Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-22 / nr. 548
Pag. 2 O curiozitate naturală In munții Vrancei, la Golul Eepșei, pot fi întîlnite întinse pajiști cu vegetație alpină, situate de obicei la altitudini cu mult mai mari, ce depășesc 2 000 metri. Vegetația este caracterizată, în primul rînd, prin prezența arbuștilor pitici și absența păduriJlor masive de conifere. Locurile oferă, privirilor turistului amator de drumeție, un cîmp larg de vizibilitate, de o inegalabilă frumusețe,pînă la mari depărtării. Ceea ce credem că ar putea constitui, acum, o dată cu venirea primăverii, un imbold pentru amatorii de drumeție și frumusețe... Pisica cu clopoței... Zilele trecute. Consiliul județean al sindicatelor în colaborare cu Direcția sanitară a județului Vrancea a inițiat un control de noapte „inopinat” în cîteva spitale. La spitalul din Năruja, în miez de noapte, domnea o ordine desăvîrșită, iar personalul îmbrăcat în halate albe era la posturi de parcă: vizita ar fi fost așteptată. La spitalul Vidra, aceeași atmosferă de sărbătoare și „tensiune profesională“. Numai că, aici, naivitatea sorei medieale Maria Ionașcu ne-a oferit dezlegarea misterului. — Păi noi am fost anunțați că vine altcineva, s-a adresat ea cu mirare reprezentantului Direcției sanitare. Nu știu ce persoană urma să efectueze inspecția inopinată și nici cine a fost „binefăcătorul crainic”, dar ne permitem să amintim organizatorilor raidului de noapte proverbul cu pisica cu clopoței care... Dar cei care au favorizat infracțiunea ? Șoferul Costică Stan, angajat la Unitatea de mecanizare și transporturi forestiere Focșani, sectorul Vidra, este depistat pe data de 17 martie a.c., conducînd în timp ce se afla sub influența alcoolului. Cum era și firesc, organul de miliție constatator îi suspendă permisul de conducere pe o perioadă de 30 zile. Zilele trecute însă, Costică S. a fost descoperit conducind același autovehicul, aparținind aceluiași sector de la Vidra. Ca urmare, s-a luat de astă dată măsura trimiterii sale în fața instanței de judecată. Deci, cu el situația e limpede. Ne-ar interesa cum stau, flucrurile cu cei de la conducerea sectorului din Vidra, care au favorizat săvirșirea abaterii, lăsîndu-l să plece în cursă deși știau că permisul i-a fost suspendat... Conducea sub influența alcoolului In timp ce autocamionul 21- VN-1500, aparținînd C.A.P. Golești, staționa pentru a fi încărcat, șoferul Vasile Nicoară „staționa“ în bufet. Apoi, s-a urcat la volanul mașinii și a pornit la drum. După cîțiva kilometri însă, un lucrător de miliție i-a făcut semn să tragă pe dreapta. Șoferul i-a mărturisit că intr-adevăr poposise pe la bodegă. Acum, V. N. va „staționa“ o perioadă de 30 zile. Nu la bufet, bineînțeles ! Verdictul In spatele profesiei sale de pictor bisericesc, Vasile Pascu din Focșani, desfășura o activitate de propagandă împotriva orînduirii socialiste, denigra cuceririle revoluționare ale poporului nostru, răspîndea zvonuri tendențioase și dușmănoase. Activitatea sa n-a scăpat atenției organelor în drept, ea fiind sesizată și de cetățenii indignați de asemenea acte nedemne și, pe baza pieselor de la dosar, a depozițiilor martorilor, o instanță specială a pronunțat verdictul In cazul Vasile Pascu : 10 ani închisoare. Infracțiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste, ca și alte acte ce vizează atingerea ordinei de drept, sînt sancționate de legea penală, de societatea noastră. Rubrică redactată de: Mircea LAZAR, Al. CRIHANA, Radu VORNICU. Un raid-anchetă, prin căminele culturale, raid care își propune să deschidă o „foto-expoziție“ a repertoriului formațiilor artistice, este, involuntar, „riscant“ pentru