Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)
1971-09-15 / nr. 673
Miercuri 15 septembrie 1971 Plenara cu actival a Consiliului județean Vrancea al U.G.S.R. Perfecționarea 0 m 0 • MK ț» continua a stilului și metodelor de muncă — SARCINĂ MAJORĂ A SINDICATELOR Ieri,a avut loc în sala Ateneului popular, lucrările Plenarei cu activul a Consiliului județean al sindicatelor Vrancea, care a analizat, în spiritul măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C.. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea muncii ideologice, politice și cultural-educative, activitatea desfășurată de organizațiile de sindicat din județul nostru pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii. Atît materialul prezentat de tovarășul Ion Tătaru, președintele Consiliului județean al sindicatelor, cit și numeroasele intervenții ale participanților, au reliefat rezultatele înregistrate pina in prezent în acest domeniu, relevîndu-se însuflețită adeziunea organelor și organizațiilor sindicale din județ la măsurile stabilite de partid, hotărîrea fermă de a se acționa cu perseverență pentru îmbunătățirea și continua perfecționare a activității politico-ideologice și cultural-educative. Numeroși vorbitori au arătat că organizațiile sindicale pe care le reprezintă, au activat consecvent pentru îndeplinirea hotăririlor Congresului U.G.S.R., avind în sfera preocupărilor lor, la loc de cinste, problemele legate de stimularea conștiinței socialiste a salariaților, îmbogățirea cunoștințelor politice și tehnico-profesionale, activitatea cultural-educativă a acestora. Pe acest fundal al atenției fată de preocupările multiple ale celor peste 50 000 membri de sindicat din județ, aportul acestora la realizarea sarcinilor '■ [UNK] [UNK]n'iii ■ ■ -le meritoriu, sarcinile de sindicate în cadrul întrecerii socialiste, au fost îndeplinite încă înainte de 23 August, înregistrîndu-se astfel depășirea cu Jieițe_95_milioane lei a valorii producției globale, cu 76 milioane lei a producției marfă vindută și încasată, productivitatea muncii crescînd cu 3 la sută. „Justețea și clarviziunea recentelor documente — arăta în cuvîntul său Gheorghe Galan, președintele Consiliului municipal al sindicatelor — au fost reliefate pregnant în adunările grupelor și comitetelor de sindicat. S-au analizat cu acest prilej cauzele ce au generat deficiențele apărute în activitatea noastră, deficiențe legate de conținutul acțiunilor organizate care au avut o alia tematică restrînsă,-un caracter de campanie. Numeroși vorbitori, printre care Anghel Crăciun și Neagu Ion, președinții comitetelor de sindicat de la C.P.L. Gugești și respectiv Complexul C.F.R. Adjud, au arătat că principala cauză a persistenței unor neajunsuri în activitatea depusă este aceea că nu în toate unitățile economice grupa sindicală este un puternic centru al muncii politice, profesionale și cultural educative, nereușind astfel să contribuie pe măsura cerințelor la stimularea conștiinței salariaților. O atenție deosebită au acordat vorbitorii și necesității de abordare a unei tematici realiste, legate de continua diversificare a problematicii adunărilor de sindicat precum și caracterului ferm, combativ al dezbaterilor. „Folosim încă timid formele care stimulează efortul creator. Agitația vizuală și alte forme de propagandă nu sînt ancorate în realitățile „la zi“ ale locurilor de muncă", relata aducînd concretizări tovarășul Ion Neagu. Experiența împărtășită de participanții la discuții, printre care Alexandrina Mocanu, președinta comitetului sindicatului de la Fabrica de confecții și Teodor State, președintele Consiliului orășenesc Mărășești, a demonstrat convingător eficiența activității politico-educative și profesionale desfășurate în grupa sindicală, atunci cînd sînt organizate cu regularitate și în mod corespunzător expuneri, dezbateri referitoare la probleme politico-ideologice, informări asupra evenimentelor interne și externe, dezbateri privind atitudinea față de muncă