Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-22 / nr. 548

Pag. 2 O curiozitate naturală In munții Vrancei, la Golul Eepșei, pot fi întîlnite întinse pajiști cu vegetație alpină, situ­ate de obicei la altitudini cu mult mai mari, ce depășesc 2 000 metri. Vegetația este caracteri­zată, în primul rînd, prin prezen­ța arbuștilor pitici și absența păduriJlor masive de conifere. Locurile oferă, privirilor turistu­lui ama­tor de drumeție, un cîmp larg de vizibilitate, de o inega­labilă frumusețe,­­pî­nă la mari depărtării. Ceea ce credem că ar putea constitui, acum, o dată cu ve­nirea primăverii, un imbold pentru amatorii de drumeție și frumusețe... Pisica cu clopoței... Zilele trecute. Consiliul jude­țean al sindicatelor în colabora­re cu Direcția sanitară a jude­țului Vrancea a inițiat un con­trol de noapte „inopinat” în cî­­teva spitale. La spitalul din Nă­­ruja, în miez de noapte, domnea o ordine desăvîrșită, iar perso­nalul îmbrăcat în halate albe e­­ra la posturi de parcă: vizita ar fi fost așteptată. La spitalul Vi­dra, aceea­și atmosferă de săr­bătoare și­­ „tensiune profesio­nală“. Numai că, aici, naivitatea sorei medi­eale Maria Ionașcu ne-a oferit dezlegarea misterului. — Păi noi am fost anunțați că vine altcineva, s-a adresat ea cu mirare reprezentantului Direc­ției sanitare. Nu știu ce persoană urma să efectueze inspecția inopinată și nici cine a f­ost „binefăcătorul crainic”, dar n­e permitem să a­­mintim organizatorilor raidului de noapte proverbul cu pisica cu clopoței care... Dar cei care au favorizat infracțiunea ? Șoferul Costică Stan, angajat la Unitatea de mecanizare și transporturi forestiere Foc­șani, sectorul Vidra, este depis­tat pe data de 17 martie a.c., conducînd în timp ce se afla sub influența alcoolului. Cum era și firesc, organul de miliție constatator îi suspendă permi­sul de conducere pe o perioadă de 30 zile. Zilele trecute însă, Costică S. a fost descoperit con­­ducind același autovehicul, a­­parținind­­ aceluiași sector de la Vidra. Ca urmare, s-a luat de astă dată măsura trimiterii sale în fața instanței de judeca­tă. Deci, cu el situația e limpe­de. Ne-ar interesa cum stau, flu­­crurile cu cei de la conducerea sectorului din Vidra, care au favorizat săvirșirea abaterii, lă­­sîndu-l să plece în cursă deși știau că permisul i-a fost sus­pendat... Conducea sub influența alcoolului In timp ce autocamionul 21- VN-1­500, aparținînd C.A.P. Go­lești, staționa pentru a fi încăr­cat, șoferul Vasile Nicoară „sta­ționa“ în bufet. Apoi, s-a urcat la volanul mașinii și a pornit la drum. După cîțiva kilometri însă, un lucrător de miliție i-a făcut semn să tragă pe dreapta. Șoferul i-a mărturisit că in­tr-adevăr poposise pe la bode­gă. Acum, V. N. va „staționa“ o perioadă de 30 zile. Nu la bufet, bineînțeles ! Verdictul In spatele profesiei sale de pictor bisericesc, Vasile Pascu din Focșani, desfășura o activi­tate de propagandă împotriva orînduirii socialiste, denigra cu­ceririle revoluționare ale popo­rului nostru, răspîndea zvonuri tendențioase și dușmănoase. Ac­tivitatea sa n-a scăpat atenției organelor în drept, ea fiind se­sizată și de cetățenii indignați de asemenea acte nedemne și, pe baza pieselor de la dosar, a de­pozițiilor martorilor, o instanță specială a pronunțat verdictul In cazul Vasile Pascu : 10 ani închisoare. Infracțiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste, ca și alte acte ce vizează atin­gerea ordinei de drept, sînt sancționate de legea penală, de societatea noastră. Rubrică redactată de: Mircea LAZAR, Al. CRIHANA, Radu VORNICU. Un raid-anchetă, prin căminele cul­turale, raid care își propune să des­chidă o „foto-expoziție“ a repertoriului formațiilor artistice, este, involuntar, „riscant“ pentru reporter. Aceasta, în primul rînd, pentru motivul... unghiu­lui de vedere sub" a cărui prismă se află. Ce trebuie să fie repertoriul ? Cum trebuie el alcătuit ? ...Dar întrebarea flagrantă care se pune cu acuitate este : cînd apare re­pertoriul ? Această ultimă întrebare ni se pare a fi, de fapt, și cea mai oportună. Pentru că, iarăși alte citeva semne de întrebare străjuiesc cuvinte­le , au­formațiile artistice respective o vechime minimă care să presupună un repertoriu, sau cîteva replici, fraze muzicale etc., care să motiveze exis­tența formației respective? Argument justificativ : repertoriul este instituția bunului gust, care pa­tronează relațiile spectacol-spectator. Sub aceste condiții teoretice, iată raidul-anchetă propriu-zis. Căminul cultural Jariștea. Aici exis­­tă următoarele formații : cor, teatru, grup vocal, dansuri. Repertoriul lor : cor , cântece patriotice („Glorios par­tid”, „Marșul constructorilor“, „Țară mîndră să trăiești“ etc.) ; grup vocal : cîntece populare; dansuri: suită de 4 dansuri vrîncenești („Sârba“, „Hora lui­­ Gheorghe”, „De doi“ etc.); teatru: „Năpasta“ ,de I. L. Caragiale, „Patima roșie“ de M. Sorbul. Discutăm cu tovarășul Gheorghe Brum­aru, directorul căminului : — Mi se pare, tovarășe director, că alegerea pieselor de teatru Întrece, to­tuși,­ puterea unui colectiv de ama­­ori... — ...La prima vedere, așa ar părea lucrurile. Dar alegerea repertoriului nu a fost făcută întîmplător. Pe de o parte , lipsa unor texte dramatice o­­ferite de către Casa Centrală a crea­ției populare — cele existente nesatis­făcîndu-ne din punct de vedere este­tic. De aceea am abordat două piese clasice. Apoi, avem actori amatori fă­cuți pentru „Năpasta“, cu care,­­ după cum se știe am obținut cîteva succese. Abordarea, în continuare, a lui Sorbul, iarăși nu a fost întîmplătoare. Undeva, ca tensiune dramatică, cele două lu­crări sunt asemănătoare. De aceea, aș­teptăm cu nerăbdare premiera „Pati­­mei roșii“. — Repertoriul­­ celorlalte formații cum a fost stabilit ? — Tot după aceleași criterii. Dar, aici, spre deosebire de teatru, a con­curat și un coeficient mai mare de... voia întimplării. ...„O situație care ne-a pus destule probleme — ne mărturisea profesorul N. Măgureanu, directorul Căminului cultural Țifești — a fost cea a inadec­vării textelor de brigadă pe care le avem, la realitatea comunei și posibili­tățile artiștilor noștri amatori. Casa județeană a creației populare a editat cîteva­ caiete cu asemenea texte, dar pentru noi, ele apar cam „teoretice“ Repertoriul acestei formații este con­stituit dintr-o suită de micro-specta­­cole pe ideea :„Cu brigada (n.n. artis­tică) la... brigadă“ (n.n. C.A.P.). La formația de teatru (există puse in sce­nă „Mireasa cu mașină“ și „Vîntul“) am ținut cont și de ușurința textului, dar și de recuzita de care dispunem“. O idee interesantă a fost adusă în discuție de către directorul Căminului cultural Urechești, tovarășul Teodor Dragom­irescu : „îmi permit, profitînd de propunerile raidului-anchetă, să fac următoarea remarcă : noi — in­­țelegînd căminele culturale — ne stră­duim, acesta e totuși, stadiul, să creăm sau să menținem formațiile. Așa incit, problemele repertoriului se află, in­tr-un fel, în funcție de „întîmplare“, ele ținind, în primul rînd, de eforturile justificative depuse pentru existența formațiilor. Acolo unde există formații puternice, conducătorii lor își permit a avea repertoriu. La noi, în Urechești, singura forma­ție care are repertoriu, este corul. Pentru că există o tradiție, o experi­ență, deci. Aceste fapte ne-au dat po­sibilitatea de a aborda teme și genuri diverse": "de la muzica de factură cla­sică, pină la cea de nuanță folclori­că“. ~­ Concluziile „foto-expoziției“ propu­se sunt : • La teatru „alegerea“ repertoriului nu a fost făcută întîmplător. La cele­lalte formații : „aici, spre deosebire de teatru, a concurat și un coeficient mai mare de... voia întimplării” (Gheorghe Brumanu, directorul Căminului cultural Jariștea); • „O situație care ne-a pus destule probleme (...) a fost cea a inadecvării textelor de brigadă, pe care le avem, la realitatea comunei și posibilitățile artiștilor noștri amatori“ (N. Măgurea­­n­u, directorul Căminului cultural Ți­fești). • „Ne străduim, acesta e stadiul, to­tuși, să creăm sau să menținem for­mațiile. Așa incit, problemele reper­toriului se află, într-un fel, în funcție de întîmplare“. (Teodor Dragomirescu, directorul Căminului cultural Ure­­chești). Fără generalizare deplină, situații­le relatate sînt caracteristice tuturor căminelor culturale din județul nostru. De aceea, o întrebare rămîne deschisă: este repertoriul „o instituție“ a bunului gust intre spectacol și spectatori ? Florin MUSCALU m*­­.i. Este repertoriul o „instituție“ a bunului gust? RAID-ANCHETA Un reușit concurs de carting Recent, în municipiul Focșani, a avut loc un atractiv concurs de prese­­lecție a reprezentanților județului la carting, adevărată avanpremieră a în­trecerii, dotată cu trofeul „A 50-a aniversare a creării P.C.R.“, or­ganizată­­ de Consiliul județean al Or­ganizației pionierilor Vrancea. Cea mai bună comportare a avut-o pionierul Paul Vascu de la Școala ge­nerală nr. 3 Focșani, care a primit cupa și diploma „Așii micului volan”. De asemenea, merită să fie evidenți­ați concurenții : Ion Baciu, Elena Vas­cu, Mariana Crivăț, Nicolae Popa. Succesele concurenților se datoresc în bună parte și muncii desfășurate de tovarășul Ion Nichifor, conducăto­rul cercului de carting de la Casa pi­onierilor Focșani. Cartingul și-a ciștigat și cu acest prilej un loc de frunte în rindul con­cursurilor pentru pionieri și școlari, făcînd totodată o bună propagandă pentru tehnică și sport. Prof. Florin NICULAU Secvențe din­­ stal vacanței Acum, cînd copiii s-au întors din nou la școală, timpul a devenit altul, a căpătat noi dimensiuni. Preocupările sînt cele de fiecare zi, în care ne-am obișnuit să credem și prin care căutăm să ne împlinim. Acum, cînd jocurile, cîntecele și excursiile (numai o parte din ceea ce am făcut), le-am întrerupt pentru un ultim efort „intelectual”, cînd și această vacanță a trecut, ne-am pus întrebarea : „Și totuși ce a însemnat ea, pentru copii ?“ Derulăm filmul răspunsurilor, așa cum le-am primit, răspunsuri la care unii au rămas datori cu cîteva comple­tări. Primul popas, primele secvențe . Școala generală Cotești. Comandantul unității, tovarășa Lenuța Spinu, ne spune­­ „Nu știu dacă greșesc, dar pentru copii, vacanța a fost tot o școa­lă la care au învățat multe lucruri . Să evite, să se joace,­ să iubească fru­musețile județului, patriei, în plus , au învățat să muncească. Au îngrijit peluzele cu flori și grădinița școlii, au amenajat baza sportivă și au să­pat aproape 300 gropi în care au plan­tat pomi fructiferi. De asemenea, au înființat o pepinieră cu măcieși, de un­de se vor altoi viitorii trandafiri și o mică livadă cu nuci. Acestora li se a­­lătură concursurile și jocurile sporti­ve, programele artistice și frumoasa excursie făcută în județele Argeș și Brașov...”. La Jorăști-Vînători, profesoara Nu­ța Nicolau ne vorbește despre „valen­țele educative” ale acțiunilor prinse de elevii școlii : „Zilnic, între­prin rotație, cste un detașament de servi­ciu a participat la ridicarea noului lo­cal de școală, pe lângă alte acțiuni cul­­tural-artistice și sportive. De fapt, a­­ici, la Jorăști, întreaga vacanță de primăvară a fost o adevărată sărbătoa­re a primăverii...