Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-16 / nr. 569

fJSfflHI ANUL IV NR. 569 DUMINICĂ 16 MAI 1971 4 pagini — 30 bani INDUSTRIAL^ •***•*******•*­'.•­•. A V»SvZvIvX«!»!»!»V*%V»*XvX*X*ti Cote sporite de beneficii Ca un corolar al muncii des­fășurate în cu maximum direcția utilizării de eficiență a potențialului tehnic și uman, predării din timp a devizelor de exploatare a noilor parche­te, asigurării ritmice cu mate­rial lemnos în lămpile de în­cărcare, U.E.I.L. Focșani adaugă la rezultatele de producție, un volum sporit de beneficii. A­­mintim în acest sens că planul aferent pe cele patru luni la a­­cest indicator a fost depășit cu 26 000 lei. Concomitent cu ac­tivizarea unor noi resorturi pri­vind îmbunătățirea indicelui de utilizare a fondului de timp și a mecanismelor, cu efect direct asupra rezultatelor obținute, o atenție deosebită s-a acordat atît exploatării în trunchiuri și catarge cît și lichidării și pre­dării în termen a parchetelor. Mobilă peste prevederi Executînd o largă gamă de de muncă al acesteia. De re­produse, Fabrica de mobilă din marcat că față de sarcina de cadrul C.E.I.L. Focșani continuă plan prevăzută de la începutul să înregistreze importante suc­­anului și pînă în prezent, s-au cere în îndeplinirea sarcinilor realizat în plus aproximativ de plan și a angajamentelor, 1 400 000 lei la producția marfă chezășie a muncii entuziaste și peste 300 000 lei la producția desfășurate de către colectivul de mobilă. Efectul economic al inovațiilor Preocuparea pentru îmbună­tățirea tehnologiilor de fabrica­ție în scopul creșterii produc­tivității muncii și a reducerii prețului de cost pe produse a devenit prioritară la Fabrica de confecții Focșani. De la începu­tul anului și pînă în prezent s-au înregistrat numeroase ino­vații la cabinetul tehnic al uni­tății, a căror aplicabilitate au făcut să crească parametrii ca­litativi ai produselor și să spo­rească volumul de confecții. Dintre acestea amintim „Dispo­zitiv pentru tăiat și ținut a­­cele ,aplicat la mașina simplă“, inovator tehnicianul Tudor Murgoci, „Formă pentru călcat pernițe aplicată la presa de gu­lere”, aparținînd mecanicului Petre Arghirescu, strungarului Fănică Marcu și tehnologului Gheorghe Pieptea. Se cuvine a arăta că prin aplicarea acestor inovații se estimează obținerea unei eficiențe economice ante­­­alculate de peste 100 000 lei. Noi apartamente în curînd alți cetățeni vor benefi­cia de condițiile de confort asigurate de apartamentele construite prin O­­ficiul de construcție a locuințelor pro­prietate personală. Astfel, pe strada Maior Șonțu urmează să se dea în folosință un număr de 68 apartamente confort I, cu 2, 3 și 4 camere, eșalo­nate pe două termene de predare : pî­nă la 30 iunie 36 de apartamente, iar­­pînă la sfîrșitul lunii septembrie, res­tul de 32. Duminică bogată In orașul feroviarilor este organizată astăzi o „duminică cultural sportivă“ ce cuprinde acțiuni variate. Dintre a­­cestea amintim „Parada modei“ care va fi deschisă la ora 15,30. ta biblio­teca orășenească, dimineața de basm va fi urmată de un spectacol cu pie­sa „Ileana Cosînzeana“ în interpreta­rea unui colectiv al Teatrului „Țăn­dărică“ din Capitală. Seara, la Casa de cultură, formațiile de muzică popu­lară și ușoară de pe lingă Casa de cultură și Sindicatul C.F.R., prezintă un bogat program. Incepînd de la ora 10, pe terenurile de sport ale orașu­lui, se vor desfășura întreceri la fot­bal, volei, handbal. V. ION, corespundent Interior în moderna fabrică de plăci fibrolemnoase din Focșani Foto, N. MOLDOVEANU COMUNELE SUBuRBANE ÎN COMPETIȚIA PENTRU FRUMOS GOLEȘTI: Reviriment în spiritul gospodăresc 1 • , • .... ! ■­­­I ? Dezvoltarea în­ ritm accelerat, din punct de vedere urbanistic, a muni­cipiului, anticipează unirea într-un viitor apropiat a comunei suburbane Golești cu zona Focșani-sud. în anii trecuți, în comuna respectivă s-a semnalat o oarecare inerție în preo­cuparea organelor locale