reporter. Aceasta, în primul rînd, pentru motivul... unghiului de vedere sub" a cărui prismă se află. Ce trebuie să fie repertoriul ? Cum trebuie el alcătuit ? ...Dar întrebarea flagrantă care se pune cu acuitate este : cînd apare repertoriul ? Această ultimă întrebare ni se pare a fi, de fapt, și cea mai oportună. Pentru că, iarăși alte citeva semne de întrebare străjuiesc cuvintele , auformațiile artistice respective o vechime minimă care să presupună un repertoriu, sau cîteva replici, fraze muzicale etc., care să motiveze existența formației respective? Argument justificativ : repertoriul este instituția bunului gust, care patronează relațiile spectacol-spectator. Sub aceste condiții teoretice, iată raidul-anchetă propriu-zis. Căminul cultural Jariștea. Aici există următoarele formații : cor, teatru, grup vocal, dansuri. Repertoriul lor : cor , cântece patriotice („Glorios partid”, „Marșul constructorilor“, „Țară mîndră să trăiești“ etc.) ; grup vocal : cîntece populare; dansuri: suită de 4 dansuri vrîncenești („Sârba“, „Hora lui Gheorghe”, „De doi“ etc.); teatru: „Năpasta“ ,de I. L. Caragiale, „Patima roșie“ de M. Sorbul. Discutăm cu tovarășul Gheorghe Brumaru, directorul căminului : — Mi se pare, tovarășe director, că alegerea pieselor de teatru Întrece, totuși, puterea unui colectiv de amaori... — ...La prima vedere, așa ar părea lucrurile. Dar alegerea repertoriului nu a fost făcută întîmplător. Pe de o parte , lipsa unor texte dramatice oferite de către Casa Centrală a creației populare — cele existente nesatisfăcîndu-ne din punct de vedere estetic. De aceea am abordat două piese clasice. Apoi, avem actori amatori făcuți pentru „Năpasta“, cu care, după cum se știe am obținut cîteva succese. Abordarea, în continuare, a lui Sorbul, iarăși nu a fost întîmplătoare. Undeva, ca tensiune dramatică, cele două lucrări sunt asemănătoare. De aceea, așteptăm cu nerăbdare premiera „Patimei roșii“. — Repertoriul celorlalte formații cum a fost stabilit ? — Tot după aceleași criterii. Dar, aici, spre deosebire de teatru, a concurat și un coeficient mai mare de... voia întimplării. ...„O situație care ne-a pus destule probleme — ne mărturisea profesorul N. Măgureanu, directorul Căminului cultural Țifești — a fost cea a inadecvării textelor de brigadă pe care le avem, la realitatea comunei și posibilitățile artiștilor noștri amatori. Casa județeană a creației populare a editat cîteva caiete cu asemenea texte, dar pentru noi, ele apar cam „teoretice“ Repertoriul acestei formații este constituit dintr-o suită de micro-spectacole pe ideea :„Cu brigada (n.n. artistică) la... brigadă“ (n.n. C.A.P.). La formația de teatru (există puse in scenă „Mireasa cu mașină“ și „Vîntul“) am ținut cont și de ușurința textului, dar și de recuzita de care dispunem“. O idee interesantă a fost adusă în discuție de către directorul Căminului cultural Urechești, tovarășul Teodor Dragomirescu : „îmi permit, profitînd de propunerile raidului-anchetă, să fac următoarea remarcă : noi — ințelegînd căminele culturale — ne străduim, acesta e totuși, stadiul, să creăm sau să menținem formațiile. Așa incit, problemele repertoriului se află, intr-un fel, în funcție de „întîmplare“, ele ținind, în primul rînd, de eforturile justificative depuse pentru existența formațiilor. Acolo unde există formații puternice, conducătorii lor își permit a avea repertoriu. La noi, în Urechești, singura formație care are repertoriu, este corul. Pentru că există o tradiție, o experiență, deci. Aceste fapte ne-au dat posibilitatea de a aborda teme și genuri diverse": "de la muzica de factură clasică, pină la cea de nuanță folclorică“. ~ Concluziile „foto-expoziției“ propuse sunt : • La teatru „alegerea“ repertoriului nu a fost făcută întîmplător. La celelalte formații : „aici, spre deosebire de teatru, a concurat și un coeficient mai mare de... voia întimplării” (Gheorghe Brumanu, directorul Căminului cultural Jariștea); • „O situație care ne-a pus destule probleme (...) a fost cea a inadecvării textelor de brigadă, pe care le avem, la realitatea comunei și posibilitățile artiștilor noștri amatori“ (N. Măgureanu, directorul Căminului cultural Țifești). • „Ne străduim, acesta e stadiul, totuși, să creăm sau să menținem formațiile. Așa incit, problemele repertoriului se află, într-un fel, în funcție de întîmplare“. (Teodor Dragomirescu, directorul Căminului cultural Urechești). Fără generalizare deplină, situațiile relatate sînt caracteristice tuturor căminelor culturale din județul nostru. De aceea, o întrebare rămîne deschisă: este repertoriul „o instituție“ a bunului gust intre spectacol și spectatori ? Florin MUSCALU m*.i. Este repertoriul o „instituție“ a bunului gust? RAID-ANCHETA Un reușit concurs de carting Recent, în municipiul Focșani, a avut loc un atractiv concurs de preselecție a reprezentanților județului la carting, adevărată avanpremieră a întrecerii, dotată cu trofeul „A 50-a aniversare a creării P.C.R.“, organizată de Consiliul județean al Organizației pionierilor Vrancea. Cea mai bună comportare a avut-o pionierul Paul Vascu de la Școala generală nr. 3 Focșani, care a primit cupa și diploma „Așii micului volan”. De asemenea, merită să fie evidențiați concurenții : Ion Baciu, Elena Vascu, Mariana Crivăț, Nicolae Popa. Succesele concurenților se datoresc în bună parte și muncii desfășurate de tovarășul Ion Nichifor, conducătorul cercului de carting de la Casa pionierilor Focșani. Cartingul și-a ciștigat și cu acest prilej un loc de frunte în rindul concursurilor pentru pionieri și școlari, făcînd totodată o bună propagandă pentru tehnică și sport. Prof. Florin NICULAU Secvențe din stal vacanței Acum, cînd copiii s-au întors din nou la școală, timpul a devenit altul, a căpătat noi dimensiuni. Preocupările sînt cele de fiecare zi, în care ne-am obișnuit să credem și prin care căutăm să ne împlinim. Acum, cînd jocurile, cîntecele și excursiile (numai o parte din ceea ce am făcut), le-am întrerupt pentru un ultim efort „intelectual”, cînd și această vacanță a trecut, ne-am pus întrebarea : „Și totuși ce a însemnat ea, pentru copii ?“ Derulăm filmul răspunsurilor, așa cum le-am primit, răspunsuri la care unii au rămas datori cu cîteva completări. Primul popas, primele secvențe . Școala generală Cotești. Comandantul unității, tovarășa Lenuța Spinu, ne spune „Nu știu dacă greșesc, dar pentru copii, vacanța a fost tot o școală la care au învățat multe lucruri . Să evite, să se joace, să iubească frumusețile județului, patriei, în plus , au învățat să muncească. Au îngrijit peluzele cu flori și grădinița școlii, au amenajat baza sportivă și au săpat aproape 300 gropi în care au plantat pomi fructiferi. De asemenea, au înființat o pepinieră cu măcieși, de unde se vor altoi viitorii trandafiri și o mică livadă cu nuci. Acestora li se alătură concursurile și jocurile sportive, programele artistice și frumoasa excursie făcută în județele Argeș și Brașov...”. La Jorăști-Vînători, profesoara Nuța Nicolau ne vorbește despre „valențele educative” ale acțiunilor prinse de elevii școlii : „Zilnic, întreprin rotație, cste un detașament de serviciu a participat la ridicarea noului local de școală, pe lângă alte acțiuni cultural-artistice și sportive. De fapt, aici, la Jorăști, întreaga vacanță de primăvară a fost o adevărată sărbătoare a primăverii...