Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-05-29 / nr. 580
ANUL IV NR. 580 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SÎMBATA 29 MAI 1971 4 pagini — 30 bani Abordam în numărul nostru de ieri, vineri 28 mai, problema utilizării timpului de lucru, aprovizionării tehnico-materiale și asigurării cu documentație a șantierelor de lucru, elemente de o deosebită importanță în infăptuirea planului de investiții de către executant, întreprinderea județeană de construcții-montaj. Se releva că lipsa de operativitate în întocmirea proiectelor de execuție a atras după sine întîrzieri în predarea de către beneficiari a documentației tehnice și deschiderea finanțării. Cum e și arest, aceasta a atras după sine un întreg cortegiu de neajunsuri, întocmirea necesarului de aprovizionat după „norma per milion" a condus pe deoparte la stocuri supranormative la unele poziții, iar pe de altă parte la strangularea unor faze de lucru din lipsă de materiale, la neîncadrarea in termenele din grafice. Sint oate acestea singurele neajunsuri a căror prezență a diminuat procentul realizărilor ? Analiza altor aspecte relevă că la creșterea productivității muncii un efect direct îl are utilizarea corespunzătoare a mijloacelor din dotare. Dacă acest indicator apare realizat doar in proporție de 80 la sută la finele primului trimestru, pe lângă faptul că s-a înregistrat o medie scăzută a duratei zilei de muncă, aceasta determinată în ultimă instanță de numărul mare de ore nelucrate, la utilajele și mecanismele din cadrul șantierelor indicele de utilizare este cu mult sub prevederi, ceea ce a influențat negativ productivitatea muncii. Bunăoară, la betoniere, procentul de realizare este de 72 la sută, la macarale turn 52 la sută, la cilindre compresoare 70 la sută iar la buldozere 85 la sută. Care au fost cauzele ce au condus la această stare de lucruri ? Investigațiile făcute au scos la iveală lipsa unei sincronizări a diferitelor faze de lucru ale procesului tehnologic, a frontului de lucru la unele obiective, cit și faptul că deși utilajele puteau fi folosite in două sau chiar schimburi, aceasta nu s-a făcut, trei Ni se pare ciudată optica conducerii întreprinderii, in direcția utilizării cu randament sporit, a mecanismelor. Dacă la utilaje și mecanisme proporția de îndeplinire a indicelui de utilizare este necorespunzătoare, să vedem in ce măsură sunt folosite mijloacele auto din parcul propriu. Urmărind acest aspect am desprins că și în această direcție situația este similară. Astfel coeficientul de utilizare a parcului (C.U.P.) față de 0,73 la sută, cit a fost prevăzut, se realizează 0,71 la sută, lucru ce se explică prin numărul mare de ore staționare, ca urmare a aprovizionării necorespunzătoare a punctelor de lucru cât și de lipsa anumitor piese de schimb. Se cuvine a sublinia faptul că indicatorii de capacitate nu se realizează nici la autobasculante. Față de sarcina planificată se realizează un coeficient de utilizare a capacităților cu 19 la sută, mai mic, în timp ce parcursul mediu, zilnic este de 83 la sută. Se pune întrebarea : creșterea indicelui de utilizare nu ține de competența cadrelor tehnice ? Fiind un element hotărîtor în sporirea productivității muncii, de ce măsurile menite să dinamizeze această latură a activității se așteaptă a fi luate ? Experiența a demonstrat că eficiența economică a fiecărei activități este rezultanta combinării eforturilor în toate laturile producției, ignorarea uneia atrăgînd după sine diminuarea rezultatelor alteia. Acest lucru se integrează în contextul actual al dezvoltării fiecărei ramuri producției materiale, avînd ca dezidenrat principal — creșterea continuă a eficienței economice. Nicolae LĂDARU Randamentul utilajelor pe șantierele de construcții , așteaptă „dozajul“ bunei organizări Preocupări din timp pentru asigurarea a bazei furajere Cooperatorii din Ciorăști, dînd dovada de buni gospodari, asigură încă de pe acum hrana necesară animalelor pentru perioada de iarnă. Pe lingă alte suprafețe cultivate cu plante furajere, ei au însămînțat și 66 ha cu porumb pentru