ale puterii de stat în ceea ce privește ridica­rea nivelului edilitar-gospodăresc a perimetrului ce aparține comunei. O recentă vizită la Golești ne-a furnizat, destule argumente pentru a putea consemna revirimentul evi­dent al opticii abordării în acest an a problemei gospodăririi, înfrumu­sețării și sistematizării comunei. Cu sprijinul cetățenilor au fost organizate, pînă în prezent, ample acțiuni de reparare a străzilor, de întreținere și extindere a spațiilor verzi, plantări de flori și arbori­ or­namentali, taluzarea­ albiei rîului Mil­­cov etc. Tovarășul Ioan loan,­primarul co­munei, ne informa­ că valoarea acestor lucrări se ridică la peste 205 000 lei, de peste două ori mai mult decit erau prevederile planului de măsuri stabi­lit pentru perioada respectivă­ în lo­cul cifrelor, de seriozitate argumentează „infuzia“ care prinde tot mai D. NICOLAE (Continuare în pag. a II-a) ...Am asistat acum cîte­­va zile la un concurs na­tional de popice, compe­tiție unde intrau in în­trecere echipe, feminine din mai multe județe ale țării. La moderna popică­­rie a Fabricii de confec­ții, fetele noastre, sporti­vele care reprezentau Vrancea, s-au comportat modest, mai mult decît modest. Și atunci m-am întrebat, pentru a nu știu câta oară, de ce am în­ființat această popicărie, dacă nu am reușit să avem măcar 3—4 echipe de popice care să susțină o înfruntare republicană fără să roșim? Cazul es­te mai... complicat, „tine“ de mai multă vreme. Vîrsta medie a colectivu­lui de muncă de la Fabri­ca de confecții este de 22 de ani. Și, închipuiți-vă,­ sunt peste 2 000­ de mun­­­­citoare, majoritatea tine­re uteciste. De aici,­ plea­că întrebările pe­ care nu ni le­­ avem,numai cu a­­cest prilej. Numai pentru mii de tineri ne propunem să fim... timpul de muncă suntem­ noi răspunzători ? Dar dincolo de acest cadru ? îmi spunea, cu mîhnire, un profesor de educație fizică : „M-am chinuit un an de zile să pot face o echipă de handbal cu ti­nerele fete de la fabrică. Veneam mereu, dar niciodată nu­­ se prezen­tau la antrenament mai mult de 5—6 fete...” I-am înțeles mîhnirea. Și mă gîndeam că nu numai o echipă de handbal s-ar fi putut alcătui, ci zece, apoi altele de volei... Am vorbit despre a­­ceastă motivație sportivă a timpului de tinerețe, dar aspectele sînt și de o altă natură. La Fabrica de confecții nu există un club unde timpul liber să poată fi dimensionat și într-un mod mai plăcut, unde să se organizeze în­­tîlniri cu tinerele fete, să se dezbată­ idei despre viață mai ales. Așa, tim­pul liber se confundă de cele mai multe ori cu plimbarea pe aceeași por­țiune de stradă a Unirii, pe care nu știu cît o a­­greează, totuși, tinerii. Cîte­­ întîlniri cu diverse personalități, din cultură să spunem, s-au organi­zat pentru tinerii din­ fa­brică ?­Urmărim, și din alt­ punct de vedere, ma­nifestațiile a căror ținută culturală ar impune inte­resul tuturor, al adoles­cenților în primul rînd. Dar, de fiecare dată la manifestările literare, la anumite spectacole de teatru publicul tînăr este constituit, în mare parte, numai de elevii liceelor Și e păcat. La Urechești, de exem­plu, am vrut să o cunoaș­tem pe secretara comite­tului U.T.C. Am întrebat la întîmplare, 10 tineri Nici unul n-a știut să ne spună numele secretarei L-am întrebat chiar și pe secretarul comitetului de partid. A căutat în me­morie, dar nu și-a amin­tit nici dînsul, știa doar că tovarășa secretară îi lăsase un plan de muncă. Atît. Și, în sfîrșit, cînd am făcut cunoștință, a motivat că tinerii nu o cunosc pentru că este în această funcție abia de cîteva luni de zile. — Să vorbim,­la întîm­plare, dacă vreți, despre activitățile educative pe care le-ați organizat cu tinerii în vacanța de­ pri­măvară. Au fost mulți e­­levi,de la­­ licee și școli profesionale acasă... — Știți, ne-a răspuns tovarășa secretară, am organizat doar niște dan­suri, niște seri dansante... Abia acum ne gîndim și la alte activități... Răs­punsul