Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-09-15 / nr. 673

Miercuri 15 septembrie 1971 Plenara cu actival a Consiliului județean Vrancea al U.G.S.R. Perfecționarea 0 m 0 • M­K ț» continua a stilului și metodelor de muncă — SARCINĂ MAJORĂ A SINDICATELOR Ieri,­­a avut loc în sala Ateneului popular, lucrările­­ Plenarei cu activul a Consiliului județean al sindicate­lor Vrancea, care a analizat, în spi­ritul măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C.. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea muncii ideologice, politice și cultural-educative, activi­tatea desfășurată de organizațiile d­e sindicat din județul nostru pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a oa­menilor muncii. Atît materialul prezentat­ de tova­rășul Ion Tătaru, președintele Con­siliului județean al sindicatelor, cit și numeroasele intervenții ale partici­panților, au reliefat rezultatele în­registrate pina in prezent în acest domeniu, relevîndu-se însuflețită a­­deziune­a organelor și organizațiilor sindicale din județ la măsurile sta­bilite de partid, hotărîrea fermă de a se acționa cu perseverență pentru îmbunătățirea și continua perfecțio­nare a activității politico-ideologice și cultural-educative. Numeroși vorbitori au arătat că organizațiile sindicale pe care le re­prezintă, au activat consecvent pen­tru îndeplinirea hotăririlor Congre­sului U.G.S.R., avind în sfera preo­cupărilor lor, la loc de cinste, pro­blemele legate de stimularea conști­inței socialiste a salariaților, îmbo­gățirea cunoștințelor politice și teh­­nico-profesionale, activitatea cultu­­ral-educativă a acestora. Pe acest fundal al atenției fată de preocupă­rile multiple ale­­ celor peste 50 000 membri de sindicat din județ, apor­tul­­­ acestora la realizarea sarcinilor '■ [UNK] [UNK]n­'iii ■ ■ -le meritoriu, sarcinile de sindicate în cadrul întrecerii so­cialiste, au fost îndeplinite încă îna­inte de 23 August, înregistrîndu-se astfel depășirea cu Jieițe_95_milioane lei a valorii producției­­ globale, cu 76 milioane lei a­ producției marfă vindută și încasată, productivitatea muncii crescînd cu 3 la sută. „Justețea și clarviziunea recentelor documente — arăta în cuvîntul său Gheorghe Galan, președintele Consi­liului municipal al sindicatelor — au fost reliefate pregnant în adunările grupelor și comitetelor de sindicat. S-au analizat cu acest prilej cauzele ce au generat deficiențele apărute în activitatea noastră, deficiențe legate de conținutul acțiunilor organizate care au avut o alia tematică restrîn­­să,-un caracter de campanie. Numeroși vorbitori, printre care Anghel Crăciun și Neagu Ion, pre­ședinții comitetelor de sindicat de la C.P.L. Gugești și respectiv Comple­xul C.F.R. Adjud, au arătat că prin­cipala cauză a persistenței unor nea­junsuri în activitatea depusă este a­­ceea că nu în toate unitățile econo­mice­ grupa sindicală este un puter­nic centru al muncii politice, pro­fesionale și cultural educative, nere­ușind astfel să contribuie pe măsura cerințelor la stimularea conștiinței salariaților. O atenție deosebită au acordat vorbitorii și necesității de a­­bordare a unei tematici realiste, le­gate de continua diversificare a pro­blematicii adunărilor de sindicat pre­cum și caracterului ferm, combativ al dezbaterilor. „Folosim încă timid formele care stimulează efortul cre­ator. Agitația vizuală și alte forme de propagandă nu sînt ancorate în realitățile „la­­ zi“ ale locurilor de muncă", relata aducînd concretizări tovarășul Ion Neagu. Experiența împărtășită de partici­panții la discuții, printre care Ale­xandrina Mocanu, președinta comite­tului sindicatului de la Fabrica de confecții și Teodor State, președinte­le Consiliului orășenesc Mărășești, a demonstrat convingător eficiența­ activității politico-educative și pro­fesionale desfășurate în grupa sin­dicală, atunci cînd sînt organizate cu regularitate și în mod corespunză­tor expuneri, dezbateri referitoare la probleme politico-ideologice, infor­mări asupra evenimentelor interne și externe, dezbateri privind atitudi­nea