“ Continuăm consemnările noastre cu cîteva aspecte „prinse” de noi, „deve­­lopînd“ impresiile din două școli foc­șănene. La nr. 5, in activitate numai două cadre : Iordan Țolea, directorul școlii și profesoara Marieta Roman. Acțiuni ? Depuneri de flori la borna de hotar, o activitate patriotică „Un pionier, o floare, un pom(!?)“ și ’’ex­cursia „Pe plaiuri moldovene“ cu ur­mătorul itinerariu : Focșani, Bacău, Suceava și, retur, prin Piatra Neamț, Borzești. La Școala generală nr. 1, de aseme­nea, două cadre cu toate că în condi­ca de prezență mai semnaseră și tovarăși : directorul Mircea Sîrbu aici și profesorul de istorie Constantin Ar­­vinte care făcea „meditație” cu cîțiva elevi (fără ca acțiunea să fi fost tre­cută în programul de activitate). Și aici, o acțiune patriotică și o excursie (cu clasa a III-a A). Restul ? Relache, relache... Și cite mai erau de făcut in curtea școlii ! Probabil, însă, că au mai lăsat din acțiuni și pentru... in­struirea practică. In încheiere, am vrea să se înțelea­gă că n-am urmărit să imputăm ni­mănui nimic. A fost vacanță doar, iar oamenii — unii — au făcut și ei tot ce s-au priceput și au crezut că e ne­cesar. Adică­­ lucrări în catalog, lu­crări la secretariat, verificarea situa­ției din catalog, verificarea catalogu­lui etc.. P. S. D. MANOLACHE Acest post-scriptum, ni s-au sugerat cei aproape 40 de pionieri și școlari din Popești. Iată despre ce este vorba : in ziua de 15 aprilie urmau să facă o excursie la Mausoleul Mărășești. Insă, cu toate că au așteptat autocarul pină la ora 10, ei n-au putut pleca. De ce ? N-au știut să ne spună. Poate știți dumneavoastră de la Agenția O.N.T. Vrancea ? tovarăși Ori­cum și noi și cei din Popești așteptăm explicațiile. O. C. L Produse industriale răspunde: Ca ecou la fotocritica „Surprize" de aprilie“ (Milcovul nr. 541) O.C.L. Pro­duse industriale Focșani ne-a răspuns: „Cele semnalate de ziar sunt juste. Pen­tru remedierea acestei situații de la Depozitul de var am luat următoarele măsuri: 1. Transportarea lemnelor de foc în curtea depozitului de combustibil; 2. Țiglele depreciate (cota de perisa­bilități) vor fi evacuate din incinta de­pozitului; 3. Se va întocmi deviz pentru canali­zarea curții depozitului, lucrare care va fi executată până la data de 31 mai a.c.; 4. Pentru neglijență și dezordine in curtea unității, tovarășul Virgil Stoiciu, șeful depozitului, a fost penalizat cu retragerea unei gradații pe timp de 2 luni. Mai departe, în răspuns, se arată: „Vă mulțumim pentru sprijinul acor­dat și vă asigurăm că pe viitor vom die­­pune toate eforturile pentru gospodări­rea unităților și pentru o mai bună ser­vire a cetățenilor“. Răspunsul poartă semnătura tovarășului Mitică Stănescu, directorul O.C.L. Produse industriale. CIT PREȚUIEȘTE RESPECTAREA REGULILOR DE ZOLIGIENA •E'»­­­­ !­­Urmare din pag.­i­­ zion­area cu apă și a lipsei măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor infec­­țioase și parazitare. Acestea explică de ce se pierd, în fiecare an, un număr de viței, purcei și tineret din alte specii de animale, iar animalele adulte nu dau producții corespunzătoare potenți­alului lor genetic. Se știe ce importanță au condițiile i­­gienice din adăposturile de animale, influența factorilor de microclimat din interiorul acestora (temperatură, umi­ditate, curenți de aer etc.) pentru păs­trarea sănătății animalelor și deci, di­mensionarea producției lor. Acestea sunt hotărîtoare, mai ales pentru creșterea tineretului animal de diverse specii. Un număr mare de pur­cei mor imediat după fătare sau în primele zile de viață, datorită tempe­raturii scăzute din adăposturi. Cerce­tările­ științifice și practica au dovedit că temperatura­­ mediului ambiant ne­cesară purceilor nou născuți în primele