Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-01-26 / nr. 474

ANUL IV NR. 474 MARȚI 26 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani 1966—1970 PE MAGISTRALA CINCINALULUI 10 959 219 reprezintă cantita­tea de confecții, in unități fizice, pro­dusă în perioada cincinalului. Așadar, cu arti­colele vestimentare confecționate la FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI în cinci ani, se poate îmbrăca mai bine de jumătate din populația țării. IRESPONSABI­LIT­A­TEA TREBUIE PLA­TITA CU BANII CELOR VINOVAȚI! anchetă economică Asigurarea linei eficienței ri­dicate a investițiilor reprezintă un imperativ economic esenți­al, de înfăptuirea căruia depin­de progresul general al produc­ției materiale. Or, în acest sens, nimănui nu trebuie să-i fie indiferent cum se materializea­ză investiția, care este timpul ei de recuperare. In acest con­text să urmărim cum înțeleg u­­nii factori punerea în funcțiu­ne a investiției, utilitatea ei și efectul economic al producției. După lungi tergiversări ale lucrărilor la Centrul de depozi­tare și condiționare a vinului din cadrul întreprinderii de vi­nuri pentru export, ceea ce a făcut ca termenul de punere în funcțiune să se replanifice de cîteva ori, la începutul lunii mai a anului precedent se re­cepționează, provizoriu, obiec­tivul (nutimere de mai bine de un an), sub rezerva continuă­rii lucrărilor de remediere de către executant — întreprinde­rea­­ C.M. Galați. Timpul însă s-a scurs și pre­vederile din procesul verbal au rămas „la dosar“. In plină campanie, la 5 octombrie 1970 beneficiarul se adresează din nou executantului cu care în­cheie o minută la forul tutelar prin care se prevedea printre altele. Ca în termen de o lună, Nicolae LADARU (Conf. in pag. a Il-a) In construcție, la Autobaza Focșani Stație de spălare a auto­vehiculelor Dezvoltarea activității Autobazei Focșani a determinat întreprinderea unor măsuri care să faciliteze rea­lizarea planului. Printre acestea se numără și construcția unei moderne stații de spălare, ceea ce va permite o mai bună întreținere și exploatare a autovehiculelor. Stația de spălare va fi compusă dintr-un tunel prevăzut cu instalații de spălare de jur-împre­­jur, alimentate cu apă dintr-un puț ■ ce s-a forat aici și cîteva electropompe ce vor acționa întreaga instalație. Ca­pacitatea de lucru a stației de spălare este de 20 de autovehicule pe oră. Intregul proces de lucru al acest­ei stații este mecanizat, comanda reali­­zîndu-se din camera electropompelor. RE­MB TDI In fata unui centru de pline s-a oprit un om. Stă și privește cu bucu­­curie. E un obicei vechi. Așa face in multe dimi­neți și totuși putini sînt cei care-l remarcă. După cîteva minute, Ion Bo­­ghin — așa se numește trecătorul acesta... ciudat — pornește către casă. Nu se grăbește pentru că timpul lui de muncă s-a sfîrșit. Noaptea, cînd ceilalți se odihneau, maistrul co­­cător Ion Boghiu împre­ună cu ceilalți tovarăși din echipă, vegheau a­­tenți temperatura cuptoa­relor cu pline ale mran­­zelăriei focșănene Cără­buș. Munca oamenilor din Dincolo de gestul firesc al cumpărării unei prin echipa brigadierului Ni­­colae Avasiloae a început seara, devreme, cînd au preluat schimbul de la brigada de zi, căci la sec­ția numărul șase, cum se mai numește franzelăria, ca Intr-un veritabil com­binat siderurgic cuptoa­rele nu se sting niciodată. Franzelele rumene, fier­binți, ies din cuptoare pe bandă rulantă continuîn­­du-și drumul cu autospe­cialele către centrele de vînzare. Ies multe plini. Aproximativ zece mii, al­teori mai multe, in două­zeci și patru de ore. Un adevărat rîu de pline coaptă ! Și tot ca o apă, mișcarea lor nu se sfîr­­șește niciodată, oamenii care se veghează schim­­bîndu-se „din mers". După ce își îmbracă ha­­latele și șorturile de un alb imaculat fiecare se îndreaptă către aparatele și utilajele pe care le a­­re în primire. Brigada de zi pleacă dar fluxul teh­nologic nu încetinește și nu se oprește o singură­­ clipă. Brațul ■ mecanic­­ al ma­laxorului continuă să frămînte aluatul in cupe­le albe ale cazanelor a­­mestecînd maiaua cu pul­­berea albă a griului mă­cinat. De fiecare dată in timpul pregătirii șarjei viitoare, o mănușă albă manipulind un pahar strălucitor de otel, ridică din cocă proba asupra căreia laboranta Mariana Popovici efectuează mul­tiple analize chimice. A­­ici, in laboratorul mo­dern semănînd a­larma­die, coca și prinea