Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-06-25 / nr. 603

T ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUFI IV­ NR. 603 VINERI 25 IUNIE 1971 4 pagini 30 bani ECRAN ECONOMIC 4238000 lei peste prevederi Acest final de semestru din primul an al cincinalului actu­al, consemnează, în graficul de întrecere al colectivului de muncă de la C.P.L. Gugești, rea­lizări deosebite. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent, atît la producția globa­lă, cit și la producția marfă s-a obținut suplimentar un spor valoric de 4 238 000 lei, reali­­zîndu-se, totodată, importante depășiri la planul pe sortimen­te. Se cuvine a fi subliniat fap­tul că în această perioadă, sor­timentul cherestea diverse are un plus față de prevederile planului de 674 mc, placaj e­­chivalent 67 mc, panel 552 mp și furnir 153 900 mp. Depășiri la producția de mobilă Datele statistice de la­ sfîrși­­tul celei de-a doua decade din ultima lună a semestrului I prefigurează cu tot mai multă claritate rezultatele primei ju­mătăți din acest an, la Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.L. Focșani. Ele consemnează de­pășirea producției globale pe perioada 1 ianuarie — 20 iu­nie cu 1 700 000 lei, producției marfă cu 1 461 000 lei, iar la producția de mobilă cu 533 000 lei. Aceste realizări, ale căror suport constau în optimizarea aprovizionării producției, orga­nizarea judicioasă a timpului de lucru și a locurilor de muncă, a utilizarea cu randament sporit capacităților de producție, cât și măsurile ce se preconi­zează a fi luate în continuare, au dat posibilitatea colectivu­lui de muncă de la această u­­nitate să-și suplimenteze anga­jamentul inițial cu încă un milion de lei. Bilanț fructuos Cooperativa de consum Tul­­nici continuă să adauge în pal­maresul bunelor rezultate suc­cese demne de laudă. De amin­tit că, pe perioada scursă de la începutul anului, ca urmare a diversificării activităților de prestații servicii, înființării u­­nor noi sectoare și asigurării unei bune operativități în achi­ziționarea produselor, principa­lii indicatori se înscriu cu spo­ruri însemnate. Astfel, la pres­tări servicii industriale, depăși­rea valorică a planului este de aproape 1 000 000 lei, achiziții 216 000 lei, alte prestări servi­cii 14 000 lei. Paralel cu dez­voltarea sectoarelor existente, un accent deosebit s-a pus pe extinderea lucrului la domici­liu, fapt ce a condus la crește­rea volumului de producție și implicit, a veniturilor. întreprinderile industriale din județul nostru AU ÎNDEPLINIT PLANUL SEMESTRIAL Ieri, întreprinderile industriale din județul Vrancea au realizat planul producției globale și mari, pe primul semestru al anului. Pînă la sfirșitul acestei perioade se prevede să se obțină suplimentar la producția globală circa 20 milioane lei, iar la producția marfă peste 24 milioane lei. Corespunzător acestor sporuri, se vor rea­liza însemnate cantități de produse ca : mo­bilă în valoare de peste 1,8 milioane, 33 mii mc turnire, 550 mc cherestea diverse specii, 468 mc prefabricate din beton, confecții texti­le în valoare de peste 5,5 milioane lei. Printre întreprinderile care au adus o con­tribuție însemnată la obținerea acestor rezul­tate se află întreprinderea de prelucrare a lemnului Gugești, întreprinderea viei și vinu­lui Vrancea, Întreprinderea de industrie lo­cală Adjud, I.P.V.I.L.F. Vrancea. La C.AP. Tîmboiești Se așteaptă cu nerăbdare declanșarea campaniei de recoltat Cooperatorii din Tîmboiești, recu­noscuți pentru rezultatele deosebite obținute în viticultură, sunt în același timp și agricultori iscusiți. De altfel, cultura mare ocupă în această uni­tate însemnate suprafețe. Faptul că lu­crările la vie sunt executate în tota­litate, a făcut ca discuția avută cu in­ginerul Ion Davidoiu, președintele acestei cooperative agricole, să se axeze pe, pregătirile­­ febrile ce se fac în aceste zile pentru desfășurarea în­cele mai bune condiții a campaniei de recoltare. Exigența, ne spune in­ginerul, trebuie să stea pe primul plan pentru a putea asigura