“ Continuăm consemnările noastre cu cîteva aspecte „prinse” de noi, „developînd“ impresiile din două școli focșănene. La nr. 5, in activitate numai două cadre : Iordan Țolea, directorul școlii și profesoara Marieta Roman. Acțiuni ? Depuneri de flori la borna de hotar, o activitate patriotică „Un pionier, o floare, un pom(!?)“ și ’’excursia „Pe plaiuri moldovene“ cu următorul itinerariu : Focșani, Bacău, Suceava și, retur, prin Piatra Neamț, Borzești. La Școala generală nr. 1, de asemenea, două cadre cu toate că în condica de prezență mai semnaseră și tovarăși : directorul Mircea Sîrbu aici și profesorul de istorie Constantin Arvinte care făcea „meditație” cu cîțiva elevi (fără ca acțiunea să fi fost trecută în programul de activitate). Și aici, o acțiune patriotică și o excursie (cu clasa a III-a A). Restul ? Relache, relache... Și cite mai erau de făcut in curtea școlii ! Probabil, însă, că au mai lăsat din acțiuni și pentru... instruirea practică. In încheiere, am vrea să se înțeleagă că n-am urmărit să imputăm nimănui nimic. A fost vacanță doar, iar oamenii — unii — au făcut și ei tot ce s-au priceput și au crezut că e necesar. Adică lucrări în catalog, lucrări la secretariat, verificarea situației din catalog, verificarea catalogului etc.. P. S. D. MANOLACHE Acest post-scriptum, ni s-au sugerat cei aproape 40 de pionieri și școlari din Popești. Iată despre ce este vorba : in ziua de 15 aprilie urmau să facă o excursie la Mausoleul Mărășești. Insă, cu toate că au așteptat autocarul pină la ora 10, ei n-au putut pleca. De ce ? N-au știut să ne spună. Poate știți dumneavoastră de la Agenția O.N.T. Vrancea ? tovarăși Oricum și noi și cei din Popești așteptăm explicațiile. O. C. L Produse industriale răspunde: Ca ecou la fotocritica „Surprize" de aprilie“ (Milcovul nr. 541) O.C.L. Produse industriale Focșani ne-a răspuns: „Cele semnalate de ziar sunt juste. Pentru remedierea acestei situații de la Depozitul de var am luat următoarele măsuri: 1. Transportarea lemnelor de foc în curtea depozitului de combustibil; 2. Țiglele depreciate (cota de perisabilități) vor fi evacuate din incinta depozitului; 3. Se va întocmi deviz pentru canalizarea curții depozitului, lucrare care va fi executată până la data de 31 mai a.c.; 4. Pentru neglijență și dezordine in curtea unității, tovarășul Virgil Stoiciu, șeful depozitului, a fost penalizat cu retragerea unei gradații pe timp de 2 luni. Mai departe, în răspuns, se arată: „Vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vă asigurăm că pe viitor vom diepune toate eforturile pentru gospodărirea unităților și pentru o mai bună servire a cetățenilor“. Răspunsul poartă semnătura tovarășului Mitică Stănescu, directorul O.C.L. Produse industriale. CIT PREȚUIEȘTE RESPECTAREA REGULILOR DE ZOLIGIENA •E'» !Urmare din pag.i zionarea cu apă și a lipsei măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor infecțioase și parazitare. Acestea explică de ce se pierd, în fiecare an, un număr de viței, purcei și tineret din alte specii de animale, iar animalele adulte nu dau producții corespunzătoare potențialului lor genetic. Se știe ce importanță au condițiile igienice din adăposturile de animale, influența factorilor de microclimat din interiorul acestora (temperatură, umiditate, curenți de aer etc.) pentru păstrarea sănătății animalelor și deci, dimensionarea producției lor. Acestea sunt hotărîtoare, mai ales pentru creșterea tineretului animal de diverse specii. Un număr mare de purcei mor imediat după fătare sau în primele zile de viață, datorită temperaturii scăzute din adăposturi. Cercetările științifice și practica au dovedit că temperatura mediului ambiant necesară