coap­tă devin „obiectele“ stu­diilor. Sînt cercetate aci­ditatea, porozitatea, umi­ditatea și înregistrare temperaturile maielelor și coca e pusă la dospit. După efectuarea anali­zelor, dacă rezultatele sunt cele scontate, plin ea primește avizul favorabil putind fi distribuită pe rețea. Tinera laborantă Mariana Popovici își iu­bește cu deosebită pasiu­ne meseria. Și totuși, du­pă absolvirea liceului și școlii profesionale, pasi­unea ei a suferit o muta­ție. Dezlegînd misterul me­tamorfozei amidonului, la­boranta s-a hotărît să cunoască și celelalte tai­ne ale griului. Așa că a­­cum învață* pentru exa­menul de admitere la In­stitutul agronomic. Nu știu de ce, dar am con­vingerea că pasiunea pentru muncă îi va asi­gura și aici succesul. Nu­mai că examenelor de la­borator le sunt conjugate — la toate preparatele de panificație — ESTETICA: această taină a modelato­rilor, oameni a căror me­serie este aceea a desă­­vîrșirii aspectului exteri­or. Și meseria asta nu-i de loc­­ ușoară. Pe lingă mișcarea neîntreruptă, a mașinii de rulat, mode­latorii — in rîndul căro­ra Dragomira Munteanu formează un exemplu fe­ricit — adaugă simțul lor pentru frumos. Sunt și a­ Radu VORNICU (Cont. In pag. a II-a) Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Con­siliului de Stat, prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca in­vitați tovarășii Iosif Banc, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Po­lonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bul­garia, semnat la Sofia, la 10 noiem­brie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președin­tele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a pre­zentat rapoartele comune ale comi­siilor pentru politică externă, pen­tru problemele de apărare și juri­dică ale Marii Adunări Naționale,­ care au dezbătut și au­ avizat favora­bil aceste proiecte de decrete, pri­mite spre examinare din partea Con­siliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat: 1 „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 no­iembrie 1970, este rezultatul relații­lor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre e­­xistă vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juri­dică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria o­glindește relațiile de bună vecinăta­te și de colaborare îndelungată din­tre țările noastre. Această colabora­re și prietenie s-a dovedit întotdeau­na trainică ; ea s-a manifestat in lupta comună pentru scuturarea ju­gului stăpînirii străine, pentru inde­pendență națională și socială. In a­­nii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cit și cel cu Bulgaria, sunt re­zultatul politicii consecvente­ a parti­dului și guvernului României socia­liste de dezvoltare a relațiilor de co­laborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilate­rale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fie­cărui stat socialist, a întăririi eco­nomice și ridicării bunăstării fiecă­rui popor, a dezvoltării independen­te a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necon­tenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte ; avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asi­gurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în u­­nanimitate decretul privind ratifica­rea Tratatului de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republica So­cialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiecte­lor respective, următoarele decrete ; decretul privind autorizarea și func­ționarea în Republica Socialistă Ro­mânia a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economi­ce străine ; decretul privind înfiin­­­țarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decre­tului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metale­lor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modifica­rea Legii Nr. 16/1968 privind înfiin­țarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și resti­tuirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republică Socialis­tă România și Republica Volta Su­perioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și a­­vizate favorabil de comisiile perma­nente de specialitate ale Marii Adu­nări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Vă mai reamintiți de nota critică cu acest titlu („Cu banii statului“) publi­cată în ziarul nostru?. Să recapitulăm, totuși, conținutul acesteia. Tehnicia­nul Petrea Macovei, de