Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)
1971-07-22 / nr. 626
Pag, 2 |||0CHUU|| jilMAGIJI 16000 turiști Agenda drumețiilor, cu care de altfel v-am ținut la curent permanent, reține atenția printr-o cifră bilanțieră semnificativă. După 6 luni care au trecut din acest an, numărul celor care au străbătut frumoasele trasee turistice și au drumeții în țară și în străinătate, se ridică la aproape 16 000. Fată de primul semestru anului trecut, numărul acestoarra a crescut cu 4 000. Turiștilor dornici să cunoască trecutul istoric al patriei, frumusețile țării și hărnicia contemporană a poporului nostru, le dorim și de aici înainte, drum bun și un bogat album de amintiri! Funcționarism Readucem în discuție atitudinea funcționarului față de cetățean. Arhicunoscutul „vine mîinel’ e și în cazul de față prezent. Cetățeanca A. Năstăsache primise repartiție (7 iulie a.c.) de la Oficiul forței de muncă pentru un post la Autobaza transporturi Focșani. Pînă aici toate bune. Numai că, de acum înainte, se declanșează o adevărată sarabandă a funcționarismului. birocrației. Cu vino azi, vino mîine — invitații motivate de aducerea unor acte pentru completarea dosarului, s-a ajuns ca în ziua de 19 iulie să i se comunice cetățenei că posturile s-au... ocupat. Ce ni s-a explicat nouă ? Pentru 3 posturi de taxatoare, Oficiul forței de muncă ar fi dat vreo 10 repartiții?!)• 1 ° al doilea rînd, 4 ° uă salariate ale Autobazei, sancționate administrativ și care au avut între timp cîștig de cauză, au fost încadrate ca taxatoare. Furtună într-un pahar cu apă, veți spune. Iar unii funcționari își vor crea iluzia că totu i bine și călduț. Dar nu, așa nu merge. Derutăm, plimbăm și frustrăm din timpul cetățenilor pentru că noi salariați ai statului, nu știm ce avem de făcut și cum să rezolvăm cererile oamenilor muncii?! de acest mod de rezolvare Față cazului (unul dintre atîtea!) în a speță, cerem Direcției pentru probleme de și ocrotirii sociale și Autobazei de transporturi Focșani, o analiză care să se soldeze cu măsurile care se impun. Nu-i de glumit! Sîntem în plină vară, campania e în plină desfășurare. Repetăm un lucru foarte bine știut — paza contra incendiilor — dar de multe ori ignorat. După un control al Grupului județean de pompieri, la S.M.A. Cîmpineanca au fost depistate carențe serioase în sistemul de prevenire și pază împotriva incendiilor. Nici pînă la data controlului, aici nu se efectuaseră reviziile tehnice și de specialitate privind asigurarea tractoarelor, instruirea tractoriștilor, forme de recepție — toate menite să pună în acțiune sistemul de prevenire contra incendiilor. Carențe similare au fost depistate și S.M.A. Odobești. Față de aselamenea deficiente, organele respective de control au aplicat o serie de amenzi cadrelor tehnice de conducere de la cele două unități agricole, cei care manifestă lipsă Pentru de răspundere în contextul acestor probleme, sperăm să le fim de folos cu rîndurile de față. Rubrică redactată de AI. CRIHANA M. CABEL La S.M.A. Sihlea și M.S. Focșani UCENICIA la LOCUL DE MUNCA SE MIR ÍN MMN ORUGATIILOR PROFESIONALE In procesul activităților zilnice, în unități de producție sau de deservire a populației, s-a introdus, începînd cu anul școlar 1969—1970, ucenicia la locul de muncă — o formă de calificare a tinerilor absolvenți ai școlii generale, prin care se realizează pregătirea practică și teoretică necesară exercitării unei meserii. Din dorința de a vedea preocupările pentru această formă de învățămînt, am vizitat recent două unități ce pregătesc muncitori prin ucenicie la locul de muncă: S.M.A. Sihlea și I.I.L. Focșani. La S.M.A. Sihlea sînt cinci tineri : 2 la secția de tractoare nr. 1 și 3 la secția nr. 4. Cînd am cerut inginerului Gheorghe Preoteasa să ne vorbească despre aceștia, primele cuvinte au fost: — Cu ucenicii întîmpinăm greutăți. Meseria de mecanic agricol este grea, iar ei nu prea au dragoste pentru muncă. Spusele inginerului nu ne-au mulțumit și am vrut să ne convingem că, într-adevăr, lucrurile nu stau așa. Deoarece tinerii aceștia au dat un examen ca să fie admiși, au încheiat un contract prin care și-au manifestat dragostea pentru meseria aleasă, același lucru l-am cerut și tovarășului Mihai Asanache, șeful secției nr. 1, omul care lucrează ceas de ceas, zi de zi cu acești ucenici, învățîndu-i să deprindă tainele meseriei. Și iată ce ne-a spus : — Atît Virgil Păduraru, cît și Nicolae Pitulac sînt tineri cu dragoste de meserie, ascultători. La