purceilor nou născuți în primele nouă zile de viață este în jur de 30 ° C. Sunt șefi de fermă care nu iau măsuri ca în maternitățile de scroafe să fie asigurat un climat optim pentru creșterea purceilor. Chiar și acum, în această primăvară destul de instabilă, mai există maternități cu geamuri sparte, cu uși care nu se închid bine, unde curentul circulă în voie. Aceste deficiențe trebuiesc remediate imediat, întruniri ele pot deveni foarte periculoase în perioada de trecere de la primăvară spre vară. In halele de păsări unde temperaturile interioare au fost mai scăzute de 13 ° — 18 ° C s-a intîrziat mult cuatul la păsări și o dată cu aceasta campania de incubație. Igiena corporală a animalelor atît de neglijată in unele ferme, este de asemenea un factor de mare importanță în menținerea sănătății animalelor și mărirea producției. Cercetările științifice au arătat că excitarea slabă a pielii prin tesărat și periat intensifică metabolismul făcînd să crească la vaci producția de lapte cu 20 la sută, și că igiena corporală permanentă a vitelor contribuie la valorificarea, după sacrificare, a unor piei cu calități industriale superioare. Am mers în multe ferme zootehnice din unitățile agricole cooperatiste ca : Golești, Vînători, Milcovul, Hîngulești, Pufești, Pădureni, Mărtinești, Mărășești, Ciorăști, Făurei, Gugești, Focșani etc., dar“ humariri“ puține loturi am văzut îngrijitori care să folosească țesala și peria. Această măsură de îngrijire ar trebui să fie prevăzută ca obligatorie în programul de grajd. Dar problema apei pentru animale ? Cunosc oare toții îngrijitorii că producția de lapte la vaci este legată și de cantitatea de apă și temperatura la care ea se administrează ? Se știe că vacile în repaus mamar au nevoie de o cantitate de cca. 114 gr apă pentru 1 kilogram greutate vie. S-a stabilit că pentru producerea unui litru de lapte, organismul vacii are nevoie de cca. 3,8 litri apă. Experiențele și practica au arătat că, în aceleași condiții de alimentație, producția de lapte la vaci este cu 7,4 la sută mai mică, la adăparea o dată pe zi, față de adăparea de 2 ori pe zi. In fermele cu adăpători automate, producția vacilor comparată cu cea obținută în cazul adăpării de două ori pe zi crește cu 16—18 la sută. Deci, în fermele fără adăpători automate, vacile ce dau producții mari de lapte trebuie adăpate de 3—5 ori în 24 ore. Din păcate, acest aspect este neglitjat in Majoritatea unităților. Vacile sunt adăpate o dată sau de două ori pe zi, în fugă, iar iarna și primăvara li se dă apă rece, ceea ce provoacă multe neajunsuri. In cazul consumului de apă prea rece, pentru încălzirea acesteia este folosită o parte din energia substanțelor nutritive din furaje. De exemplu, o vacă ce consumă 45 litri apă la o temperatură de 0 ° C, utilizează 1710 kilocalorii pentru a o încălzi la temperatura corpului de 38 ° C, iar pentru producerea acestor calorii sunt necesare 1,2 unități nutritive, adică circa 15 la sută din rația de întreținere. Acest neajuns se poate rezolva prin crearea de bazine, acolo unde nu există adăpători automate, în care să se țină apa la temperatura de 14—15 ° C, cheltuială ce se compensează foarte repede în producție. Pentru lichidarea deficiențelor de zoorgienă se impune ca fermierii din cooperativele agricole de producție să se ocupe îndeaproape de aplicarea normelor de igienă și profilaxie a bolilor. Personalul de specialitate trebuie să-și îmbunătățească periodic cunoștințele științifice, pentru introducerea în procesul de producție a tehnicii moderne și a tehnologiilor perfecționate de creștere și îngrijire a animalelor. Statul face mari eforturi pentru ameliorarea continuă a raselor de animale. Toate acestea nu-și pot atinge scopul urmărit în măsura scontată, dacă animalele nu vor primi îngrijirea corespunzătoare, deoarece nici cea mai perfecționată rasă de animale nu-și poate pune în valoare zestrea sa ereditară, fondul său genetic, dacă nu i se crează condiții pentru realizarea performanțelor de producție care îi sunt caracteristice. La grădinița de copii nr. 1 a C.A.P. Cîmpineanca, Foto : N.MOLDOVEANU Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogâlniceanu nr. 1 telefoni 15 78. 