executarea tu­turor lucrărilor în flux continuu. De aceea, cînd s-a făcut proba celor 9 combine ce vor lucra în această cam­panie, doar 5 au trecut cu bine acest examen la care au fost supuse. La ce­lelalte 4, Toader Sava, șeful secției de mecanizare, împreună cu tractoriștii aduc remedierile necesare unei etan­șeități perfecte. Urmează ca proba cu sămînță să stabilească dacă remedie­rile făcute au fost executate la un nivel calitativ corespunzător. Cele 9 combine, ține să precizeze inginerul Ion Davidoiu, care vor lu­cra pe toată durata zilei lumină, e­­xecutînd zilnic recoltarea a circa 50 de hectare, vor încheia lucrarea pe suprafața de 333 de hectare ce este ocupată cu grîu, în maximum 8 zile. In urma combinelor — la care vom atașa colectoarele de pleavă — vor veni balotierele. Astfel, într-un timp destul de scurt, suprafețele de teren recoltate vor putea fi eliberate de paie. Dînd o mare importanță însă­­mînțării culturilor duble, care în a­­cest an vor ocupa o suprafață de 150 hectare, vom trece să recoltăm mai întîi solele pe care le vom în­­sămînța cu porumb. Vom executa, apoi, pregătirea terenului, urmînd ca în scurtă vreme semănătorile să în­groape sub brazdă sămînța pentru porumbul masă verde, atît de necesar sectorului zootehnic. In continuare, președintele rativei agricole din Tîmboieș­ti, coope­ne-a vorbit despre importanța ce se acor­­ dm. GONCIU (Continuare ia pag. a Ill-a) PLENARA COMITETULUI MUNICIPAL FOCȘANI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN IerL a avut loc plenara Comitetului municipal Focșani al Partidului Comunist Român. La plenară au participat secretari ai comitetelor de par­tid și organizațiilor de bază, membrii comitetului executiv al Consiliului popular municipal, membrii Biroului executiv al Consiliului­ municipal al sindicatelor, membrii biroului Comitetului municipal U.T.C., membrii biro­ului Comitetului municipal al femeilor, conducători ai unor întreprinderi și instituții municipale, activiști salariați și nesalariați. Plenara a analizat modul cum se aplică hotărîrile organelor centrale și județene de partid, hotărîrile proprii ale Comitetului municipal de partid. Pe marginea informării prezentate, au luat cuvîntul tovarășii: colo­nel Gheorghe Marcu, ing. Vasile Chira, Corina Olteanu, membră a C.A.P. Cîmpineanca, loan Nicolae directorul Liceului economic, inginer Costel Văr­­zaru, inginer Jana Crăciun, membrii ai Comitetului municipal de partid, care s-au referit la modul cum ei activează pe linia aplicării hotărîrilor organe­lor superioare și ale organizațiilor din care fac parte, făcînd și o serie de propuneri privind urmărirea și aplicarea în practică a hotărîrilor organelor superioare și ale comitetului municipal. Plenara a adoptat unele măsuri în­ acest sens. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Zenovie Moldovan, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. Actualul responsabil al restaurantului „Trotușul" din orașul Adjud, Ion Ariton, e una și a­­ceeași persoană cu „ Re­vizorul incorect, angajat să restabilească presti­giul unității“ (vezi arti­colul apărut în ziarul „Milcovul" din 11 iunie a.c.), acuzat că ar luat mita de la un ges­ti­zionar delapidator. Ce hram poartă acum fostul revizor ? Multă lume se întreabă și aș­teaptă un răspuns ? 8 Iată că ocazia s-a și ivit. N-are decit o lună de zile de cînd conduce destinele restaurantului din Adjud și tot atît de cînd îi umbrește pres­tigiul. Zilele trecute. Costică Lovin, fierar la coppe­ îndrăznești să ceri condica de reclamații?! Primești pumni­ rativa de consum din Adjud, a trimis redac­ției o scrisoare în care arată că marți 15 iunie, venind la restaurant cu soția și, nefiind servit, a cerut condica de suges­tii și reclamații. Dar cum condica­se cică, la responsabil, află, s-a adresat acestuia. Deci lui Ariton. — Ce-ți trebuie ? l-a întrebat cum... nervos responsabilul. — Vreau să-mi dați condica... să notez că... — Vino cu mine... la beci. Acolo țin condica, l-a invitat Ariton. Și-au plecat împreună acolo... Omul l-a urmat cu bună