nouă zile de viață este în jur de 30 ° C. Sunt șefi de fermă care nu iau mă­suri­ ca în maternitățile de scroafe să fie asigurat un climat optim pentru creșterea­ purceilor. Chiar și acum, în această primăvară destul de instabilă, mai există maternități cu geamuri spar­te, cu uși care nu se închid bine, unde curentul circulă în voie. Aceste defi­ciențe trebuiesc remediate imediat, în­truniri ele pot deveni foarte periculoase în perioada de trecere de la primăvară spre vară. In halele de păsări unde temperatu­rile interioare au fost mai scăzute de 13 ° — 18 ° C s-a intîrziat mult cuatul la păsări și o dată cu aceasta campania de incubație. Igiena corporală a animalelor atît de neglijată in unele ferme, este de ase­menea un factor de mare importanță în menținerea sănătății animalelor și mărirea producției. Cercetările științifice au arătat că excitarea slabă a pielii prin tesărat și periat intensifică metabolismul făcînd să crească la vaci producția de lapte cu 20 la sută, și că igiena corporală per­manentă a vitelor contribuie la valori­ficarea, după sacrificare, a unor piei cu calități industriale superioare. Am mers în multe ferme zootehnice din u­­nitățile agricole cooperatiste ca : Go­lești, Vînători, Milcovul, Hîngulești, Pufești, Pădureni, Mărtinești, Mărășești, Ciorăști, Făurei, Gugești, Focșani etc., dar­“ humar­iri“ puține loturi am văzut îngrijitori care să folosească țesala și peria. Această măsură de îngrijire ar trebui să fie prevăzută ca obligatorie în programul de grajd. Dar problema apei pentru animale ? Cunosc oare toții­ îngrijitorii că produc­ția de lapte la vaci este legată și de can­titatea de apă și temperatura la care ea se administrează ? Se știe că vacile în repaus mamar au nevoie de o cantitate de cca. 114 gr apă pentru 1 kilogram greutate vie. S-a stabilit că pentru pro­ducerea unui litru de lapte, organis­mul vacii are nevoie de cca. 3,8 litri apă. Experiențele și practica au ară­tat că, în aceleași condiții de alimenta­ție, producția de lapte la vaci este cu 7,4 la sută mai mică, la adăparea o dată pe zi, față de adăparea de 2 ori pe zi. In fermele cu adăpători automate, producția vacilor comparată cu cea obținută în cazul adăpării de două ori pe zi crește cu 16—18­ la sută. Deci, în fermele fără adăpători automate, vaci­le ce dau producții mari de lapte tre­buie adăpate de 3—5 ori în 24 ore. Din păcate,­ acest aspect este negli­­tjat­ in Majoritatea unităților. Vacile sun­t adăpate o dată sau de două ori pe zi, în fugă, iar iarna și primăvara li se dă apă rece, ceea ce provoacă mul­te neajunsuri. In cazul consumului de apă prea rece, pentru încălzirea aces­teia este folosită o parte din energia substanțelor nutritive din furaje. De exemplu, o vacă ce consumă 45 litri apă la o temperatură de 0 ° C, u­­­tilizează 1710 kilocalorii pentru a o încălzi la temperatura corpului de 38 ° C, iar pentru producerea acestor calorii sunt necesare 1,2 unități nutri­tive, adică­­ circa 15 la sută din rația de întreținere. Acest neajuns se poate re­zolva prin crearea de bazine, acolo un­de nu există adăpători automate, în care să­­ se țină apa la temperatura de 14—15 ° C, cheltuială ce se compensea­ză foarte repede în producție. Pentru lichidarea deficiențelor de zoorgienă se impune ca fermierii din cooperativele agricole de producție să se ocupe îndeaproape de aplicarea nor­melor de igienă­ și profilaxie a bolilor. Personalul de specialitate trebuie să-și îmbunătățească periodic cunoștințele științifice, pentru introducerea în procesul de producție a tehnicii moder­ne și a tehnologiilor perfecționate de creștere și îngrijire a animalelor. Statul face mari eforturi pentru a­­meliorarea continuă a raselor de ani­male. Toate acestea nu-și pot atinge scopul urmărit în măsura scontată, dacă animalele nu vor primi îngriji­rea corespunzătoare, deoarece nici cea mai perfecționată rasă de animale nu-și poate pune în valoare zestrea sa e­­reditară, fondul său genetic, dacă nu i se crează condiții pentru realizarea performanțelor de producție care îi sunt caracteristice. La grădinița de copii nr. 1 a C.A.P. Cîmpineanca, Foto : N.MOLDOVEANU Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogâlniceanu nr. 1 telefon­i 15 78. 