este­ elocvent pen­tru o anume mentalitate generală. Căci nu numai la Urechești există aceas­tă „motivație“ Din păcate, nici­ tinerii nu se­ gîndesc, nu cer­ și nu propun acțiuni, ori momente care să le um­ple cu adevărat viața și nici cei care ar trebui să vină în­ întîmpinarea u­­nor dorințe, nu fac acest lucru. De cele mai multe ori se așteaptă ca tonul să fie dat de căminul cul­tural, ori de Casa de cul­tură. Dar și acestea la rîndul lor, cu puține ex­cepții copiază activități­le de ani și ani de zile, și se oferă în aceeași „in­terpretare”. Putem să facem mai mult, să nu așteptăm ca suprafața aceea a lucru­rilor despre care amin­team să se modifice sin­gură, fără intervenția noastră ? Cred că­ tinere­țea nu poate accepta un timp de așteptare. De i­­nerție. Mai trebuie să și vrem ca lucrurile să fie frumoase și adevărate, să ieșim în întîmpinarea lor, să le credem cu inima. Dar, aceasta este numai o parte din discuția anga­jată. Ion PANAIT r ATENEU VRINGEAN Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avical din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, to­varășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului Economic, a­­ făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani coope­ratori din comunele Lungulețu, Ră­­cari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești—Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comite­­tului­ Executiv al C.C. al P.G.R., v­ice­­președinte al Consiliului de­ Miniștri, ministrul agriculturii, industriei • a­­limen­tare, silviculturii și • apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcții­lor industriale, de membri ai condu­cerii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare,­ Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tă­­bîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incuba­ție a complexului, unde se află ex­poziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul a­­vicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Com­plexului avicol — Titu, Viorel Chi­­riță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți para­metrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv­­ de seamă în rea­lizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui­­ în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat.. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în produce­rea de ouă, pentru creșterea păsări­lor de producție, incubatoare, fabri­că de nutrețuri combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spa­țioase, în care procesele sunt mecani­zate și automatizate. Recent au in­trat­ în funcțiune patru ferme de producție, și au fost livrate primele torte de carne de pasăre pentru apro­vizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii efi­cienței economice­ și a­ asigurării dez­voltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată,, că în faza finală complexul va produce 20.000­ tone carne de­ pa­săre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualu­lui cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de u­­tilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­­lalți­ oaspeți, sunt salutați de preșe­dinții mai multor cooperative agri­cole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mul­țumire de a avea ca oaspete pe secre­tarul general al partidului. Ei înmî­­nează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea coopera­tivelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat in vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mul­țumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obți­nerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid­­ și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al par­tidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit, un nou, imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sar­cini trasate de Congresul al1­X-lea al partidului pentru dezvoltarea crește­rii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) Grijă