credință. Aici, responsabilul, i-a oferit lui Levin condica și pixul personal. Dar tocmai cînd consumatorul încerca să scrie, s-a pomenit cu un pumn peste ochi. A ridi­cat fruntea, surprins. în fața lui, un cetățean, apă­rut ca din senin, l-a lovit din nou. A reușit pînă la urmă să scape din mîinile bă­tăușilor. Dar pe scări a fost prins de haine și tras înapoi. Cei doi, res­ponsabilul... bătăii și res­ponsabilul restaurantului s-au năpustit asupra lui, călcîndu-l în picioare. Așa i-a surprins soția lui Lovin, care apăruse în ușa beciului, îngrijorată de întîrzierea soțului. Cazul pare incredibil. Dar lucrurile așa s-au pe­trecut. Pentru elucidare ne-am deplasat la Adjud. Am vorbă preferat să stăm de acolo, la beci, la locul faptei, s-au mai bine zis, pe „cîmpul de bătaie”1 ales de responsabilul res­taurantului Erau de față președintele vei de consum, cooperati­Dumitru Jalbă și vicepreședintele acesteia, Nelu Bîrlă. Am trimis­ și după Costică Lo­­vin. Pînă să vină intrăm în problemă : — Am venit să discu­tăm despre cazul întîm­­plat cu cîteva zile în ur­mă. — După mine conflic­tul e ca și încheiat, zice responsabilul restauran­tului. S-au luat și măsuri. Așa că, nu știu ce-ar mai­­ fi de discutat. — Bine, dar dumnea­voastră sînteți complice la molestarea unui con­sumator. — Are martori! ? ! — Interesant e cum de-ați ajuns­ la beci ? Emil STANCIU (Cont. în pag. a III-a) Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul IHM CEAU­ȘESCU, și-a încheiat vizita oficială de prietenie in Republica Populară Mongolă Sosirea în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și gu­vernamentală a­ Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, în­tovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficia­le de prietenie în Republica Popu­lară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica De­mocrată Vietnam și Republica Popu­lară Mongolă. Din delegație au făcut parte tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului munici­pal­­ București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­zil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantines­­cu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, mem­bri ai C.C. al P.G.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organiza­țiilor obștești, generali, ziariști ro­ (Continuare în pagina a IV-a) COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popu­lar Revoluționar Mongol și a guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republi­ca Populară Mongolă. în această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. În timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură a din orașul Ulan Bator, s-a întilnit cu membrii unei u­­nități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bu­curîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovără­șească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Re­publicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, in cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea re­lațiilor româno-mongole și asupra unor probleme de interes comun ale vieții internaționale și mișcării co­muniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovă­rășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat: — din partea română, tovarășii: Nicolae Ceaușescu. (Continuare în pag. a IV-a) Peisaj din Vidra COMENTARII 35000 DE LA CIFRA: VOLUME Am pornit, după cum s-a­ putut ob­serva încă din articolul­­ nostru despre Biblioteca orășenească Panciu, un raid-anchetă pe etape, analitic, despre și din bibliotecile orășenești. Faptul este justificabil, așa cum lesne se poa­te intui, prin faptul că acest­e institu­ții — dată fiind chiar numai localita­tea unde funcționează — au, sau ar trebui să aibă, o pondere evidentă în­­ viața spirituală a orașului respectiv. Referindu-ne la Biblioteca orășe­nească Adjud , mai întîi statistica tra­dițională , fondul de carte peste 35 000 ; cititori 700 ; fluxul de cititori pe zi, în medie 50. Apoi o succintă panoramă a activității de populariza­re a cărții — panoramă al cărui