siloz. întrucît lucerna asigură un fîn de o calitate superioară, ei acordă mare atenție recoltării, uscării și depozitării acesteia în parcul de furaje. Deja a fost cosită lucerna de pe suprafața de 60 ha. Sunt măsuri care vor duce la asigurarea unei bogate baze furajere, fapt ce va contribui la livrarea unor cantități suplimentare de produse animaliere. Achiziții peste plan te la Direcția contractări și achiziții din cadrul I.J.E.COOP Vrancea, aflăm că în această perioadă se depun eforturi susținute pentru achiziționarea unor cantități însemnate de plante medicinale din flora spontană, necesare industriei farmaceutice. Pînă la sfîrșitul acestui trimestru se vor recolta peste 10 tone de asemenea plante. Pentru sporirea producției de miere de albine, apicultorii au fost îndrumați a-și deplasa familiile de albine pe care le dețin, în zona pastorală Hanu Conachi — Barcea (jud. Galați). Se estimează achiziționarea pînă la 30 iunie a 10 tone miere de albine, cu 3 200 kg mai mult decit prevederile planului. LA S.M.A. SIHLER, LIPSA DE PIESE ÎNTÎRZIE REPARAREA MAȘINILOR DE RECOLTAT Mecanizatorii sunt direct ■ interesați în efectuarea unor lucrări de calitate și la timp, în vederea obținerii unor rezultate bune, fiind stimulați și de noul sistem de remunerare care face să le crească salariul în raport cu depășirile de producție. După ce au executat în bune condițiuni lucrările solului și semănatul, ei sunt preocupați acum de terminarea cît mai grabnică a lucrărilor de întreținere a culturilor și de pregătirea mașinilor agricole pentru recoltarea fără pierderi și în timpul optim a recoltei. Pentru a vedea la fața locului cum sînt pregătite utilajele în vederea campaniei de recoltare, am făcut recent o vizită la S.M.A. Sihlea. Gazda noastră, inginerul Gheorghe Preoteasa, șeful sectorului reparații, ne spune : — Facem mari eforturi pentru a repara cît mai grabnic toate mașinile agricole de care dispunem. Acest lucru se realizează în majoritate la nivelul secțiilor de mecanizare. Pînă acum, am reușit să punem „pe roate" 22 de combine C, și 13 din cele 59 existente, 12 din cele 18 M.S.P.P.-uri și M.S.P.G.-uri și 14 din cele 27 piese de balotat paie. De tractoare nici nu mai vorbim căci toate cele 170 lucrează pe ogoare. Terminam și reparatul utilajelor necesare campaniei de recoltare dacă am fi avut materialele și piesele de schimb necesare. întreprinderea de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură Focșani, nou înființată, nu ne poate ajuta deocamdată. Ne-am adresat în continuare vechilor baze de aprovizionare de la Galați și Buzău prin comenzi ferme care au rămas însă neonorate, în afară de acest neajuns mai sunt și altele. De exemplu, am fost la Galați cu o mașină de 3 tone după pînze de combină, grupuri conice și altele și ne-am întors doar... cu o încărcătură de 20 kg piese și Pion U £iet lmte în urma acceptării și a altor materiale din stocul lor supranormativ. — La nivelul S.M.A.-ului nu se pot confecționa o parte din piesele necesare ? — Cu posibilitățile noastre nu putem face prea mare lucru. Totuși am adaptat o serie de dispozitive de la unele mașini agricole la altele și chiar am construit o mașină de stropit viu, cu mare randament, care face și economie de soluție fiind prevăzută cu 10 duze (cu orificiu foarte mic) ce se pot regla pe orizontală și verticală. La construcția ei au participat meca- Radu ILCENCO (Continuare în pag. a II-a) ■l I Există un nivel — și termenul l-am luat nu întîmplător de la sport — la care oamenii pot mulțumiți, adică un nicivel de provincie, o limită, o dimensiune care nu creează nici prea mari obligații, dar care, în același timp, „astupă" ochii, ori gura lumii. Ce vrei, domnule, ni se poate spune, doar avem și noi, doar sîntem prezenți și noi, nu se vede? Și așa mai departe. M-am gîndit de foarte multe ori de ce avem noi un nivel C al lucrurilor, al faptelor de viață uneori, de ne susținem prea ades cu argumente în trecere activitățile, acțiunile care de fapt subliniază personalitatea nu individuală, ci socială a faptelor Acea dimensiune „C“ a faptelor... de