și proprietatea socialistă, combaterea comportărilor și mentalităților străine eticii noastre noi etc. „Este necesar ca, îndrumați de organizațiile de partid, să punem pe noi principii colaborarea noastră cu organizațiile U.T.C., cu școala și cu alte organizații de masă" — afirma Ștefan Pușcașu, activist al comitetului orășenesc Adjud, arătînd în continuare că numai acțiunile comune pot asigura în măsură normală calitatea muncii de educație politică, patriotică și cetățenească a tineretului. Dezbaterile au scos în evidență necesitatea stringentă de a se îmbunătăți acțiunile îndreptate spre crearea unui climat propice realizării întrutotul a sarcinilor economice, prin încetățenirea în rîndul masei de salariați a unor precepte moral-etice sănătoase, prin propagarea cunoștințelor politico-ideologice, tehnicoștiințifice și de cultură generală. „Lipsurile de ordin metodologic, folosirea incertă a formelor și mijloacelor specifice activității noastre trebuie înlăturate, pentru ca aportul nostru la educarea și formarea omului nou să înregistreze un salt evident“ — era de părere Valeria Constantinescu, membră a biroului executiv al Consiliului județean. Numeroase au fost și referirile la slaba preocupare pentru munca cultural-artistică, activitate ce se desfășoară în cluburi și case de cultură, sub posibilitățile create de o bază materială adecvată. Prin pasiune și preocupare permanentă se vor putea revitaliza brigăzile artistice de agitație, formațiile de teatru sau alte grupări artistice — s-a afirmat cu tărie în plenară, făcîndu-se propuneri salutare în acest sens. Numeroși participanți la dezbateri, printre care Florescu Jianu, de la sindicatul învățămînt Panciu, Ion Zehan, director adjunct al filialei Vrancea a Băncii Naționale, Vasile Stan, membru al biroului executiv al Consiliului județean, Mihai Chipăilă, președintele comitetului de sindicat de la I.A.S. Odobești și Ionel Arghiroiu, președintele comitetului de sindicat de la C.E.I.S. Focșani, au prezentat propuneri concrete, care, aplicate în practică, vor contribui la stimularea conștiinței comuniste a tuturor membrilor de sindicat. Aceste propuneri au îmbunătățit programul de activitate pe care și l-a propus plenara, iar realizarea integrală a acestuia — au afirmat cu tărie numeroși vorbitori — este o sarcină de cinste, primordială, a mișcării sindicale din județul Vrancea. Tovarășul Ilie Frunză, adjunct de șef de secție la Consiliul Central al U.G.S.R., s-a referit în cuvintul său, la excepționala aplicabilitate și viabilitate a recentelor hotărîri, arătînd că sindicatele, transpunind în viată prevederile acestor documente, vor reuși să se afirme pregnant în frontul SinHel al eforturilor centale, îndreptate spre îmbunătățirea activității politico-ideologice și cultural-educative „Aplicînd cu consecvență prevederile măsurilor stabilite de conducerea partidului, Consiliul județean, organele teritoriale și comitetele sindicatelor din întreprinderile și instituțiile județului Vrancea vor putea înlătura din practica muncii lor orice aspecte care au atribuit activității de pînă acum valențe de unilateralitate și superficialitate, un conținut sărac de idei“, în continuare, vorbitorul s-a referit la necesitatea de a se produce o cotitură radicală in activitatea de însușire deplină a bogatului conținut de idei ale documentelor de partid, a documentelor Congresului U.G.S.R. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Vasile Moise, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., care apreciind că dezbaterile au confirmat deplina adeziune a organelor și organizațiilor sindicale din județ la amplul program elaborat de secretarul general al partidului, a arătat că „există toate posibilitățile ca acțiunile viitoare să devină eficiente prin conjugarea eforturilor generale pentru popularizarea consecventă a politicii interne și externe a partidului nostru, prin manifestări diverse care să dezbată cu competență căile și mijloacele de îndeplinire exemplară