cu numărul de centimetri care depășesc talia de 1 metru. De exemplu, o persoană cu o înălțime de 170 centimetri trebuie să cîntărească 70 kg. La femei, greutatea normală trebuie să fie cu 10 la sută mai scă­zută. Care sunt factorii care duc la obe­zitate , în primul rînd supraalimen­­tația. La obezi se observă o creștere a poftei de mîncare și tulburarea sen­zației de saturație, fie printr-o edu­cație alimentară defectuoasă, fie prin obișnuința de a mînca mult, deoarece lipsește puterea de abținere la vede­rea mîncării Consumul unor cantități mari de mîncare și băutură se obser­vă și la indivizi care vin în contact cu alimentele datorită profesiei lor : bucătari, ospătari, brutari, măcelari etc. Creșterea senzației de foame și instalarea obezității poate fi provo­cată și de emoții, stări nevrotice, e­­nervări prelungite, encefalite etc. Complicațiile obezității sunt nu­meroase Cele mai frecvente compli­cații sunt din partea aparatului car­­dio-vascular. S-a observat că durata medie de viață a obezilor este cu 10 ani mai scurtă decît a acelora cu gre­utate normală. Obezitatea produce o suprasolicita­re a aparatului circulator care nu mai poate asigura un aport suficient de oxigen datorită disproporției din­tre munca inimii și masa enormă a corpului. Cu timpul se produce o in­filtrație de grăsime la inimă care se agravează prin apariția altor boli de uzură, în special, ateroscleroza, în­­tîlnită mult mai precoce și mai frec­vent la obezi decît la normali. Trom- MEDICUL VA SFĂTUIEȘTE doza coronariană este de 2—3 ori mai frecventă la indivizii obezi. E bi­ne să accentuăm că majoritatea or­ganelor au de suferit în obezitate. Astfel, se întîlnesc frecvent tulburări din partea aparatului respirator, di­gestiv, vezică biliară, pancreas, ri­nichi, aparat locomotor, sistem ner­vos, organe sexuale, precum și tul­burări cutanate. Tratamentul dietetic al obezită­ții constă din reducerea conținutului caloric din alimentație, recomandîn­­du-se un regim standard care să con­țină 1 000—1 200 de calorii. Proteine­le (carnea) se va administra în canti­tate suficientă, în timp ce lipidele (grăsimile) și glucidele (dulciurile) vor fi limitate în mod drastic. Se permit 2 grame protide pe kilo­­corp. Dulciurile se vor reduce la 150—200 grame. Se recomandă legu­me verzi deoarece au un conținut ca­loric redus și dau senzația de satu­rație, precum și fructele zemoase cu un conținut de zahăr de 5—10 la su­tă. Grăsimile vor fi limitate drastic (20—30 grame) însă nu suprimate. Regimul nu va fi lipsit de vitami­ne și substanțe minerale. Vor fi com­plet suprimate din alimentație zahă­rul, dulciurile, orezul, făinoasele și produsele derivate din cereale, le­gumele uscate, ciocolata, alimentele grase, sosurile, untul, brînzeturile grase. Pîinea și cartofii se vor con­suma numai în cantități mici. Se recomandă o activitate ușoară, mersul pe dos, gimnastica sau sportul ușor. După unele păreri, efortul fi­zic ar accentua sa obezi senzația de foame; din acest motiv, el este lăsat pe plan secundar. Consumul de ener­gie poate fi stimulat și cu ajutorul băilor reci. Tratamentul medical dispune de o gamă variată de preparate, dar aces­ta va fi instituit și dirijat numai de medic. Dr. Victor POTOP, medic specialist interne tv MIERCURI 22 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii. 18.30 Cabinetul economic Tv. Informa­ție, evidență, răspundere. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Program realizat de televiziunea poloneză — cu prilejul zilei nați­onale a Poloniei. 22.30 Gala marilor interpreți români — Radu Aldulescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 23 IULIE PROGRAMUL 1 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.00 Mult e dulce și frumoasă. 