față de muncă și proprietatea socialistă, combaterea comportărilor și mentalităților străine eticii noas­tre noi etc. „Este necesar ca, îndrumați de organizațiile de partid, să punem pe noi principii colaborarea noastră cu organizațiile U.T.C., cu școala și cu alte organizații de masă" — afir­ma Ștefan Pușcașu, activist al comi­tetului orășenesc Adjud, arătînd în continuare că numai acțiunile comu­ne pot asigura în măsură normală calitatea muncii de educație politică, patriotică și cetățenească a tineretu­lui. Dezbaterile au scos în evidență ne­cesitatea stringentă de a se îmbună­tăți acțiunile îndreptate spre crearea unui climat propice realizării întru­­totul a sarcinilor economice, prin încetățenirea în rîndul masei de sa­lariați a unor precepte moral-etice sănătoase, prin propagarea cunoștin­țelor politico-ideologice, tehnico­­științifice și de cultură generală. „Lipsurile de ordin metodologic, folosirea incertă a formelor și mij­loacelor specifice activității noastre treb­uie înlăturate, pentru ca aportul nostru la educarea și formarea omu­lui nou să înregistreze un salt evi­dent“ — era de părere Valeria Con­­stantinescu, membră a biroului exe­­cutiv al­­ Consiliului județean. Numeroase au fost și referirile la slaba preocupare pentru munca cul­­tural-artistică, activitate ce se des­fășoară în cluburi și case de cultură, sub posibilitățile create de o bază materială adecvată. Prin pasiune și preocupare permanentă se vor putea revitaliza brigăzile artistice de agi­tație, formațiile de teatru sau alte grupări artistice — s-a afirmat cu tărie în plenară, făcîndu-se propu­neri salutare în acest sens. Numeroși participanți la dezbateri, printre care Florescu Jianu, de la sindicatul învățămînt Panciu, Ion Zehan, director adjunct al filialei Vrancea a Băncii Naționale, Vasile Stan, membru al biroului executiv al Consiliului județean, Mihai Chipăilă, președintele comitetului de sindicat de la I.A.S. Odobești și Ionel Arghi­­roiu, președintele comitetului de sin­dicat de la C.E.I.S. Focșani, au pre­zentat propuneri concrete, care, apli­cate în practică, vor contribui la sti­mularea conștiinței comuniste a tu­turor membrilor de sindicat. Aceste propuneri au îmbunătățit programul de activitate pe care și l-a propus plenara, iar realizarea integra­lă a acestuia — au afirmat cu tărie numeroși vorbitori — este o sarcină de cinste, primordială, a mișcării sindi­cale din județul Vrancea. Tovarășul Ilie Frunză, adjunct de șef de secție la Consiliul Central al U.G.S.R., s-a referit în cuvintul său, la excepționala aplicabilitate și via­bilitate a recentelor hotărîri, arătînd că sindicatele, transpunind în viată prevederile acestor documente, vor reuși să se­­­ afirme pregnant în frontul SinHel­­ al eforturilor c­ent­­­ale, îndr­ep­­tate spre îmbunătățirea activității po­­litico-ideologice și cultural-educative „Aplicînd cu consecvență prevederile măsurilor stabilite de conducerea partidului, Consiliul județean, orga­­nele teritoriale și comitetele sindica­telor din întreprinderile și instituțiile județului Vrancea vor putea înlătura din practica muncii lor orice aspecte care au atribuit activității de pînă a­­cum valențe de unilateralitate și su­perficialitate, un conținut sărac de idei“, în continuare, vorbitorul s-a re­ferit la necesitatea de a se produce o cotitură radicală in activitatea de în­sușire deplină a bogatului conținut de idei ale documentelor de partid, a do­cumentelor Congresului U.G.S.R. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Vasile Moise, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., care apreciind că dezbaterile au confirmat deplina a­­deziune a organelor și organizațiilor sindicale din județ la amplul program elaborat de secretarul general al partidului, a arătat că „există toate posibilitățile ca acțiunile viitoare să devină eficiente prin conjugarea efor­turilor generale pentru popularizarea consecventă a politicii interne și ex­terne a partidului nostru, prin mani­festări diverse care să dezbată cu competență căile și mijloacele de în­deplinire exemplară a sarcinilor de producție. Aceasta nu se poate reali­za decît prin crearea unei opinii de masă împotriva comportărilor și men­talităților înapoiate față de muncă și față de avutul obștesc“. Arătînd că grupa sindicală, sub continua îndru­mare a organizației de partid, poate și trebuie să devină o forță genera­toare de progres și avînt creator, to­varășul Vasile Moise a precizat că a­­ceasta are datoria de a analiza con­cret modul cum se desfășoară munca, de a avea în centrul preocupărilor ei realizarea integrală, depășirea sarcini­lor ce revin colectivului respectiv din planul general al unității. Din lipsurile și neajunsurile de pî­nă acum, organele și organizațiile de sindicat trebuie să înțeleagă că au da­toria de a vegh­ea permanent pentru depistarea și soluționarea imediată a oricăror fenomene negative, de a a­­plica consecvent metodele cele mai eficiente, a căror justețe și rațiune au fost confirmate de practică, în continuare, vorbitorul a făcut referiri critice asupra unor carențe existente în îndrumarea și controlul exercitat de Consiliul județean al sindicatelor asupra activității organizațiilor din subordine, dînd indicații clare supra modalităților de acțiune ce tre­a­­buie să se încetățenească în practica muncii organelor și organizațiilor sin­dicale din județ. „Biroul Comitetului județean de partid — a spus în încheiere tovară­șul Vasile Moise — are convingerea fermă că, prin stimularea conștiinței celor peste 50 000 membri de sindi­cat, organele și organizațiile sindica­le din județ își vor aduce o contribu­ție sporită la ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității lega­te de înfăptuirea amplului program de educare marxist-leninistă a popo­rului nostru, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, ope­ră la care sunt chemați să participe oameni cu o înaltă conștiință socia­listă“.★ în entuziasmul întregii asistențe a fost adoptat textul unei telegrame pe care plenara cu activul a Consiliului județean al sindicatelor Vrancea a a­­dresat-o CC. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se afirmă hotărîrea de a îndeplini exemplar sarcinile care revin în etapa actuală organizației județene de sindicat. Nicolae DRULEA (Urmare din pag. 1) a organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor sindicale și de tineret care își desfășoară munca în sectorul producției și desfacerii bunurilor de larg consum. Pentru comuniștii din județul nos­tru, pentru toți oamenii muncii care lucrează în acest domeniu de activi­­­­tate. Scrisoarea ce le-a fost adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în urma vizitei la cel de-al V-lea Pa­vilion de mostre, deschis recent în Capitală, constituie un prilej de profundă satisfacție și în același timp o sursă de angajamente pentru ac­tivitatea viitoare, de a nu precupeți nici un efort în ceea ce privește fo­losirea și punerea în valoare a re­surselor și condițiilor tehnico-mate­­riale existente, talentul și inițiativa lor creatoare în vederea obținerii u­­nor succese tot mai însemnate pe linia realizării unor produse care, prin caracteristicile și calitatea lor, prin varietatea și modul lor de pre­zentare să satisfacă într-o măsură tot mai mare exigențele în continuă creștere ale consumatorilor. „In spi­ritul indicațiilor și măsurilor cuprinse în Scrisoarea dumneavoastră — se arată în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, de către activul cooperației de con­sum al județului nostru — am exa­minat cu răspundere și exigență nu numai rezultatele dobîndite, dar și posibilitățile de care dispunem pen­tru a lichida unele neajunsuri ma­nifestate în activitatea noastră, pen­tru o mai bună cunoaștere a cerin­țelor populației pe plan local, în ve­derea lărgirii sortimentelor livrate spre desfacere, pentru formarea unei conștiințe socialiste tuturor lucrăto­rilor din unitățile cooperației de consum, în așa fel încît deservirea civilizată, rapidă și multilaterală, a­­provizionarea optimă și diversificată, îmbunătățirea necontenită a activi­tății unităților care prestează servicii