contur ne-a fost „desenat" de către Ion Ca­­tană, directorul instituției: — Ce acțiuni esențiale, din ultima perioadă, pot reține în mod flagrant a­­tenția, tovarășe director ? — ...Cîteva concursuri gen cine știe ciștigă: „File din istoria patriei" ( au participat 6 concurenți și peste 300 de spectatori...), „Scriitorii și copilăria“. Apoi medalionul și expoziția de carte Nicolae Iorga, medalionul Duiliu Zamfirescu , șezătoare literară Mihai Eminescu (la realizarea căreia o sub­stanțială contribuție și-a adus colabo­ratoarea noastră,­ profesoara Lucreția Dragomir), consfătuirile trimestriale... — Ultima consfătuire cu cititorii dumneavoastră, de pildă, ce temă a avut ? — ...Adevărul despre semnele ce­rești (sic !) — Despre scriitorii vrînceni con­temporani, ce știți ? — ...Păi am făcut un­ medalion Dui­liu Zamfirescu. — Duiliu Zamfirescu ne este con­temporan la modul simbolic, prin o­­peră... Dar despre „Amarul sînge al strugurilor", să zicem, ce știți ? Aici intervine în discuție bibliote­cara principală Dorina Wilhelm, care ne explică, aducînd volumul: „Nu am întreprins nici­ o acțiune în acest sens. Cartea nu are prefață...“ Apoi directorul bibliotecii comple­tează : „Vom alcătui un plan de acti­vitate pentru popularizarea acestor au­tori împreună cu biroul cenaclului li­terar. Aceasta mai ales cu cit cena­clul funcționează sub auspiciile insti­tuției noastre". De altfel — continuăm noi — existen­ța și activitatea cenaclului este cea mai notabilă inițiativă a bibliotecii. Pu­ține instituții similare se pot lăuda cu o asemenea realizare. Argumentele nu se mai înșirăm, considerîndu-le de prisos. Și, totuși, cînd l-am întrebat pe directorul Ion Cat­ană ce lucruri deosebite are biblioteca în domen­iul acțiunilor de masă ? Mi-a răspuns pu­țin surprins: „N-avem așa ceva..." Aceasta înseamnă, după opinia noastră, că un plus de sistematizare nu ar pauperiza cu nimic activitatea de ansamblu a bibliotecii. Dimpotrivă: Revenind la scopul inițial al artico­lului de față: care este coeficientul greutății pe care o are activitatea bi­bliotecii orășenești ? E un­­ răspuns care se cere completat de către munca viitoare a acestui tezaur spiritual ce poartă cifra : 35 000 de volume. Florin MUSCALU Se apropie timpul recoltatului! CUM ASIGURĂM SEMINȚELE PENTRU PRODUCȚIA ANULUI 1972? ^2ES23SBEî Timpul probabil Situația atmosferică din ultimele 24 ore. Vremea a fost ușor instabilă cu cerul variabil mai mult noros. Vintul a suflat­ slab din sectorul sud-estic. Pentru 24 ore, Vreme frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura minimă va oscila între 9 și 13 grade, iar maxima între 24 și 28 grade Cel­sius. Pentru următoarele 3 zile: Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vine slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura minimă va oscila între 10 și 14 grade iar maxima între 26 și 30 grade Celsius. amănuntul cotidian Stau și mă-ntreb pentru ce? Eu, focșănean, ca toți semenii mei deopotrivă, aștept ziarul dimineața, ca pe-o cană de apă rece dată la vreme de caniculă, ca pe-o felie de pîine rumenă, ca pe ozonul care să-mi umple pieptul. Dar mă sufoc de necaz că ziarul „Scin­­tea“ „Sportul“, „România liberă“ și alte publicații din Capitală nu ajung la noi decit prin jurul prînzului. Colindam deunăzi, așezările pitorești și de baladă ale feunicăi Vrîncioaia. Trecuseră două-trei ceasuri din ziuă Locuitorii Tulnicilor citeau ziarul din ziua aceea. Cum­­­ m-am întrebat: la 60—70 de kilometri de Focșani abonații și ceilalți intră în posesia ziarului în primele ceasuri ale zilei ? E im­posibil ! Cu ce ajunge presa pe­ aceste meleaguri ? Cu avio­nul, cu nava cosmică ? M-au dumirit funcționarii poștei . — Pentru comunele județului presa centrală vine de la București cu un tren de dimineață. Pentru Focșani, vine cu... autobuzul. Pe drum, pîr­ poc , se mai desface o roată, mai stă motorul... Ce ți-i și cu inventivitatea asta pe capul unor responsa­bili cu adusul presei. Stau și mă-ntreb și nu-mi găsesc o explicație , un răspuns convingător. S. E.

Next