la școlul sil­vic Năruja, și-a reparat autoturismul proprietate­a pe Psichălă pe banii statu­lui. Abia cînd faptele au început a fi cunoscute, Petrea Macovei a restituit suma de 13 700 lei, sumă care echiva­la cu costul reparației și, care, fusese reținută din contul Inspectoratului silvic Vrancea, de către unitatea pres­tatoare de servicii. Trebuie, poate spus, că bun de plată fusese Inspecto­ratul silvic deo­arece, reparația capita­lă a acestei mașini se făcuse cu... forme legale, ca și cum ea ar fi aparținut u­­nei instituții de stat. Așadar s-a comis o ilegalitate prin neglijență, abuz etc., act care se datorează unor salămiliți ai Ocolului silvic Năruja și­­ ai Inspecto­ratului silvic Vrancea. Față de aceste grave încălcării ale disciplinei au fost luate o serie de mă­suri de sancționare. Iată ce ne comit­ (Continuare în pag. a II-a) Plenare ale organizațiilor de tineret din școli In aceste zile, în școli, au loc ple­nare ale organizației U.T.C., care dez­bat rezultatele la învățătură în primul trimestru, ceea ce s-a întreprins pentru îmbunătățirea procesului instructiv­­educativ de către U.T.C Totodată, se jalonează preocupările perioadei în care ne aflămr și a celei de perspecti­vă,ținînd cont că sarcinile ridicate de pregătirea școlară, etică etc. se pun ca primă cerință tinerei generații. Acti­­vul"U.T.C. din școlile municipiului Focșani" investighează modalitățile desfășurării,unor bogate și atractive activități în rîndul elevilor, elaborînd în acest sens complexe planuri de muncă. Pe planul preocupărilor politi­­co-ideologice, cultural-artistice sau sportive, tinerii au venit cu propuneri de îmbunătățire a activităților și ac­țiunilor organizate, el propunîndu-și să organizeze concursuri educ­ativ-in­­structive, manifestări sportive, expozi­ții foto, de arte plastice, sesiuni de referate ale cercurilor etc. Toate aces­te frumoase acțiuni organizate în tri­mestrele II și III vor fi dedicate aniversării semicentenarului­­ creării Partidului Comunist Român. . In pagina a IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la vide-memoire-ul finlandez Șezătoare literară Săptămîna culturală ce s-a desfă­șurat la Suraia între zilele de 18 și 23 ianuarie, din inițiativa Comitetu­­lui județean U.T.C., a programat sâm­­bătă, 23 ianuarie, ultima manifesta­re cu tentă culturală. în sala cămi­­nului cultural din localitate a avut loc o șezătoare literară cu participa­rea unor scriitori de la revista „Ate­neu" și de la ziarul „Milcovul“, în fa­ța unui public numeros, format din elevi și tineri uteciști, cadre didacti­ce scriitorii George Bălăiță, Horia Ga­­ne, Florin Muscalu și Ion Panait au citit din cărțile lor și au purtat dis­­cuții pe marginea celor citite. Bine organizată de către activiștii Comi­tetului județean U.T.C. și de către di­rectorul căminului cultural din Su­raia, întîlnirea cu scriitorii a plăcut celor prezenți și s-a înscris ca o reu­șită culturală în continuarea unei săptămîni de acțiuni prestigioase. Activitate febrilă în sectorul legumicol al cooperativei agricole de producție din Păunești Primăvară în... Ianuarie pe stadionul „23 August“ însemnări pe marginea calendarului sportiv adjudean feudei I l­a amănuntul cotidian ȚARA VINURILOR? Aici, în c­el mai mare bazin viticol al țării, unde producții­le spectaculoase sunt adevăruri și unde găsești cele mai multe medalii de la concursurile din țară și de peste hotare, aici te-ai aștepta să găsești vinurile podgoriilor, dar, cel puțin la res­taurantul cu autoservire „Ciocîrlia“, lucrurile stau cu totul alt­fel. Unii consumatori, după ce au servit dejunul sau cina, merg la barul din incinta aceluiași restaurant și solicită obișnuitul șpriț. Dar.......nu avem" este răspunsul concis și... candid al barmanului, înghiți în sec și binevoitor sugerezi ideea să facă un șpriț de sticle de „trei sferturi“, calculat bineînțeles la cota respectivă. Ești informat tot candid... că se vinde de-a-n­­tregul, în ultimă instanță recurgi la întrebarea legitimă : de ce nu este vin de masă, de regiune sau mai știu eu de care o fi, numai să fie... ? Consumatorii așteaptă terminarea stocului de „trei sfer­turi" și atunci poate vor asista la alte „metode" mai năstruș­nice ce vor contribui la o servire exemplară și nu neapărat sub forma „deservirii", în țara vinurilor. O.C.L. Alimentara vă invită la masă cu „ vinul d­e... acasă (nu cu vinul casei). 1 ~_v Vas. PAN. ..

Next