către populație, să constituie obiec­tivele majore, de zi cu zi, ale muncii noastre. Vă asigurăm tovarășe secretar ge­neral — se arată în continuarea te­legramei — că sub conducerea Comi­tetului județean de partid, a organelor și organizațiilor de partid, a forului nostru tutelar — CENTROCOOP­ — vom răspunde prin fapte de muncă exemplare chemării adresate de dum­neavoastră și nu ne vom precupeți eforturile pentru transpunerea în viață a politicii partidului de făurire a societății socialiste multilateral dez­voltate, de creștere continuă a nive­lului material și spiritual al poporu­lui nostru". Mulțumind din inimă tovarășului secretar general al partidului pen­tru aprecierea călduroasă a activi­tății de zi cu zi a meșteșugarilor, Comitetul executiv al Uniunii jude­țene a cooperativelor meșteșugărești arată în scrisoarea deschisă adresată C.C. al P.C.R. : „Vă raportăm, iubite tovarășe Nicolae CEAUȘESCU, că în perioada celor 8 luni din acest an — primul an al ac­tualului cincinal — am realizat peste plan, la producția bunurilor de larg consum, produse de peste 2­028 mii lei, iar la export peste 77 mii lei va­lută, în același timp ne angajăm solemn în fața C.C. al P.C.R., a dumneavoas­tră personal, să depunem eforturi sporite, să acționăm cu toată energia și priceperea noastră pentru îndepli­nirea la timp și in bune condițiuni, a sarcinilor cuprinse în scrisoare, convinși fiind că, în felul acesta, nu­vom aduce contribuția la înfăptuirea obiectivelor stabilite de către cel de al X-lea Congres al partidului. Ne angajăm ca, în continuare, în acest an să producem peste plan, bu­­nu­i­i de larg consum, în valoare de 220 mii lei, iar produse destinate ex­portului în valoare de peste 200 mii lei valută. De asemenea, ne angajăm să îmbunătățim, în același timp cali­tatea produselor destinate exportului, pentru asigurarea creșterii competiti­vității pe plan mondial, cit și ridicarea activități unităților ce prestează dife­rite servicii către populație, cores­punzător cu cerințele actuale și de perspectivă ale societății noastre so­cialiste multilateral dezvoltate". Trecînd în revistă rezultatele pozi­tive dobîndite în munca lor de zi cu z zi, factorii de răspundere din rețea­ua activităților producătoare de bu­nuri materiale de larg consum, pre­cum și din aceea a desfacerii acesto­ra, au arătat în scrisorile și mesaje­le adresate tovarășului Nicolae CEAUȘESCU, că vor munci neobosit pentru înlăturarea lipsurilor și nea­junsurilor care se mai manifestă în­că în sferele organizării producției și a muncii, în folosirea integrală a re­surselor productive, cît și în domeniul realizării unor produse superioare ca­litativ, al lărgirii sortimentului aces­tora, atît în ceea ce privește produc­ția destinată consumului intern cît și a aceleia contractate cu beneficiarii externi. „Ne vom strădui — se arată în scrisoarea colectivului de salariați ai cooperativei „Arta manuală“­ din Focșani — să obținem produse de ca­litate pentru întărirea prestigiului produselor românești peste hotarele patriei noastre. Colectivul cooperati­vei noastre — se arată mai departe — se angajează ca pînă la sfîrșitul anu­lui 1971 să-și îmbunătățească realiză­rile obținute, ținînd seama de reco­mandările conducerii de partid și de stat și să dea o producție marfă su­plimentară în valoare de 500 000 lei". Tot ca urmare a Scrisorii adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, co­muniștii,­ comitetul sindicatului și or­ganizația de tineret, colectivul de conducere al Organizației cooperației meșteșugărești de aprovizionare și desfacere și-au exprimat angajamen­tul de a transpune în viață prețioasele indicații cuprinse în Scrisoarea se­cretarului general al partidului: „în­treg colectivul de salariați ai O.C.M.A.D. — se spune între altele în scrisoare — se angajează să trans­pună în viață indicațiile date printr-o cît mai bună aprovizionare a coopera­ției meșteșugărești cu materii prime și materiale. Se va acorda totodată o a­­tenție sporită studierii cererilor de consum ale populației în vederea sa­tisfacerii cu mărfuri