a sarcinilor de producție. Aceasta nu se poate realiza decît prin crearea unei opinii de masă împotriva comportărilor și mentalităților înapoiate față de muncă și față de avutul obștesc“. Arătînd că grupa sindicală, sub continua îndrumare a organizației de partid, poate și trebuie să devină o forță generatoare de progres și avînt creator, tovarășul Vasile Moise a precizat că aceasta are datoria de a analiza concret modul cum se desfășoară munca, de a avea în centrul preocupărilor ei realizarea integrală, depășirea sarcinilor ce revin colectivului respectiv din planul general al unității. Din lipsurile și neajunsurile de pînă acum, organele și organizațiile de sindicat trebuie să înțeleagă că au datoria de a veghea permanent pentru depistarea și soluționarea imediată a oricăror fenomene negative, de a aplica consecvent metodele cele mai eficiente, a căror justețe și rațiune au fost confirmate de practică, în continuare, vorbitorul a făcut referiri critice asupra unor carențe existente în îndrumarea și controlul exercitat de Consiliul județean al sindicatelor asupra activității organizațiilor din subordine, dînd indicații clare supra modalităților de acțiune ce treabuie să se încetățenească în practica muncii organelor și organizațiilor sindicale din județ. „Biroul Comitetului județean de partid — a spus în încheiere tovarășul Vasile Moise — are convingerea fermă că, prin stimularea conștiinței celor peste 50 000 membri de sindicat, organele și organizațiile sindicale din județ își vor aduce o contribuție sporită la ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității legate de înfăptuirea amplului program de educare marxist-leninistă a poporului nostru, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, operă la care sunt chemați să participe oameni cu o înaltă conștiință socialistă“.★ în entuziasmul întregii asistențe a fost adoptat textul unei telegrame pe care plenara cu activul a Consiliului județean al sindicatelor Vrancea a adresat-o CC. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se afirmă hotărîrea de a îndeplini exemplar sarcinile care revin în etapa actuală organizației județene de sindicat. Nicolae DRULEA (Urmare din pag. 1) a organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor sindicale și de tineret care își desfășoară munca în sectorul producției și desfacerii bunurilor de larg consum. Pentru comuniștii din județul nostru, pentru toți oamenii muncii care lucrează în acest domeniu de activitate. Scrisoarea ce le-a fost adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în urma vizitei la cel de-al V-lea Pavilion de mostre, deschis recent în Capitală, constituie un prilej de profundă satisfacție și în același timp o sursă de angajamente pentru activitatea viitoare, de a nu precupeți nici un efort în ceea ce privește folosirea și punerea în valoare a resurselor și condițiilor tehnico-materiale existente, talentul și inițiativa lor creatoare în vederea obținerii unor succese tot mai însemnate pe linia realizării unor produse care, prin caracteristicile și calitatea lor, prin varietatea și modul lor de prezentare să satisfacă într-o măsură tot mai mare exigențele în continuă creștere ale consumatorilor. „In spiritul indicațiilor și măsurilor cuprinse în Scrisoarea dumneavoastră — se arată în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, de către activul cooperației de consum al județului nostru — am examinat cu răspundere și exigență nu numai rezultatele dobîndite, dar și posibilitățile de care dispunem pentru a lichida unele neajunsuri manifestate în activitatea noastră, pentru o mai bună cunoaștere a cerințelor populației pe plan local, în vederea lărgirii sortimentelor livrate spre desfacere, pentru formarea unei conștiințe socialiste tuturor lucrătorilor din unitățile cooperației de consum, în așa fel încît deservirea civilizată, rapidă și multilaterală, aprovizionarea optimă și diversificată, îmbunătățirea necontenită a activității unităților care prestează