30 35. 21 îl. 20 i Joi 22 aprilie 1971 omanul In legătură cu cele relatate despre unii salariați de la I.A.D. Focșani, m ancheta „După care criterii sunt recrutate și promovate cadrele“ apărută în nr. 501 al ziarului nostru din 26 februarie 1971 facem următoarele precizări : Constantin Cogălniceanu, revizor contabil. Aveți dreptate. Nu ați fost condamnat decit pentru distrugere de bunuri în paguba avutului obștesc și huliganism. In Codul penal anterior toate infracțiunile savîrșite în detrimentul avutului obștesc (delapidare, furt, distrugere de bunuri etc.) se raportau la același articol 236 menționat în cazierul dv Aurelian Geantă, șeful serviciului plan și organizarea muncii. Ne menținem punctul de vedere arătat. Nu sînteți corespunzător. Abuzurile săvîrșite de dv. sunt bine cunoscute la Minister. Și apoi, vă aducem la cunoștință că a fost repusă pe jol „afacerea“ de la Panciu, din 1968, cu statul de plată falsificat. Dar, pentru o mai strictă obiectivitate, cităm din documentul întocmit în acel timp, de întreprinderea forestieră Focșani, referitor la cele întîmplate. „Gestionarul Manóle Ion recunoaște că a întocmit pontajul fictiv cu acordul tov. Geantă A., și a fost ajutat de acesta (adică de dv) pentru a modifica scriptele în sensul că i-a adus actele de la contabilitate și s-a dus la magazie să intervină să-i dea lista de plată. In prezența lui Geantă A. s-a făcut modificarea acesteia. Normatorul Geantă recunoaște în a doua notă explicativă dată pe data de 18 iunie 1968, că a intervenit la magazie pentru a obține liste de plată pentru întocmirea statului de plată fictiv". E clar ? Constantin Gafton, șeful serviciului II de aprovizionare și desfacere, nu textul dat publicității se refeream la profilul dv. moral. Aveți cazier, ați mutilat un om, și fapta rămîne faptă, chit că doriți să fiți reabilitat, cum ne scrieți. Cu privește faptul că v-ați îmbolnăvit de hepatită epidemică din cauza eforturilor depuse la I.A.D., nu suntem în măsură să vă răspundem, M. L. In 9 zile (Urmare din pag. 1) Vremea deosebit de frumoasă a făcut să zvrite mari suprafețe de teren, fapt ce va permite ca toate S.M.A. din județ să poată atinge în zilele următoare, printr-o temeinică organizare a muncii, parametrii stabiliți. Un calcul simplu ne arată că raportînd viteza zilnică planificată de 4 771 de hectare la suprafața de 42 701 hectare ce a mai rămas de semănat, există toate condițiile ca în circa 9 zile campania însămînțărilor de primăvară să poată fi încheiată in județul nostru in limitele timpului optim recomandat de specialiști. (Urmare din pag. 1) Am intrat în fabrică, după cartea mea de muncă, la 31 decembrie 1928 și de atunci singurul meu loc de muncă a fost Fabrica de cherestea Cosmești. — Se spune că munca la contabilitate este puțin plicticoasă... — Mie mi-au plăcut grozav cifrele, deși, este adevărat, uneori volumul de muncă este mare, iar apropierea unor termene de Închidere a lucrărilor te frămîntă mai mult. Insă am satisfacția că tot ceea ce am făcut mi-a plăcut, am lucrat cu sufletul. Poate și pentru faptul că etapele de muncă au fost pentru mine etape de viață firești și toate problemele