viață. Iată, pornim întîi de la fotbal. Există, în toată țara, 8 serii ale diviziei G de fotbal, cu cîte 14 echipe fiecare. Asta înseamnă că avem multi fotbaliști, dar nu și fotbal care să argumenteze prin performanțe adevărate, nu prin cîte o sclipire, la o competiție de mina a doua. Și pentru că poartă, atunci statistica se nu ne-a fost greu nici nouă, focșănenilor, să avem o echipă de fotbal în C, echipă care dacă ar pierde și ultimele trei meciuri n-ar mai fi nici în această a treia divizie despre care e vorba. Și, sunt sigur, abia atunci ar începe drama, abia atunci ne-am da seama, ori am căuta cauzele care au facilitat degringolada fotbalului focșănean. Dar nimeni pînă acum, deși ziarul nostru a mai luat poziție și într-o masă rotundă, nu s-a întrebat de ce lucrurile merg prost, de ce echipa nu are susținători legitimați, de ce, atunci cînd joacă acasă nu avem nici clte 200 de spectatori la meci care să strige „Hai Automobilul!” (doamne, ce nume de echipă!), sau care să fluture un steag cu culorile echipei. Și atunci, vă imaginați lipsa performanței, sau, dacă vreți, a atmosferei de duminică de meci cu oameni răgușiți dar fericiți că au ieșit pentru 90 de minute din pielea lor cea de toate zilele, adică s-au împrospătat' intr-un fel cu aer mai clar și mai fastuos decât cel din fata televizorului. Fără să mai socotim de ce avem cam prea mulți jucători suspendați, ori , pentru ce, alții, sînt văzuți în crîșmă la ore cînd telejurnalul de noapte își încheie emisiunea... Nivelul la care ne oprim este în cele mai multe din cazuri revoltător pentru ambiția noastră intelectuală, pentru emblema unui oraș care trebuie să părăsească vocația provinciei. Prea adeseori ne mulțumim cu ceea ce este, cu ceea ce am moștenit și sub umbra tradiției ne batem cu pumnii în piept"."De doi ani de zile nu avem o casă de cultură, un club al tineretului unde să ne putem întîlni cu frumusețe, nu numai pentru baluri, un club care să adăpostească o expoziție și pe care să o comentăm nu întîmplător. O să avem, in sfîrșit, o stagiune în oraș, dar observați timpul viitor la care vorbesc, pînă atunci, după singurul spectacol pe lună pe care îl va susține o trupă profesionistă din București, cu ce „umplem" săptămîna culturală? Există la casa de cultură o formație de teatru, dar nivelul ei de reprezentare este departe de a fi mulțumitor și mă gîndesc cu nostalgie la echipa de teatru a Liceului din Adjud, pe care am vazut-o în cadrul unui festival al elevilor interpretînd un act dintr-o piesă de Mirodan, și îmi spun că ,aș prefera-o de o mie de ori la Focșani, în locul celei de care am amintit. Tot în aceeași ordine de idei, vorbim apoi și de formațiile muzicale din Focșani. Am înființat, cu destule eforturi, această orchestră care se cheamă „Doina Vrancei" Ion PANAIT (Cont în pag .a II-a| TOVARĂȘUL L NICOLAE CEAUȘESCU , PRIN DELEGAȚIA MILITARĂ A REPUBLICII POPULARE POLONE Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, au primit la 28 mai, delegația militară a Republicii Populare Polone, condusă de general-bronz Wojciech Jaruzelski, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, ministrul apărării naționale, care face o vizită în țara noastră. La primire au participat tovarășii: general de armată Ion Ioniță, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forțelor armate, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forțelor armate, șeful Marelui Stat Major, general colonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. A participat, de asemenea, Jaromir Owieduszko, ambasadorul R.P. Polone la București, în timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost evidențiate relațiile de prietenie și colaborare dintre popoarele român și polonez, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre armatele celor două state. A fost exprimată dorința comună de dezvoltare continuă a acestor relații spre binele celor două popoare, al cauzei unității țărilor socialiste și păcii în lume. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Se asfaltează drumul de la Tulnici spre Lepșa Carnet sportiv Azi, 29 mai • Atletism — Etapa municipală a Campionatului republican al școlilor generale la tetratlon. Stadionul 23 August, ora 8. • Baschet — Calificări pentru Divizia școlarilor și juniorilor — Liceul „Al. I. Cuza" — Liceul „Unirea" (băieți). Terenul Liceului „Al. I. Cuza", ora 16. , • Popice —• Etapa interjudețeană a campionatului pe echipe (masculin) Viitorul Bacău — Forestierul Tg. Secuiesc — Arena „Confecția“, ora 16. 1 • Volei — Etapa municipală a Campiontului de calificare pentru Divizia B (echipe masculine). Teren Voința, ora 15. MINE 30 MAI. Ziua a doua a întrecerilor : • Atletism (ora 9). Baschet (ora 9,30). Popice (ora 8). Volei (ora 9). • Handbal *— Calificări,pentru Divizia școlarilor , și ■ juniorilor : Liceul „Al. I. Cuza“ — Voința Focșani (b) -1- ora 9; Liceul Odobești — Liceul Economic Focșani fete, ora 9, băieți, ora 10 Liceul Unirea — Liceul Pedagogic (b) ora 10; Liceul Adjud — Liceul Mărășești fete, ora 91 băieți ora 10. Meciurile au loc pe terenurile echipelor gazdă. • FOTBAL — Campionatul județean (sătesc) — Tractorul Nănești — Recolta Măicănești — Energia Vulturu — Șiretul Suraia — Recolta Ciorăști — Recolta Sihlea — Agricultorul Tătăranu — Gloria Bălești — Zorile Boghești — Voința-Tănăsoaia !—Recolta Bordești — Recolta Gugești ■ — Zorile • Cotești-----Flacăra Urechești . — Foresta 1 Vidra — Viticultorul Bolotești — Unirea Țifești — Avîntul Jariștea " " " . ) — Recolta Garoafa — Recolta Pufești , — Recolta Cîmpuri — Victoria Străoane — Victoria Movilița — Recolta Răcoasa Campionatul școlilor generale — Școala nr. 5 — Școala „Unirea" — Școala nr. 1 — Școala nr. 2 — Școala generală „Al. I. Cuza" — Școala Golești — Școala Mîndrești — Școala nr. 1 — Școala nr. 7 — Școala nr. 3 — Școala nr. 4 — Școala nr. 10. Cabană în munții Vrancei. UI 111 r» \ r I\t Ff ».*B 11 £ f» fjj TIMPUL PROBABIL Vremea a fost instabilă, cu cer schimbător. Au căzut precipitații sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vînt slab cu unele intensificări din nordi. Temperatura în sol la 10 cm a fost de +21 grade. Pentru 24 de ore . Vreme în general instabilă, cu cer variabil. Averse locale însoțite de descărcări electrice. Vîntul va prezenta intensificări din sud-est. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 12 și 15 grade iar maxima între 23 și 26 grade. Pentru 3 zile : Vreme în general instabilă, cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperatura minimă va oscila între 13—15 grade iar maxima între 20 și 24 grade, local mai ridicate. amănuntul cotidian „Lauda“ lucrurilor ? Se execută o lucrare pe o stradă oarecare să spunem , se reface o rețea de canalizare, se asfaltează, ori se pietruiește o porțiune de stradă. Gestul social este de o importanță deplină, nu se pune la îndoială nici o clipă utilitatea acelei lucrări. Dar, atunci cînd, după ce meșterii și ceilalți muncitori termină lucrul, isprăvesc adică lucrarea, și pe urma dumnealor rămîn acele „semne particulare“ de materiale răvășite, „uitate", irosite ca pe maidan, cum se mai numește starea lucrurilor în discuție ? Nu cu mult timp în urmă în parcul „Bălcescu" zăceau încă grămezi de nisip, scînduri și gunoaie după terminarea unei lucrări. Numai că, după ce lucrarea a fost luată în primire, nimeni nu s-a mai simțit dator să facă și curățenie. Acum cîteva zile, în porțiunea de stradă din fața blocurilor de pe str. Birsei, s-au asfaltat cîțiva metri, o porțiune de teren mai jos unde apa de ploaie se strîngea in adevărate lacuri. Totul bun, însă numai că tovarășii care au făcut această treabă au lăsat în seama copiilor, și a întîmplării, trei butoaie care mai aveau încă smoală, smoală care a curs pe jos și de aici, alt strat care denivelează și urîțește lucrarea. Acolo stau și astăzi aceste butoaie, cu alte cărămizi „lipite" în smoală, pietre și sticle cărate de copii. Chiar nu vrea să vadă nimeni aceste situații ? E, totuși orașul în care trăim zi de zi și a ne „lăuda“ că am făcut o treabă lăsînd lucruri sau uitîndu-le la fostul loc de muncă e ca o amputare a străzii, iar aceasta nu trebuie să ne lase indiferenți... I. P.