18.30 Atletism . U.R.S.S. — S.U.A. Transmisiune de la Leningrad. Co­mentatori : Cristian Țopescu și Ni­­colae Mărășescu. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial : „Trei prieteni" (V). „Hoții de cupru”. 20.30 Al VI-lea festival națio­nal de fol­clor. Aveți legătura cu litoralul. 20.50 Teatru scurt : „Rîpa albastră“ — de Leonida Teodorescu. 21.45 Ancheta Tv. Nu trebuia să se în­­tîmple. 22.25 Poșta Tv. 22.40 Din carnetul cu amintiri al „Cer­bului de aur“. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.05 închiderea emisiunii. radio MIERCURI 22 IULIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul III, secția a 24-a. 10.30 Vregu să știu. 11.05 Patrium carmen. File din istoria cîntecului românesc. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Știință, tehnică, fantezie. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. MEMENTO m MEMENTO 13.22 Recunoașteți interpreții ? — mu­zică ușoară. 13.50 Muzică populară poloneză. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cintă Gavril Prunoiu. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii as­cultători. 15.30 Compozitorul săptămânii. Robert Schumann. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Melodii populare din Bihor. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Selecțiuni din opereta Gasparone de Millöcker. 17.05 Antena tineretului. Vara .70. 17.25 Transmisiune sportivă. 19.30 Melodia zilei. 19.35 Așa d­ată pe la noi. 20.05 Tableta de seară de Constantin Ciopraga. 21.10 Vedete ale muzicii ușoare . Con­stantin Drăghici. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Vocile artei moderne. 21.20 Muzică ușoară interpretată de Trio Grigoriu 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Nino de Murcia. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dr. Lucrări de Haydn. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA; Focșani strada Mihail Kogălniț­an» nr ? teMpan* 15­79; 30 35; 2174; 20­98 » cinema MIERCURI 22 IULIE Cinema UNIREA Focșani — „Salariul groazei". Cinema FLACARA Focșani — „Ope­rațiunea Leontine". Cinema POPULAR Adjud — „Repu­blica fetelor“. Cinema LUMINA Mărășești — „Iu­birea strict oprită". Cinema POPULAR Panciu — „Băieții în haine de piele". Cinema VICTORIA Odobești — „La război, ca la război". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. Miercuri 22 iulie 1970 Pescărușul albastru sau ținutul de poveste al Vrancei Nu-i condei zbenguit titlul acesta. Țara Vrancei, pământ de baladă le-a­dulmecă de departe. $e-țl trece prin ochi sămânță de zbor, le-nvăluie Încet intr-o poveste vie, cum numai vrăji­torul Saint-Exuperry scotea din taina cerului albastru... A fost așadar un pui de urs, Mor­­măilă. „Bună dimineața, soare, zurgălău“, cască somnoros puiul în­­tinzind labele scurte Înainte pentru di­mineața lui de gimnastică. S-a răcorit cu fragi la micul dejun și secret, să nu știe nimeni, albina cum i-a picurat mărgăritare de miere pe năsucul u­­med. Nu i-a zărit nimeni plecînd. In zilele astea de vară puiul de urs și vietatea măruntă hoinăreau lung... Prigorii bat cerul a ploaie lingă ma­lul Putnei, se-ncuibă și ies țipind din peretele lutos. S-a tupilat Mormăilă și albina a venit lingă el pe un fir de iarbă, temătoare. Trece vidra cu un pește viu și sclipitor In dinți, s-au speriat buhaiul bălții și­ un cube. Ne­păsător, agale, calcă marginea ailaltă stîrcul galben. Uimiți iși văd de drum apoi cei doi prieteni, albina Zum și puiul brun de urs. Din anotimp In anotimp calcă a­­cum, dintr-o poveste-ntr -alta, cu pași mai mari și