și sortimente ca­re vor fi oferite consumatorilor prin intermediul unităților de desfacere", în alte scrisori și declarații oamenii muncii angajați în realizarea produc­ției­ de bunuri materiale, ca și cei din sistemul cooperației de consum și-au manifestat totala lor adeziune față de indicațiile tovarășului Nicolae CEAUȘESCU, angajîndu-se să nu pre­cupețească nici un efort pentru trans­punerea în viață a programului elabo­rat de Congresul al X-lea al partidu­lui, pentru realizarea cu succes a sar­cinilor care le revin în acest cincinal. Realizarea si desfacerea a taurilor de larg consum­­ UI COTELE ÎNALTEI EXIGENTE Recolte superioare la grâu (Urmare din pag. I)­ lalte lucrări de recoltare a culturilor și, pentru ca toate acestea să se facă în bune condițiuni, au fost luate o serie de măsuri organizatorice în ve­derea executării lor la termenele sta­bilite. S-a hotărît ca cei 30 tractoriști să folosească eficient parcul de ma­șini și utilaj­ele, de acest lucru urmînd să se ocupe Ion Jitea, șeful secției de mecanizare a unității. Cele 8 semănători de care dispune unitatea au fost reglate fiind gata pentru lucru, iar 180 tone de grîu au fost selectate și pregătite pentru a fi însămînțate, probele trimise la laborator dovedind buna lor calitate. înainte de însămînțare, va fi tratată cu substanțele sămînța nece­sare, FR 7 pentru însămînțarea a 380 hectare, pe solele unde a fost miri­ște și Criptodin, pe solele cu po­rumb, floarea-soarelui și cartofi. Pentru ca însămînțatul griului să se facă ,la timpul optim s-a recoltat pînă acum porumbul de pe 100 hec­tare, s-au eliberat și au început Ara­turile. în continuare, se vor elibera în mod prioritar parcelele pentru cultura de grîu. Pînă acum au fost pregătite pen­tru însămînțat 400 hectare ■, 280 hec­tare au fost fertilizate și s-a execu­tat de două ori discuitul pe sosele unde a fost grîu anul I. Un fapt negativ se reliefează în cadrul acestor pregătiri și anume lipsa îngrășămintelor chimice nece­sare pentru­­ fertilizarea întregii su­prafețe de însămînțat. Deși unitatea a­ solicitat aceste îngrășăminte Bazei de aprovizionare Focșani, conform planului, acest deziderat nu a fost îndeplinit pînă acum și astfel mem­brii cooperatori riscă să aibă și a­­nul viitor un decalaj în producția de grîu, pe parcele, datorat lipsei de în­grășăminte chimice. Spre a înlătura excesul de umidi­tate, în urma băltirii solului, harni­cii cooperatori au considerat impe­rioase lucrările de apărare împotriva revărsării Rîmnicului, participînd alături de alte unități cooperatiste, la ridicarea unui dig. Astfel numai pe raza C.A.P. Rîm­­niceni se execută lucrările de îndi­guire pe o lungime de­­ 6 kilometri care vor salva de la băltire o im­portantă suprafață din cele 3 330 hec­tare de care dispune această unitate, îndeplinind în mod exemplar mă­surile cuprinse în planul elaborat de Comitetul județean de partid, cooperatorii din Rîmniceni sunt ho­­tărîți să-și desfășoare întreaga acti­vitate la parametrii calitativ supe­riori în vederea obținerii unor pro­ducții sporite de grîu și a încheierii în condiții optime a tuturor lucră­rilor din această campanie de toam­nă. „Promoția“ ’71 a porumbului vrincean Producții de lapte ridicate, constante, în tot timpul anului în fermele producătoare de lapte, în organizarea superioară a produc­ției și a muncii, motivele care deter­minau scăderea producției de lapte o dată cu sosirea toamnei, se înlătu­ră. Către sfîrșitul verii, vacile de lapte se „smulg" de sub riscurile fu­rajării la pășune și se trec la o hră­niră echilibrată, constantă, cu fura­je din depozit. Dacă miriștile și e­­ventual pășunile sunt „îmbrăcate" cu hrană­ bună nu le vom neglija, dar nu ne vom sprijini în nici un caz numai pe aceasta. Hrănirea la iesle, mai ales în cazul vacilor de lapte, rămîne de bază și ea va fi recupe­rată cu prisosință de tonele de lapte ce părăsesc­ zilnic poarta fiecărei fer­me. Voi folosi mai întîi un exemplu din activitatea noastră recentă și ca­re poate fi convingător și pentru ac­tivitatea altor ferme. în ultimul timp, la