Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-29 / nr. 580

ANUL IV NR. 580 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SÎMBATA 29 MAI 1971 4 pagini — 30 bani Abordam în numărul nostru de ieri, vineri 28 mai, problema utilizării timpului de lucru, aprovizionării teh­­nico-materiale și asigurării cu docu­mentație a șantierelor de lucru, ele­mente de o deosebită importanță în infăptuirea planului de investiții de către executant, întreprinderea ju­dețeană de construcții-montaj. Se re­leva că lipsa de operativitate în în­tocmirea proiectelor de execuție a a­­tras după sine întîrzieri în predarea de către beneficiari a documentației tehnice și deschiderea finanțării. Cum e și arest, aceasta a atras după sine un întreg cortegiu de neajunsuri, întocmirea necesarului de aprovi­zionat după „norma per milion" a condus pe deoparte la stocuri supra­­normative la unele poziții, iar pe de altă parte la strangularea unor faze de lucru din lipsă de materiale, la neîncadrarea in termenele din gra­fice. Sint oate acestea singurele nea­junsuri a căror prezență a diminuat procentul realizărilor ? Analiza al­tor aspecte relevă că la creșterea productivității muncii un efect direct îl are utilizarea corespunzătoare a mijloacelor din dotare. Dacă acest indicator apare realizat doar in pro­porție de 80 la sută la finele primului trimestru, pe lângă faptul că s-a în­registrat o medie scăzută a duratei zilei de muncă, aceasta determinată în ultimă instanță de numărul mare de ore nelucrate, la utilajele și mecanis­mele din cadrul șantierelor indicele de utilizare este cu mult sub preve­deri, ceea ce a influențat negativ pro­ductivitatea muncii. Bunăoară, la be­toniere, procentul de realizare este de 72 la sută, la macarale turn 52 la sută, la cilindre compresoare 70 la sută iar la buldozere 85 la sută. Care au fost cauzele ce au condus la această stare de lucruri ? Inves­tigațiile făcute au scos la iveală lip­sa unei sincronizări a diferitelor faze de lucru ale procesului tehnologic, a frontului de lucru la unele obiective, cit și faptul că deși utilajele puteau fi folosite in două sau chiar schimburi, aceasta nu s-a făcut, trei Ni se pare ciudată optica conducerii în­treprinderii, in direcția utilizării cu randament sporit, a mecanismelor. Dacă la utilaje și mecanisme propor­ția de îndeplinire a indicelui de uti­lizare este necorespunzătoare, să ve­dem in ce măsură sunt folosite mij­loacele auto din parcul propriu. Ur­mărind acest aspect am desprins că și în această direcție situația este si­milară. Astfel coeficientul de uti­lizare a parcului (C.U.P.) față de 0,73 la sută, cit a fost prevăzut, se realizea­ză 0,71 la sută, lucru ce se explică prin numărul mare de ore staționare, ca urmare a aprovizionării necorespun­zătoare a punctelor de lucru cât și de lipsa anumitor piese de schimb. Se cuvine a sublinia faptul că indicatorii de capacitate nu se realizează nici la autobasculante. Față de sarcina planificată se realizează un coeficient de utilizare a capacităților cu 19 la sută, mai mic, în timp ce parcursul mediu, zilnic este de 83 la sută. Se pune întrebarea : creșterea indi­celui de utilizare nu ține de compe­tența cadrelor tehnice ? Fiind un ele­ment hotărîtor în sporirea producti­vității muncii, de ce măsurile menite să dinamizeze această latură a activi­tății se așteaptă a fi luate ? Experien­ța a demonstrat că eficiența economi­că a­­ fiecărei activități este rezultanta combinării eforturilor în toate laturi­le producției, ignorarea uneia atră­­gînd după sine diminuarea re­zultatelor alteia. Acest lucru se integrează în contextul actual al dezvoltării fiecărei ramuri producției materiale, avînd ca dezide­n­rat principal — creșterea continuă a eficienței economice. Nicolae LĂDARU Randamentul utilajelor pe șantierele de construcții , așteaptă „dozajul“ bunei organizări Preocupări din timp pentru asigurarea a bazei furajere Cooperatorii din Ciorăști, dînd dova­da de buni gospodari, asigură încă de pe acum hrana necesară animale­lor pentru perioada de iarnă.