zburați. Fazanul țipă mușcat de vulpe-n lunca Sire­tului, lingă Suraia, de colții răi cei doi 11 scapă. Și-l oblojesc și iată­ l dar că-ngină „hiijonindu-se“ presura piți­­goiul. Semne de hrană bate-n trun­chiuri ciocănitoarea verde. La Ciușlea-n primăvară sar acum, a a mai crescut și Mormăilă cu un stat. Se zbenguie aiurea cu doi plăpunzi pui de fazan. Și nici albina nu se lasă mai prejos. Sporovăiește curioasă-n limba ei eu-n grangure și-o dumă brăveancă șuie. Moțată, mândră foar­te o pupăză­ și rotește creasta naltă Intr-un copac uscat. O, tată balta In abur de primăvară cu-n pui de vini neobrăzat pe chip. Salută, bucuros de cunoștință Mor­măilă, un pescăruș albastru prea cu­minte și-apoi explică albinuțel, mân­­dru, că pasărea voinică de departe-i o dropie Însingurată. Si sar cei doi In ermngurt. Il nă­­ucește mierla, un cuc și tot întreabă de unde îs­ -1 noaptea sa ca să po­posească 11 ademenește misterioasa turturică. O ll avind vreo taină, gin­­dește Mormăilă. Și-ntr-adevăr cînd noaptea toată s-a făcut tăciune, țișneș­­te sunet limpede Un altul și-ncă unul. O mină para-a rupt din întuneric cerul. $1 luna bate grăbită drumul ș-asculte lângă cei doi prieteni privi­ghetoarea. Dar iarna nu-i departe nici de-a­­cum. Tot împreună trec pe drum, urs și albină, un labe ocrotește zbură­toarea și-o duce-ncet spre adăpostul părăsit din vară. Se țin de coada lor un ciuf, o gaiță și mătăsari pri­begi din nordul depărtat. Un luminiș cu lupi războinici 11 ocolesc pe mar­gini cînd, ca un abur, se topește-n ochi un cerb bătrîn cu coarnele lui late. Pisici de pradă sar după vlnat. O buhă țipă rar și cucuvele. S-au tras de-o parte ierunca și cocoșul, ciocănitoarea neagră. Privesc uimiți cu toții zbor mândru de acvilă, stăpânul peste creste. Am parcurs astfel lumea diorama­­tică a Muzeului de Științele naturii din județul Vrancea, muzeu în care pa­siunea și gustul pentru ordine și fru­mos lu o casă bună cu întreg colecti­vul de aici. Călătoria jumătate real, jumătate poveste, n-a epuizat decit în parte cele aproximativ trei mii de pie­se ornitologice aflate aici. Nicolae CABEL PMmuaTM Liceul agricol Odobești județul Vrancea Aduce la cunoștința celor interesați că, între 1—9 septem­brie a. c., se organizează la sediul liceului, concursul de admi­tere pentru cei care doresc să urmeze cursurile fără frecvență cu durata de 5 ani a Liceului agricol, specialitatea Horticultură. La acest concurs se pot prezenta candidați, indiferent de vîrstă, absolvenți ai școlii generale, sau cu studii echivalente, care lucrează în producție în domeniul specialității școlii: înscrierile la concurs între 15—30 august, la sediul liceu­lui din str. 30 Decembrie nr. 42, în baza unei cereri însoțită de următoarele acte­­ — Certificat de naștere (copie și orig.) — Certificat de absolvire a școlii generale de 7—8 clase (în original) sau a unei școli echivalente. — Adeverință de la unitatea agricolă la care este înca­drat cu precizarea funcției indeplinite. — Certificat medical eliberat de circa medico-sanitară. Se prim­esc candidați din toate județele țării. Lămuriri suplimentare se pot cere de la secretariatul lice­ului, telefon 1.6. Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici ! Vreți să fiți permanent informat ? Vreți să aveți în casă un sfătuitor ? Atunci, abonați-vă la ziarul MILCOVUL! Nu ustatl ! Abonamentele se fac zilnic la factorii poștali, la difu­zorii din întreprinderi și Instituții sau direct la oficiile poștale de pe toată raza județului Vrancea, pînă la data de 27 a fiecărei luni, iar pentru municipiul Focșani pînă la data de 29­îlcovul TIPARUL, întreprinderea Poligrafică LiacaU r

Next