servicii către populație, să constituie obiectivele majore, de zi cu zi, ale muncii noastre. Vă asigurăm tovarășe secretar general — se arată în continuarea telegramei — că sub conducerea Comitetului județean de partid, a organelor și organizațiilor de partid, a forului nostru tutelar — CENTROCOOP — vom răspunde prin fapte de muncă exemplare chemării adresate de dumneavoastră și nu ne vom precupeți eforturile pentru transpunerea în viață a politicii partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de creștere continuă a nivelului material și spiritual al poporului nostru". Mulțumind din inimă tovarășului secretar general al partidului pentru aprecierea călduroasă a activității de zi cu zi a meșteșugarilor, Comitetul executiv al Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești arată în scrisoarea deschisă adresată C.C. al P.C.R. : „Vă raportăm, iubite tovarășe Nicolae CEAUȘESCU, că în perioada celor 8 luni din acest an — primul an al actualului cincinal — am realizat peste plan, la producția bunurilor de larg consum, produse de peste 2028 mii lei, iar la export peste 77 mii lei valută, în același timp ne angajăm solemn în fața C.C. al P.C.R., a dumneavoastră personal, să depunem eforturi sporite, să acționăm cu toată energia și priceperea noastră pentru îndeplinirea la timp și in bune condițiuni, a sarcinilor cuprinse în scrisoare, convinși fiind că, în felul acesta, nuvom aduce contribuția la înfăptuirea obiectivelor stabilite de către cel de al X-lea Congres al partidului. Ne angajăm ca, în continuare, în acest an să producem peste plan, bunuii de larg consum, în valoare de 220 mii lei, iar produse destinate exportului în valoare de peste 200 mii lei valută. De asemenea, ne angajăm să îmbunătățim, în același timp calitatea produselor destinate exportului, pentru asigurarea creșterii competitivității pe plan mondial, cit și ridicarea activități unităților ce prestează diferite servicii către populație, corespunzător cu cerințele actuale și de perspectivă ale societății noastre socialiste multilateral dezvoltate". Trecînd în revistă rezultatele pozitive dobîndite în munca lor de zi cu z zi, factorii de răspundere din rețeaua activităților producătoare de bunuri materiale de larg consum, precum și din aceea a desfacerii acestora, au arătat în scrisorile și mesajele adresate tovarășului Nicolae CEAUȘESCU, că vor munci neobosit pentru înlăturarea lipsurilor și neajunsurilor care se mai manifestă încă în sferele organizării producției și a muncii, în folosirea integrală a resurselor productive, cît și în domeniul realizării unor produse superioare calitativ, al lărgirii sortimentului acestora, atît în ceea ce privește producția destinată consumului intern cît și a aceleia contractate cu beneficiarii externi. „Ne vom strădui — se arată în scrisoarea colectivului de salariați ai cooperativei „Arta manuală“ din Focșani — să obținem produse de calitate pentru întărirea prestigiului produselor românești peste hotarele patriei noastre. Colectivul cooperativei noastre — se arată mai departe — se angajează ca pînă la sfîrșitul anului 1971 să-și îmbunătățească realizările obținute, ținînd seama de recomandările conducerii de partid și de stat și să dea o producție marfă suplimentară în valoare de 500 000 lei". Tot ca urmare a Scrisorii adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, comuniștii, comitetul sindicatului și organizația de tineret, colectivul de conducere al Organizației cooperației meșteșugărești de aprovizionare și desfacere și-au exprimat angajamentul de a transpune în viață prețioasele indicații cuprinse în Scrisoarea secretarului general al partidului: „întreg colectivul de salariați ai O.C.M.A.D. — se spune între altele în scrisoare — se angajează să transpună în viață indicațiile date printr-o cît mai bună aprovizionare a cooperației meșteșugărești cu materii prime și materiale. Se va acorda totodată o atenție sporită studierii cererilor de consum ale populației în vederea