­­ Pe lingă alte suprafețe cultivate cu plante furajere, ei au însămînțat și 66 ha cu porumb pentru siloz. întru­­cît lucerna asigură un fîn de o cali­tate superioară, ei acordă mare aten­ție recoltării, uscării și depozitării a­­cesteia în parcul de furaje. Deja a fost cosită lucerna de pe suprafața de 60 ha. Sunt măsuri care vor duce la asi­gurarea unei bogate baze furajere, fapt ce va contribui la livrarea unor cantități suplimentare de produse a­­nimaliere. Achiziții­­ peste plan­ te la Direcția contractări și achiziții din cadrul I.J.E.COOP Vrancea, aflăm că în această perioadă se depun eforturi sus­ținute pentru achiziționarea u­­nor cantități însemnate de plan­te medicinale din flora spon­tană, necesare industriei far­maceutice. Pînă la sfîrșitul a­­cestui trimestru se vor recolta peste 10 tone de asemenea plante. Pentru sporirea producției de miere de albine, apicultorii au fost îndrumați a-și deplasa fa­miliile de albine pe care le dețin, în zona pastorală Hanu Conachi — Barcea (jud. Galați). Se estimează achiziționarea pî­nă la 30 iunie a 10 tone miere de albine, cu 3 200 kg mai mult decit prevederile planului. LA S.M.A. SIHLER, LIPSA DE PIESE ÎNTÎRZIE REPARAREA MAȘINILOR DE RECOLTAT Mecanizatorii sunt direct ■ inte­resați în efectuarea­ unor lucrări de calitate și la timp, în vede­rea obținerii unor rezultate bu­ne, fiind stimulați și de noul sistem de remunerare care face să le crească salariul în raport cu depășirile de producție. După ce au executat în bu­ne condițiuni lucrările solului și se­mănatul, ei sunt preocupați acum de terminarea cît mai grabnică a lu­crărilor de întreținere a culturilor și de pregătirea mașinilor agricole pen­tru recoltarea fără pierderi și în tim­pul optim a recoltei. Pentru a vedea la fața locului cum sînt pregătite utilajele în vederea campaniei de recoltare, am făcut re­cent o vizită la S.M.A. Sihlea. Gazda noastră, inginerul Gheorghe Preotea­sa, șeful sectorului reparații, ne spu­ne : — Facem mari eforturi pentru a repara cît mai grabnic toate mașinile agricole de care dispunem. Acest­ lu­cru se realizează în majoritate la ni­velul secțiilor de mecanizare. Pînă a­­cum, am reușit să punem „pe roate" 22 de combine C, și 13 din cele 59 exis­tente, 12 din cele 18 M.S.P.P.-uri și M.S.P.G.-uri și 14 din cele 27 piese de balotat paie. De tractoare nici nu mai vorbim căci toate cele 170 lucrează pe ogoare. Terminam și reparatul u­­tilajelor necesare campaniei de recol­tare dacă­ am fi avut materialele și piesele de schimb necesare. întreprin­derea de aprovizionare tehnico-mate­­rială pentru agricultură Focșani, nou înființată, nu ne poate ajuta deocam­dată. Ne-am adresat în continuare ve­chilor baze de aprovizionare de la Ga­lați și Buzău prin comenzi ferme ca­re au rămas însă neonorate, în afară de acest neajuns mai sunt și altele. De exemplu, am fost la Galați cu o mași­nă de 3 tone după pînze de combină, grupuri conice și altele și ne-am în­tors doar... cu o încărcătură de 20 kg piese și Pi­on U £i­et lmte în urma ac­ceptării și a altor materiale din sto­cul lor supranormativ. — La nivelul S.M.A.-ului nu se pot confecționa o parte din piesele nece­sare ? — Cu posibilitățile noastre nu pu­tem face prea mare lucru. Totuși am adaptat o serie de dispozitive de la unele mașini agricole la altele și chiar am construit o mașină de stropit viu, cu mare randament, care face și economi­e de soluție fiind prevăzută cu 10 duze (cu orificiu foarte mic) ce se pot regla pe orizontală și verticală. La construcția ei au participat meca- Radu ILCENCO (Continuare în pag. a II-a) ■l I Există un nivel — și termenul l-am luat nu întîmplător de la sport — la care oamenii pot mulțumiți, adică un ni­ci­vel de provincie, o limi­tă, o dimensiune care nu creează nici prea m­ari obligații, dar care, în a­­celași timp, „astupă" o­­chii, ori gura lumii. Ce vrei, domnule, ni se poa­te spune, doar avem și noi, doar sîntem prezenți și noi, nu se vede? Și a­­șa mai departe. M-am gîndit de foarte multe ori de ce avem noi un nivel C al lucrurilor, al faptelor de viață uneori, de ne susținem prea ades cu argumente în trecere activit­ățile, acțiunile ca­re de fapt subliniază per­sonalitatea nu individu­ală, ci socială a faptelor Acea dimensiune „C“ a faptelor... de viață. Iată, pornim întîi de la fotbal. Există, în toată țara, 8 serii ale diviziei G de