pe care le-am avut de rezolvat au avut acea importanță maximă, definitorie, poate, în procesul producției. Și am crezut că în orice situație trebuie să privim fiecare lucru cu conștiința, numai cu conștiința... S-au înconjurat din nou foștii colegi de muncă, prietenii. I observam, tulburat, emoționat, acolo între bucuria tuturor, în A ști să crezi tre prețuirea tuturor. Un om se pensiona după 42 de ani de muncă în aceeași întreprindere. Munca de contabilitate nu este spectaculoasă, îmi spusese, dar o efectuase cu toată dragostea, cu tot sufletul. 42 de ani de muncă fără nici o sancțiune. Cîți dintre noi ne împlinim oare atît de frumos, trăim atît de frumos ? Acolo, între oamenii Fabricii de cherestea Cosmești, Ion Simatiuc a dat, fără nici o ezitare, cel mai frumos exemplu de muncă și viață. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO MEMENTO To JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Ha volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dunie și frumoasă. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul economic și tehnico-științific mondial. 20.50 Jocul salbelor. 21.05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.03 Teledivertisment. Selecțiuni din muzical urile „Romeo și Julieta“ de Aurel Giroveanu, „Alcor și Mona“ de Camelia Dăscălescu și „Poveste din Cartierul de Vest“ de Leonard Bernstein 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI 23 APRILIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală Ciclu de emisiuni-consultații pentru examenul de admitere Fizică - Optica — Interferența. Literatura română — Evoluția teatrului românesc. 18.00 Căminul. 18.40 Lumea copiilor. Anton muzicantul — film de animație. 19.10 Tragerea Loto 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Film artistic „Caidul“ cu Fernandel. 21.40 Film documentar TV. In această țară. Comuniștii (TI). 22.20 Studio Dans. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio JOI 22 APRILIE PROGRAMUL 1 6.00—9.30 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. 10.05 Dragă mi-e Oltenia — muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor. 11.30 Tineret mîndria țării — cîntece. 12.00 Melodii din filmul „Carmen de la Ronda“. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. .13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Antonio Vivaldi. 15.05 In întimpinarea semicentenarului P.C.R. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de Noru Demetriad și Viorel Doboș. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Omagiu partidului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor, 22.00 Radiojurnal. Buletin melt Sport. 22.30 Pentru magnetofonul de 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă, cinema JOI 22 APRILIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Cinci pentru infern“. 14.45—16.45 — 18.45— 20.45 Telefon 1204. Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Beru și comisarul San Antonio”. 15.15— 17.15—10.15—21.15 Telefon 1161. Cinema „POPULAR” Adjud — „Departe de lumea dezlănțuită“. Cinema „POPULAR” Panciu — „Pomul de crăciun“. Cinema „VICTORIA” Odobești — „Sechestru de persoană“. Cinema „LUMINA” Mărășești — „Călugărița din Monza“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. PUBLIcusME COMBINATUL SIDERURGIC GALATI RECRUTEAZĂ pîna la 30 aprilie 1971 MUNCITORI NECALIFICATI Pentru a-i califica în meseriile: - Finisatori laminate - Cocsari - Zidari șamotori Acte pentru înscriere ; — copie legalizată de notariat de pe certificatul de studii 7—8 clase ; — copie nelegalizată a certificatului de naștere. Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățămînt. TIPARUHI Întreprinderea poligrafică Bacău