Precistanu, producția de lapte era îngrijorător de scăzută. Cauza ? Furajarea slabă. în mare mă­sură am fost nevoiți să acceptăm u­­nele sacrificii, pînă la completarea depozitului de furaje în limitele do­rite. Și apoi, „demaraj" puternic. . Pe data de 10 august, într-o ședin­ță cu mulgătorii, am revizuit poten­țialul producției pe fiecare lot, am­ stabilit rațiile corespunzătoare, ne-am propus urcarea producției cu 80 la sută în 14 zile. Părea oarecum fan­tezist acest program, dar crescătorii noștri nu erau pentru prima dată la o astfel de acțiune. Ei au întreprins în trecut și altele, mult mai îndrăz­nețe, deci nu s-au speriat, ci dim­potrivă s-au antrenat în realizarea lui cu toată dîrzenia. „Visul" s-a a­­deverit. De la 2 500 litri în total, pe crescători, am ajuns la 4 000 litri la ce­le 450 vaci existente, încercăm acum „escaladarea" unor noi cote 4 500— 5 000 litri pe zi. Imposibil? Nu, nici­decum !... Considerăm edificator și pentru alți colegi, să arătăm cum se pot face în timp foarte scurt redresări, ur­cări, „spectaculoase" la producția de lapte. Procedeele sunt următoarele: „ Se verifică posibilitățile de fu­rajare, depozitele, pentru a se asi­gura o furajare constantă, de durată.­­ Se întrunesc rații strict echili­brate pe categorii de producții 8, 10, chiar SPECIALII II LISTULUI imummalL 12, 14 litri lapte etc. La noi, în acest sezon, rația unei vaci cuprinde medie 2 kg amestec de tărîțe și șrot,în 2,5 kg fin de lucerna și 25—30 kg pe­­rumib de siloz verde.­­ Se stabilește cu fiecare lot po­tențialul productiv, se fixează cu curaj­ sarcini mari.­­ Se fixează rațiile pe loturi, ți­­nîndu-se seamă și de vacile gestan­­te, de reformă, ș.a. care trebuie, de asemenea, hrănite corect.­­ Se instalează disciplina totală în distribuirea furajelor către loturi și în cadrul loturilor, nefiind permi­­ise nici cele mai mici abateri.­­ Se întărește munca de suprave­ghere în toate aspectele pentru în­lăturarea celor mai mici deranjamen­te în programul de lucru, hrănire, a­­dăpost, muls, recepția și predarea produselor etc.­­ Se lucrează în caz de nevoie și cu mulgători de „șoc". Unul, doi mulgători dintre cei mai buni se trec în rezervă și se intervine­­ cu ei la loturile care s-ar părea că se comportă sub așteptări un „dema­raj".­­ Se face o analiză detaliată producției de lapte pe fiecare lot, pe a fiecare mulsoare, stabilindu-se cau­zele exacte în caz de scădere. In ac­țiunea de redresare, recent între­prinsă la noi, ne-am dat seama că mulgătorul Gavriluță Constantin nu poate fi bun schimbător deoarece scade la fiecare lot cînd mulge. Fi­ind mulgător vechi — 8 ani — l-am trecut la lot și l-am înlocuit cu Cristea Maria, care dă rezultate bune și ca mulgător de schimb, post foarte important. © Săptămînal se face în aduna­rea cu mulgătorii analiza rezultate­lor, se cercetează rațiile, în special în cazurile în care se observă că urcarea producției are un curs foarte rapid.­­ După cel mult trei săptămîni ritmul producției se poate considera oarecum stabilizat, urcarea mai fiind posibilă însă mai lent. Atenția menține totuși încordată, pentru se nu se ivi vreo fisură în organizare­­a pentru a nu-și face loc neprevăzutul. Ing. Const. RENȚEA Pag. 3 SPORIREA VESTI1I IMN­M a um ni­VELULUI NOSTRU de m­ ­ormare din pag. II percutat direct, și asupra salariului mediu pe economie (acesta a crescut de circa 4 ori). Având sub ochi acest tablou —­­parcă și mai prezent și mai edifi­cator, privind­ harta economică a pa­triei, orașele țării, oamenii — ai pu­­tinta sa vezi în ce se concretizează munca. Singura cale de progres și civilizației, de ridicare a standardului de viață o constituie dezvoltarea bazei tehnice și materiale a socialis­mului — în care rolul esențial îl are hărnicia, capacitatea creatoare a cla­sei noastre muncitoare. Pe un asemenea cadru , vom privi așadar și eforturile oamenilor muncii din economia județului Vran­cea, rezultatele lor. Pentru că, tre­buie subliniat, economia județului Vrancea a contribuit la venitul na­țional cu o depășire a producției globale industriale pe cele 