satisfacerii cu mărfuri și sortimente care vor fi oferite consumatorilor prin intermediul unităților de desfacere", în alte scrisori și declarații oamenii muncii angajați în realizarea producției de bunuri materiale, ca și cei din sistemul cooperației de consum și-au manifestat totala lor adeziune față de indicațiile tovarășului Nicolae CEAUȘESCU, angajîndu-se să nu precupețească nici un efort pentru transpunerea în viață a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru realizarea cu succes a sarcinilor care le revin în acest cincinal. Realizarea si desfacerea a taurilor de larg consum UI COTELE ÎNALTEI EXIGENTE Recolte superioare la grâu (Urmare din pag. I) lalte lucrări de recoltare a culturilor și, pentru ca toate acestea să se facă în bune condițiuni, au fost luate o serie de măsuri organizatorice în vederea executării lor la termenele stabilite. S-a hotărît ca cei 30 tractoriști să folosească eficient parcul de mașini și utilajele, de acest lucru urmînd să se ocupe Ion Jitea, șeful secției de mecanizare a unității. Cele 8 semănători de care dispune unitatea au fost reglate fiind gata pentru lucru, iar 180 tone de grîu au fost selectate și pregătite pentru a fi însămînțate, probele trimise la laborator dovedind buna lor calitate. înainte de însămînțare, va fi tratată cu substanțele sămînța necesare, FR 7 pentru însămînțarea a 380 hectare, pe solele unde a fost miriște și Criptodin, pe solele cu porumb, floarea-soarelui și cartofi. Pentru ca însămînțatul griului să se facă ,la timpul optim s-a recoltat pînă acum porumbul de pe 100 hectare, s-au eliberat și au început Araturile. în continuare, se vor elibera în mod prioritar parcelele pentru cultura de grîu. Pînă acum au fost pregătite pentru însămînțat 400 hectare ■, 280 hectare au fost fertilizate și s-a executat de două ori discuitul pe sosele unde a fost grîu anul I. Un fapt negativ se reliefează în cadrul acestor pregătiri și anume lipsa îngrășămintelor chimice necesare pentru fertilizarea întregii suprafețe de însămînțat. Deși unitatea a solicitat aceste îngrășăminte Bazei de aprovizionare Focșani, conform planului, acest deziderat nu a fost îndeplinit pînă acum și astfel membrii cooperatori riscă să aibă și anul viitor un decalaj în producția de grîu, pe parcele, datorat lipsei de îngrășăminte chimice. Spre a înlătura excesul de umiditate, în urma băltirii solului, harnicii cooperatori au considerat imperioase lucrările de apărare împotriva revărsării Rîmnicului, participînd alături de alte unități cooperatiste, la ridicarea unui dig. Astfel numai pe raza C.A.P. Rîmniceni se execută lucrările de îndiguire pe o lungime de 6 kilometri care vor salva de la băltire o importantă suprafață din cele 3 330 hectare de care dispune această unitate, îndeplinind în mod exemplar măsurile cuprinse în planul elaborat de Comitetul județean de partid, cooperatorii din Rîmniceni sunt hotărîți să-și desfășoare întreaga activitate la parametrii calitativ superiori în vederea obținerii unor producții sporite de grîu și a încheierii în condiții optime a tuturor lucrărilor din această campanie de toamnă. „Promoția“ ’71 a porumbului vrincean Producții de lapte ridicate, constante, în tot timpul anului în fermele producătoare de lapte, în organizarea superioară a producției și a muncii, motivele care determinau scăderea producției de lapte o dată cu sosirea toamnei, se înlătură. Către sfîrșitul verii, vacile de lapte se „smulg" de sub riscurile furajării la pășune și se trec la o hrăniră echilibrată, constantă, cu furaje din depozit. Dacă miriștile și eventual pășunile sunt „îmbrăcate" cu hrană bună nu le vom neglija, dar nu ne vom sprijini în nici un caz numai pe aceasta. Hrănirea la iesle, mai ales în cazul vacilor de lapte, rămîne de bază și ea va fi recuperată cu prisosință de tonele de lapte ce părăsesc zilnic poarta fiecărei ferme. Voi folosi mai întîi un exemplu din activitatea noastră recentă și care poate fi convingător și pentru activitatea altor ferme. în