fotbal, cu cîte 14 echipe fiecare. Ast­a înseamnă că avem multi fotbaliști, dar nu și fotbal care să argu­menteze prin performan­țe adevărate, nu prin cî­te o sclipire, la o compe­tiție de mina a doua. Și pentru că poartă, atunci statistica se nu ne-a fost­ greu nici nouă, foc­­șănenilor, să avem o e­­chipă de fotbal în C, e­­chipă care dacă ar pierde și ultimele trei meciuri n-ar mai fi nici în aceas­tă a treia divizie despre care e vorba. Și, sunt si­gur, abia atunci ar înce­pe drama, abia atunci ne-am da seama, ori am căuta cauzele care au facilitat­ degringolada fot­balului focșănean. Dar nimeni pînă acum, deși ziarul nostru a mai luat poziție și într-o masă ro­tundă, nu s-a întrebat de ce lucrurile merg prost, de ce echipa nu are sus­ținători legitimați, de ce, atunci cînd­­ joacă acasă nu avem nici clte 200 de spectatori la meci care să strige „Hai Automobilul!” (doamne, ce nume de e­chipă!), sau care să flutu­re un steag cu culorile e­­chipei. Și atunci, vă i­­maginați lipsa perfor­manței, sau, dacă vreți, a atmosferei de duminică de meci cu oameni răgu­șiți dar fericiți că au ie­șit pentru 90 de minute din pielea lor cea de toa­te zilele, adică s-au îm­prospătat' intr-un fel cu aer mai clar și mai fas­tuos decât cel­ din fata te­levizorului. Fără să­­ mai socotim de ce avem cam prea mulți jucători sus­pendați, ori , pentru ce, alții, sînt văzuți în crîș­­mă la ore cînd telejurna­lul de noapte își încheie emisiunea... Nivelul la care ne oprim este în cele mai multe din cazuri revoltător pen­tru ambiția noastră inte­lectuală, pentru emblema unui oraș care trebuie să părăsească vocația pro­vinciei. Prea adeseori ne mulțumim­ cu ceea ce es­te, cu ceea ce am moște­nit și sub umbra tradiți­ei ne batem cu pumnii în piept"."De doi ani de zile nu avem o casă de cul­tură, un club al tineretu­lui unde să ne putem în­­tîlni cu frumusețe, nu nu­mai pentru baluri, un club care să adăpostească o expoziție și pe care să o comentăm nu întîmplă­tor. O să avem, in sfîr­­șit, o stagiune în oraș, dar observați timpul vii­tor la care vorbesc, pînă atunci, după singurul spectacol pe lună pe care îl va susține o trupă pro­fesionistă din București, cu ce „umplem" săptă­­mîna culturală? Există la casa de cul­tură o formație de teatru, dar nivelul ei de repre­zentare este departe de a fi mulțumitor și mă gîndesc cu nostalgie la echipa de teatru a Lice­ului din Adjud, pe care am vazut-o în cadrul u­­nui festival al elevilor interpretînd un act din­­tr-o piesă de Mirodan, și îmi spun că ,aș prefera-o de o mie de ori la Foc­șani, în locul celei de ca­re am amintit. Tot în aceeași ordine de idei, vorbim apoi și de formațiile muzicale din Focșani. Am înfiin­țat, cu destule eforturi, această orchestră care se cheamă „Doina Vrancei" Ion PANAIT (Cont în pag .a II-a| TOVARĂȘUL L NICOLAE CEAUȘESCU , PRIN­ DELEGAȚIA MILITARĂ A REPUBLICII POPULARE POLONE Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri, au primit la 28 mai, delegația militară a Republicii Populare Polone, condu­să de general-bronz Wojciech Jaruzelski, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez, ministrul a­­părării naționale, care face o vizită în țara noastră. La primire au participat­ tovarășii: general de armată Ion Ioniță, mem­bru supleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., ministrul forțe­lor armate, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., general co­lonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forțelor armate, șeful Ma­relui Stat Major, general colonel Steri­an Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. A participat, de asemenea, Jaromir Owieduszko, ambasadorul R.P. Polone la București, în timpul convorbirii, care a avut­ loc cu acest prilej, au fost evidenți­ate relațiile de prietenie și colabo­rare dintre popoarele român și po­lonez, dintre Partidul Comuni­st Ro­mân și Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez, dintre armatele celor două sta­te. A fost exprimată dorința comună de dezvoltare continuă a acestor re­lații spre binele celor două popoare, al cauzei unității țărilor socialiste și păcii în lume. Primirea s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Se asfaltează drumul de la Tulnici spre Lepșa Carnet sportiv Azi, 29 mai • Atletism — Etapa­­ municipală a Campionatului republican al școlilor generale la­­ tetratlon.