8 luni de 56,5 milioane lei. Productivitatea muncii — indicator care comensu­­rează eficacitatea activității produc­tive — înregistrează un salt specta­culos. Creșterea productivității pe salariat se ridică (pe cele 8 luni) la 2 330 lei, ceea ce a dus la obținerea unui spor din volumul producției globale suplimentare, de 31,4 milioa­ne lei. Depășiri substanțiale s-au în­registrat și la ceilalți producție marfă și prestări indicatorii servicii cu 13,5 la sută, livrările la export cu 11,8 la suta etc. Rezultatele pe care le-am enunțat sunt rodul muncii a­­vîntate, creatoare a colectivelor de la Fabrica de confecții, C.E.I.L., Fa­brica chimică Mărășești și alte uni­tati. Orașele județului nostru cunosc re­înnoiri sub aspect economic și edili­­t.ar.-gospodăresc. Așadar, nimic nu se realizează de la sine, dacă nu există o bază trainică, o conduită asupra prezentului și a perspectivei. Acțio­­nînd în interesul și pentru înfăptu­irea aspirațiilor poporului nostru, partidul comunist a demonstrat că bunăstarea, ascensiunea spre mai înalte culmi ale progresului cele și civilizației pot fi atinse numai și numai muncind! Activitatea economi­că susținută de dezvoltare a economiei și a avuției naționale au făcut ca astăzi să se poată aplica cu o lună mai înainte decît se prevăzuse, hotă­rîrea privind majorarea alocației de stat pentru copii și îmbunătățirea re­gimului de acordare a acesteia. La nivelul unor unități economice ju­dețene, veniturile care se vor rea­liza prin acest sprijin acordat de stat sunt substanțiale. Bunăoară, la întreprinderea de vinuri pentru ex­port se vor acorda, în plus, anual — prin aplicarea hotărîrii — peste 200 000 lei alocații pentru copii, iar la Fabrica de confecții circa 500 000 lei. Cite milioane vor fi repartizate anual numai pentru copiii oamenilor muncii vrînceni? Doar, în 1975 statul nostru va a­­corda alocații pentru copiii țării, în valoare de 6,7 miliarde lei, cu 2,4 miliarde mai mult ca în 1970. Evident, orice măsură de îmbună­tățire a condițiilor de viață se rea­lizează în deplin consens cu posibi­litățile materiale ale societății. „O dată cu dezvoltarea forțelor de producție, cu creșterea producției de bunuri materiale și spirituale se va ridica și mai mult nivelul de trai al poporului — spunea tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Adunarea solemnă din Capitală, cu aniversării Semicentenarului prilejul P.C.R. — se va îmbunătăți viața fiecărui cetățean, înfăptuindu-se astfel obiec­tivul central al construcției socialiste, țelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bună­starea și fericirea omului". Iată de ce eforturile noastre tre­buie înzecite: Cu cît vom munci mai bine, mai spornic, mai economicos și rezultatele vor fi mai valoroase, economia noastră națională se va dezvolta. Pentru aceasta, însă, este necesar a se racorda la circuitul economic național, toate potentele colectivelor, rezervele materiale in­terne. In județul nostru sunt însă unități care lucrează cu cheltuieli mari de producție, care nu-și res­pectă contractele și termenele de predare. Depășirea cu 3,2 la sută a productivității muncii pe județ (de la începutul anului) „ascunde" totuși nerealizări la U.E.I.L. Vrancea, între­prinderea de industrializare a cărnii, U.E.I.L. Focșani. Nu au fost epuizate toate rezervele interne în activita­tea unor unități ca: întreprinderea de industrie locală Focșani, între­prinderea de industrializare a lapte­lui, întreprinderea pentru prelucra­rea și valorificarea legumelor și fructelor — unde planul producției pe 8 luni n-a fost realizat. Trebuie să ne gîndim cu răspun­dere — fiecare la locul său — că permițînd abateri de la disciplina de plan, neonorîndu-ne datoriile față de stat și societate — creăm neajun­suri economiei naționale, diminuăm venitul național și, implicit, din al nostru, al fiecăruia. Urmărind înfăp­tuirea politicii partidului, oamenii muncii din economia județului Vran­cea, urmăresc înfăptuirea propriilor lor năzuințe și idealuri, o viață li­­beră, fericită, îmbelșugată pentru ei și familiile lor.

Next