ultimul timp, la Precistanu, producția de lapte era îngrijorător de scăzută. Cauza ? Furajarea slabă. în mare măsură am fost nevoiți să acceptăm unele sacrificii, pînă la completarea depozitului de furaje în limitele dorite. Și apoi, „demaraj" puternic. . Pe data de 10 august, într-o ședință cu mulgătorii, am revizuit potențialul producției pe fiecare lot, am stabilit rațiile corespunzătoare, ne-am propus urcarea producției cu 80 la sută în 14 zile. Părea oarecum fantezist acest program, dar crescătorii noștri nu erau pentru prima dată la o astfel de acțiune. Ei au întreprins în trecut și altele, mult mai îndrăznețe, deci nu s-au speriat, ci dimpotrivă s-au antrenat în realizarea lui cu toată dîrzenia. „Visul" s-a adeverit. De la 2 500 litri în total, pe crescători, am ajuns la 4 000 litri la cele 450 vaci existente, încercăm acum „escaladarea" unor noi cote 4 500— 5 000 litri pe zi. Imposibil? Nu, nicidecum !... Considerăm edificator și pentru alți colegi, să arătăm cum se pot face în timp foarte scurt redresări, urcări, „spectaculoase" la producția de lapte. Procedeele sunt următoarele: „ Se verifică posibilitățile de furajare, depozitele, pentru a se asigura o furajare constantă, de durată. Se întrunesc rații strict echilibrate pe categorii de producții 8, 10, chiar SPECIALII II LISTULUI imummalL 12, 14 litri lapte etc. La noi, în acest sezon, rația unei vaci cuprinde medie 2 kg amestec de tărîțe și șrot,în 2,5 kg fin de lucerna și 25—30 kg perumib de siloz verde. Se stabilește cu fiecare lot potențialul productiv, se fixează cu curaj sarcini mari. Se fixează rațiile pe loturi, ținîndu-se seamă și de vacile gestante, de reformă, ș.a. care trebuie, de asemenea, hrănite corect. Se instalează disciplina totală în distribuirea furajelor către loturi și în cadrul loturilor, nefiind permiise nici cele mai mici abateri. Se întărește munca de supraveghere în toate aspectele pentru înlăturarea celor mai mici deranjamente în programul de lucru, hrănire, adăpost, muls, recepția și predarea produselor etc. Se lucrează în caz de nevoie și cu mulgători de „șoc". Unul, doi mulgători dintre cei mai buni se trec în rezervă și se intervine cu ei la loturile care s-ar părea că se comportă sub așteptări un „demaraj". Se face o analiză detaliată producției de lapte pe fiecare lot, pe a fiecare mulsoare, stabilindu-se cauzele exacte în caz de scădere. In acțiunea de redresare, recent întreprinsă la noi, ne-am dat seama că mulgătorul Gavriluță Constantin nu poate fi bun schimbător deoarece scade la fiecare lot cînd mulge. Fiind mulgător vechi — 8 ani — l-am trecut la lot și l-am înlocuit cu Cristea Maria, care dă rezultate bune și ca mulgător de schimb, post foarte important. © Săptămînal se face în adunarea cu mulgătorii analiza rezultatelor, se cercetează rațiile, în special în cazurile în care se observă că urcarea producției are un curs foarte rapid. După cel mult trei săptămîni ritmul producției se poate considera oarecum stabilizat, urcarea mai fiind posibilă însă mai lent. Atenția menține totuși încordată, pentru se nu se ivi vreo fisură în organizarea pentru a nu-și face loc neprevăzutul. Ing. Const. RENȚEA Pag. 3 SPORIREA VESTI1I IMNM a um niVELULUI NOSTRU de m ormare din pag. II percutat direct, și asupra salariului mediu pe economie (acesta a crescut de circa 4 ori). Având sub ochi acest tablou —parcă și mai prezent și mai edificator, privind harta economică a patriei, orașele țării, oamenii — ai putinta sa vezi în ce se concretizează munca. Singura cale de progres și civilizației, de ridicare a standardului de viață o constituie dezvoltarea bazei tehnice și materiale a socialismului — în care rolul esențial îl are hărnicia, capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare. Pe un asemenea cadru , vom privi așadar și eforturile oamenilor muncii din economia județului Vrancea, rezultatele lor. Pentru că, trebuie subliniat, economia județului Vrancea a contribuit la venitul național cu o depășire a