30 35. 21 îl. 20 i Joi 22 aprilie 1971 omanul In legătură cu cele relatate despre u­­nii salariați de la I.A.D. Focșani, m­ ancheta „După care criterii sunt re­crutate și promovate cadrele“ apărută în nr. 501 al ziarului nostru din 26 fe­bruarie 1971 facem următoarele pre­cizări : Constantin Cogălniceanu, revizor con­tabil. Aveți dreptate. Nu ați fost con­damnat decit pentru distrugere de bu­nuri în paguba avutului obștesc și hu­liganism. In Codul penal anterior toa­te infracțiunile savîrșite în detrimen­tul avutului obștesc (delapidare, furt, distrugere de bunuri etc.) se raportau la același articol 236 menționat în ca­zierul dv Aurelian Geantă, șeful serviciului plan și organizarea muncii. Ne menți­nem punctul de vedere arătat. Nu sînteți corespunzător. Abuzurile să­­vîrșite de dv. sunt bine cunoscute la Minister. Și­ apoi, vă aducem la cu­noștință că a fost repusă pe jol „afa­cerea“ de la Panciu, din 1968, cu sta­tul de plată falsificat. Dar, pentru o mai strictă obiectivitate, cităm din documentul întocmit în acel timp, de întreprinderea forestieră Focșani, re­feritor la cele întîmplate. „Gestionarul Manóle Ion recunoaș­te că a întocmit pontajul fictiv cu a­­cordul tov. Geantă A., și a fost ajutat de acesta (adică de dv) pentru a mo­difica scriptele în sensul că i-a adus actele de la contabilitate și s-a dus la magazie să intervină să-i dea lista de plată. In prezența lui Geantă A. s-a făcut modificarea acesteia. Normatorul Geantă recunoaște în a doua notă ex­plicativă dată pe data de 18 iunie 1968, că a intervenit la magazie pentru a ob­ține liste de plată pentru întocmirea statului de plată fictiv". E clar ? Constantin Gafton, șeful serviciului II de aprovizionare și desfacere, nu textul dat publicității­­ se refeream la profilul dv. moral. Aveți cazier, ați mutilat un om, și fapta rămîne faptă, chit că doriți să fiți reabilitat, cum ne scrieți. Cu­ privește faptul că v-ați îm­bolnăvit de hepatită epidemică din cauza eforturilor depuse la I.A.D., nu suntem­ în măsură să vă răspundem, M. L. In 9 zile (Urmare din pag. 1) Vremea deosebit de frumoasă a fă­cut să zvrite mari suprafețe de teren, fapt ce va permite ca toate S.M.A. din județ să poată atinge în zilele urmă­toare, printr-o temeinică organizare a muncii, parametrii stabiliți. Un calcul simplu ne arată că rapor­­tînd viteza zilnică planificată de 4 771 de hectare la suprafața de 42 701 hec­tare ce a mai rămas de semănat, există toate condițiile ca în circa 9 zile cam­pania însămînțărilor de primăvară să poată fi încheiată in județul nostru in limitele timpului optim recomandat de specialiști. (Urmare din pag. 1) Am intrat în fabrică, du­pă cartea mea de muncă, la 31 decembrie 1928 și de atunci singurul meu loc de muncă a fost Fabri­ca de cherestea Cosmești. — Se spune că munca la contabilitate este puțin plicticoasă... — Mie mi-au plăcut gro­zav cifrele, deși, este ade­vărat, uneori volumul de muncă este mare, iar a­­propierea unor termene de Închidere a lucrărilor te frămîntă mai mult. In­să am satisfacția că tot ceea ce am făcut mi-a plă­cut, am lucrat cu sufletul. Poate și pentru faptul că etapele de muncă au fost pentru mine etape de via­ță firești și toate proble­mele pe care le-am avut de rezolvat au avut acea importanță maximă, defi­nitorie, poate, în procesul producției. Și am crezut că în orice situație tre­buie să privim fiecare lu­cru cu conștiința, numai cu conștiința... S-au înconjurat din nou foștii colegi de muncă, prietenii. I­ observam, tulburat, emoționat, acolo între bucuria tuturor, în­ A ști să crezi tre prețuirea tuturor. Un om se pensiona după 42 de ani de muncă în ace­eași întreprindere. Mun­ca de contabilitate nu es­te spectaculoasă, îmi spu­sese, dar o efectuase cu toată dragostea, cu tot su­fletul. 