pentru soarta culturilor După cum ne informează Constantin Urlățeanu, inginer șef la­­ C.A.P. Voetin,­­ paraleli cu întreținerea culturilor, coopera­­­­torii și mecanizatorii sunt preo­cupați de combaterea bolilor și dăunătorilor; în momentul de față, coopera­torii execută cu intensitate pră­­șitul mecanic și manual la floa­­­rea-soarelui și sfeclă­­ de zahăr, lucrări de o deosebită impor­tanță pentru obținerea unor producții sporite. Peisaj de mai în Odobești CARNET SPORTIV FOTBAL Campionatul județean de seniori și juniori • Victoria Focșani :— Constructo­rul Focșani (teren Golești) •— juniori ora 9,30 ; seniori ora 11,00; • Victoria Odobești — Vrancea Focșani — juniori ora 8,30 seniori 10,00 • Trotu­șul Ruginești — Rapid Panciu — juniori ora 10,00; seniori ora 11,30. • Flacăra Odobești — Foresta Cosmești (teren Odobești) — juniori ora 11,45; seniori ora 13,30. • Chimica Mărășești — Luceafărul Focșani (teren Mărășești) — juniori ora 10,00; seniori ora 11,30. • Locomotiva Adjud — Foresta Gugești, ora 9,15. Campionatul municipal al școlilor generale • Școala generală Golești—Școala generală nr. 2, terenul Golești, ora 8,30. • Școala generală nr. 1 — Școala generală Unirea, teren „23 August“, ora 8,00. • Școala generală nr. 5—Școala ge­nerală Cîmpineanca, teren „23 Au­gust“ ora 9,10. • Școala generală nr. 4 — Școala generală Mîndrești, teren „23 Au­gust“,­ ora 10,20. ______ • Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 2, teren „23 August“, ora 11,30. • Școala generală, nr. 3 — Școala generală nr. 6„ teren „23­ August“, ora 12,40. HANDBAL • Campionatul județean al liceelor (masculin—feminin) — etapa a III-a. Masculin — Liceul Mărășești — Liceul „Al. I. Cuza“ Focșani. — Liceul Odobești — Liceul „Uni­rea“ Focșani. — Liceul Adjud — Liceul econo­mic Focșani. — Liceul pedagogic Focșani — „Voința“ Focșani. Feminin —­ Liceul Mărășești — Liceul „Al. I. Cuza“ Focșani. — Liceul Adjud — Liceul econo­mic Focșani. VOLEI Campionatul județean al liceelor (Turul III) — Liceul Vidra — Liceul Odo­bești­ . • Campiontul Republican al școli­lor generale (etapa pe localități). ATLETISM • Pentatlon atletic școlar (etapa județeană) — stadionul „23 August“. T­IMPUL PROB­ABIL In următoarele 24 de ore, vremea se va răci, iar cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi temporare sub formă de averse, însoțite de descăr­cări electrice. Vîntul va sufla din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 10 și 12 grade, iar maxi­mele între 20 și 23 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile : Vremea, în general, instabilă și răcoroasă la începutul intervalului, cu cerul tem­­porar noros, cînd vor cădea ploi sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 11 și 16 grade, iar maxi­­mele între 20 și 24 grade Celsius. In pagina a ii-a ANONIM!­ANONIMI! DAR SCRISORILE LOR DOVEDESC LIPSA RESPONSABILITĂȚI! CETATENEST! Inovații, inovații... dar să le pricepem toți! De cîteva zile, cititorul obișnuit al presei de dimineață, trecătorul focșănean spre slujbă, navetistul în așteptarea tre­nului nu mai dispune de posibilitatea cumpărării ziarului de la chioșcul gării. De ce ? Pentru că reprezentanții difuzării presei, au luat­­ niște măsuri — zic ei — de imbunătățire a muncii. Ziarul „Milcovul”, care pînă mai deunăzi sosea de la tipografia Bacăului direct la gară, trece întîi pe la poștă, își face aici un stagiu... de cartare de o jumătate de oră sau mai mult, și numai după aceea este dus la tranzit. Cît des­pre presa centrală, aceasta nu mai apare cu trenul de dimi­neață, cititorul intră în posesia ziarului, cam prin preajma prînzului. Aceasta numesc tovarășii de la difuzarea presei măsuri de îmbunătățire a muncii. Cu alte cuvinte de ce să fie sim­plu, cînd se poate complicat ? Am reținut confesiunea unui ceferist: — Ziarul rămîne pentru mine ca plinea caldă ! De ce nu i-o oferiți așa, tovarăși­­ de la difuzarea presei ? Emil STANCH! _____J II

Next