producției globale industriale pe cele 8 luni de 56,5 milioane lei. Productivitatea muncii — indicator care comensurează eficacitatea activității productive — înregistrează un salt spectaculos. Creșterea productivității pe salariat se ridică (pe cele 8 luni) la 2 330 lei, ceea ce a dus la obținerea unui spor din volumul producției globale suplimentare, de 31,4 milioane lei. Depășiri substanțiale s-au înregistrat și la ceilalți producție marfă și prestări indicatorii servicii cu 13,5 la sută, livrările la export cu 11,8 la suta etc. Rezultatele pe care le-am enunțat sunt rodul muncii avîntate, creatoare a colectivelor de la Fabrica de confecții, C.E.I.L., Fabrica chimică Mărășești și alte unitati. Orașele județului nostru cunosc reînnoiri sub aspect economic și edilit.ar.-gospodăresc. Așadar, nimic nu se realizează de la sine, dacă nu există o bază trainică, o conduită asupra prezentului și a perspectivei. Acționînd în interesul și pentru înfăptuirea aspirațiilor poporului nostru, partidul comunist a demonstrat că bunăstarea, ascensiunea spre mai înalte culmi ale progresului cele și civilizației pot fi atinse numai și numai muncind! Activitatea economică susținută de dezvoltare a economiei și a avuției naționale au făcut ca astăzi să se poată aplica cu o lună mai înainte decît se prevăzuse, hotărîrea privind majorarea alocației de stat pentru copii și îmbunătățirea regimului de acordare a acesteia. La nivelul unor unități economice județene, veniturile care se vor realiza prin acest sprijin acordat de stat sunt substanțiale. Bunăoară, la întreprinderea de vinuri pentru export se vor acorda, în plus, anual — prin aplicarea hotărîrii — peste 200 000 lei alocații pentru copii, iar la Fabrica de confecții circa 500 000 lei. Cite milioane vor fi repartizate anual numai pentru copiii oamenilor muncii vrînceni? Doar, în 1975 statul nostru va acorda alocații pentru copiii țării, în valoare de 6,7 miliarde lei, cu 2,4 miliarde mai mult ca în 1970. Evident, orice măsură de îmbunătățire a condițiilor de viață se realizează în deplin consens cu posibilitățile materiale ale societății. „O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bunuri materiale și spirituale se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului — spunea tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Adunarea solemnă din Capitală, cu aniversării Semicentenarului prilejul P.C.R. — se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se astfel obiectivul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea și fericirea omului". Iată de ce eforturile noastre trebuie înzecite: Cu cît vom munci mai bine, mai spornic, mai economicos și rezultatele vor fi mai valoroase, economia noastră națională se va dezvolta. Pentru aceasta, însă, este necesar a se racorda la circuitul economic național, toate potentele colectivelor, rezervele materiale interne. In județul nostru sunt însă unități care lucrează cu cheltuieli mari de producție, care nu-și respectă contractele și termenele de predare. Depășirea cu 3,2 la sută a productivității muncii pe județ (de la începutul anului) „ascunde" totuși nerealizări la U.E.I.L. Vrancea, întreprinderea de industrializare a cărnii, U.E.I.L. Focșani. Nu au fost epuizate toate rezervele interne în activitatea unor unități ca: întreprinderea de industrie locală Focșani, întreprinderea de industrializare a laptelui, întreprinderea pentru prelucrarea și valorificarea legumelor și fructelor — unde planul producției pe 8 luni n-a fost realizat. Trebuie să ne gîndim cu răspundere — fiecare la locul său — că permițînd abateri de la disciplina de plan, neonorîndu-ne datoriile față de stat și societate — creăm neajunsuri economiei naționale, diminuăm venitul național și, implicit, din al nostru, al fiecăruia. Urmărind înfăptuirea politicii partidului, oamenii muncii din economia județului Vrancea, urmăresc înfăptuirea propriilor lor năzuințe și idealuri, o viață liberă, fericită, îmbelșugată pentru ei și familiile lor.