42 de ani de muncă fără nici o sancțiune. Cîți dintre noi ne împlinim oare atît de frumos, tră­im atît de frumos ? Acolo, între oamenii Fabricii de cherestea Cosmești, Ion Simatiuc a dat, fără nici o ezitare, cel mai frumos exemplu de muncă și via­ță. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO MEMENTO To JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Ha volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18.50 Mult e dunie și frumoasă. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul e­­conomic și tehnico-științific mon­dial. 20.50 Jocul salbelor. 21.05 Planeta se grăbește. Film docu­mentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.03 Teledivertisment. Selecțiuni din muzical­ urile „Romeo și Julieta“ de Aurel Giroveanu, „Alcor și Mona“ de Camelia Dăscălescu și „Poveste din Cartierul de Vest“ de Leonard Bernstein 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI 23 APRILIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoa­­lă Ciclu de emisiuni-consultații pentru examenul de admitere Fizică - Optica — Interferența. Literatura română — Evoluția teatrului românesc. 18.00 Căminul. 18.40 Lumea copiilor. Anton muzican­tul — film de animație. 19.10 Tragerea Loto 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 Film artistic­­ „Caidul“­­ cu Fer­­nandel. 21.40 Film documentar TV. In această țară. Comuniștii (TI). 22.20 Studio Dans. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio JOI 22 APRILIE PROGRAMUL 1 6.00—9.30 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. 10.05 Dragă mi-e Oltenia — muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor. 11.30 Tineret mîndria țării — cîntece. 12.00 Melodii din filmul „Carmen de la Ronda“. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. .13.00 Radiojurnal. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Antonio Vivaldi. 15.05 In întimpinarea semicentenaru­lui P.C.R. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de Noru Demetriad și Vi­­orel Doboș. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Omagiu partidului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor, 22.00 Radiojurnal. Buletin melt Sport. 22.30 Pentru magnetofonul de 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă, cinema JOI 22 APRILIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Cinci pentru infern“. 14.45—16.45 — 18.45— 20.45 Telefon 1204. Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Beru și comisarul San Antonio”. 15.15— 17.15—10.15—21.15­ Telefon 1161. Cinema „POPULAR” Adjud­ — „De­parte de lumea dezlănțuită“. Cinema „POPULAR” Panciu — „Pomul de crăciun“. Cinema „VICTORIA” Odobești — „Se­chestru de persoană“. Cinema „LUMINA” Mărășești — „Că­lugărița din Monza“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. PUBLIcu­sME COMBINATUL SIDERURGIC GALATI RECRUTEAZĂ pîna la 30 aprilie 1971 MUNCITORI NECALIFICATI Pentru a-i califica în meseriile: - Finisatori laminate - Cocsari - Zidari șamotori Acte pentru înscriere ; — copie legalizată de notariat de pe certificatul de studii 7—8 clase ; — copie nelegalizată a certificatului de naștere. Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățămînt. TIPARUHI Întreprinderea poligrafică Bacău

Next