­ Stadionul 23 August, ora 8. • Baschet — Calificări pentru Di­vizia școlarilor și juniorilor — Liceul „Al. I. Cuza" — Liceul „Unirea" (bă­ieți). Terenul Liceului „Al. I. Cuza", ora 16. , • Popice —• Etapa interjudețeană a campionatului pe echipe (mascu­lin) Viitorul Bacău — Forestierul Tg. Secuiesc — Arena „Confe­cția“, ora 16. 1 • Volei — Etapa municipală a Campiontului de calificare pentru Divizia B (echipe masculine). Teren Voința, ora 15. MI­NE 30 MAI.­­ Ziua a doua a întrecerilor : • Atletism (ora 9). Baschet (ora 9,30). Popice (ora 8). Volei (ora 9). • Handbal *—­ Calificări,pentru Di­vizia școlarilor , și ■ juniorilor : Li­ceul „Al. I. Cuza“ — Voința Foc­șani (b) -1- ora 9; Liceul Odobești — Liceul Economic Focșani fete, ora 9,­­ băieți, ora 10 Liceul Unirea — Liceul Pedagogic (b) ora 10; Liceul Adjud — Liceul Mărășești fete, ora 91 băieți ora 10. Meciurile au loc pe­­ terenurile e­­chipelor gazdă. • FOTBAL — Campionatul jude­țean (sătesc) — Tractorul Nănești — Recolta Măicănești — Energia Vulturu — Șiretul Su­­raia — Recolta Ciorăști — Recolta Sih­lea­ — Agricultorul Tătăranu — Glo­­ria­ Bălești — Zorile Boghești — Voința-Tănă­­soaia !—Recolta Bordești — Recolta Gu­gești­­ ■ — Zorile • Cotești-----Flacăra Ure­chești .­­ — Foresta 1 Vidra — Viticultorul Bolotești — Unirea Țifești — Avîntul Ja­riștea " " " . )­­ — Recolta Garoafa — Recolta Pu­­­fești­­ , — Recolta Cîmpuri — Victoria Străoane — Victoria Movilița — Recolta Ră­­coasa Campionatul școlilor generale — Școala nr. 5 — Școala „Unirea" — Școala nr. 1 — Școala nr. 2 — Școala generală „Al. I. Cuza" — Școala Golești — Școala Mîndrești — Școala nr. 1 — Școala nr. 7 — Școala nr. 3 — Școala nr. 4 — Școala nr. 10. Cabană în munții Vrancei. U­I 111 r» \ r I\t Ff ».*B 11 £ f» fjj TIMPUL PROBABIL Vremea a fost instabilă, cu cer schimbător. Au căzut precipitații sub formă de averse însoțite de descăr­cări electrice. Vînt slab cu unele in­tensificări din nordi. Temperatura în sol la 10 cm a fost de +21 grade. Pentru 24 de ore . Vreme în general instabilă, cu cer variabil. Averse lo­cale însoțite de descărcări electrice. Vîntul va prezenta intensificări din sud-est. Temperatura minimă va fi cuprinsă­ între 12 și 15 grade iar maxi­ma între 23 și 26 grade. Pentru 3 zile : Vreme în general in­stabilă, cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperatura minimă va oscila între 13—15 grade iar maxima între 20 și 24 grade, local mai ridicate. amănuntul cotidian „Lauda“ lucrurilor ? Se execută o lucrare pe o stradă oarecare să spunem , se reface o rețea de canalizare, se asfaltează, ori se pietruiește o porțiune de stradă. Gestul social este de o importanță de­plină, nu se pune la îndoială nici o clipă utilitatea acelei lu­crări. Dar, atunci cînd, după ce meșterii și ceilalți muncitori termină lucrul, isprăvesc adică lucrarea, și pe urma dumnea­lor rămîn acele „semne particulare“ de materiale răvășite, „uitate", irosite ca pe maidan, cum se mai numește starea lu­crurilor în discuție ? Nu cu mult timp în urmă în parcul „Bălcescu" zăceau încă grămezi de nisip, scînduri și gunoaie după terminarea unei lucrări. Numai că, după ce lucrarea a fost luată în primire, ni­meni nu s-a mai simțit dator să facă și curățenie. Acum cîteva zile, în porțiunea de stradă din fața blocurilor­­ de pe str. Birsei, s-au asfaltat cîțiva metri, o porțiune de teren mai jos unde apa de ploaie se strîngea in adevărate lacuri. Totul bun, însă numai că tovarășii care au făcut această treabă au lăsat în seama copiilor, și a întîmplării, trei butoaie care mai a­­veau încă smoală, smoală care a curs pe jos și de aici, alt strat care denivelează și urîțește lucrarea. Acolo stau și astăzi aceste butoaie, cu alte cărămizi „lipite" în smoală, pietre și sticle cărate de copii. Chiar nu vrea să vadă nimeni aceste situații ? E, totuși orașul în care trăim zi de zi și a ne „lăuda“ că am făcut o treabă lăsînd lucruri sau uitîndu-le la fostul loc de muncă e ca o amputare a străzii, iar aceasta nu trebuie să ne lase in­diferenți... I. P.

Next