început, cînd mi-au fost repartizați, nu i-am deosebit de cei din anul III, veniți în practică, de la cursul de zi. Erau la fel de buni, la fel de pricepuți. Le-am arătat cum se ară, cum se discutește, cum se lucrează cu combina, iar în atelierul secției au participat la repararea ambreiajelor, la stocaj, la repararea pînzelor combinelor etc. Altceva n-am mai făcut pentru ei, deoarece nimeni nu mi-a spus că-s ucenici. Mi i-a repartizat și atît... Am discutat apoi despre condițiile lor de muncă, despre timpul de lucru, despre sprijinul material stabilit să li se acorde. Concluziile ? Ucenicilor li se asigură o bună pregătire profesională, sunt repartizați să lucreze pe lângă un tractorist cu experiență, însă, nu li se asigură altceva : cele 6—8 ore de muncă pe zi conform prevederilor Codului Muncii și sprijinul material stabilit în H.C.M. nr 98/1967 care prevede în afară de o indemnizație între 50—70 la sută din salariul de categroia I a unui muncitor necalificat, echipament de protecție și uniforme. Insă, după aproape un an, S.M.A. Sihlea nu le-a procurat nici acum echipamentul necesar, ucenicii fiind obligiați să vină cu haine cumpărate de părinți, cu toate că aceștia au cerut de nenumărate ori. Despre acești tineri, așadar, doi oameni vorbesc cu totul altfel. De ce ? Pentru că, primul interlocutor pus să răspundă din partea întreprinderii de pregătire a acestor ucenici, știa prea puține despre ei, prea puțin s-a interesat, lăsînd totul în seama șefului de secție, transferîndu-și obligația care-i revenea de fapt. Deci nu tinerii fac greutăți, nu ei sînt aceia care manifestă dezinteres pentru meseria aleasă, ci altcineva nu se preocupă de pregătirea lor, de asigurarea tuturor condițiilor necesare unei temeinice pregătiri practice, lucru de altfel confirmat și de tovarășul Ion Lungu, secretarul comitetului de partid pe S.M.A. : — Conducerea unității, inginerul Preoteasa trebuia să se intereseze mai îndeaproape de pregătirea ucenicilor De multe ori aceștia fac orice, învață orice, numai meserie nu. Au fost scoși din program să facă înfrumusețare, curățenie, să care materiale de la gară. Dar sunt de acord și cu aceste acțiuni, dar de ce în timpul afectat pregătiri și nu după terminarea acestuia ? Să presupunem că nu i-am fi avut, cu cine am fi lucrat atunci?... La I.I.L. Focșani, ucenicia la locul de muncă ne-a dezvăluit alte aspecte care au făcut să umbrească prestigiul întreprinderii, munca celor chemați să răspundă de această formă de învățămînt, în special de latura ei educativă. Discuțiile purtate cu inginerul Nichifor Tiron, directorul întreprinderii și tovarășa Georgeta Barbu, șefa biroului personal, ne-au condus la cîteva concluzii care ne-au arătat că și aici preocuparea pentru această formă de învățămînt, se afla pe undeva în afara obligațiilor profesionale, fapt ce s-a răsfrînt asupra educației ucenicilor în general, asupra concepției lor despre muncă și viată. Trecem peste latura formațională, peste interesul depus de întreprindere în pregătirea ucenicilor oprindu-ne la un singur aspect: dragostea ucenicilor pentru profesiune. în anul școlar 1969—1970 un număr de 45 de absolvenți ai școlii de 8 ani au încheiat contracte cu I.I.L. Focșani pentru a se califica în movila de tîmplar mobilă. După doi ani, 5 dintre ei sunt exmatriculați, unui rhclarat repetent și mai mult de jumătate corijenți.La data vizitei noastre, la secția 1 lemn (maistrul Garabet Cambarasian) din 25 de ucenici erau prezenți la lucru doar... 12. — Unde sunt restul de ucenici ? întrebăm. — Au plecat în vacanță, ne spune maistrul Cambarasian. Așa le-a spus la școală dirigintele lor, inginerul Mihai Popescu. Acum, o parte din ei lucrează la ferme, alții s-au angajat în alte părți, iar mulți stau acasă, ori bat străzile. — Dumneavoastră știți ceva despre cei care absentează? întrebăm pe tovarășa Georgeta Barbu. — Nu avem la personal un salariat care să se ocupe în mod special de acești elevi, iar părinții nu ne-au sprijinit cu nimic. Nici noi nu prea am colaborat cu școala, nu ne-a permis timpul. Anul trecut am făcut-o, însă, anul acesta... — N-ați întreprins nimic să vedeți din ce cauză ucenicii nu mai vin la pregătire, din ce cauză au „divorțat" de meserie ? Și pentru că nu s-a întreprins nimic, răspunsul întârzie să vină. Discutăm, apoi, cu cîțiva ucenici despre munca lor, despre maiștri, despre colegi. Unii dintre ei sunt elevi buni, vor fi muncitori buni, pentru că le-a plăcut această meserie, o învață din dragoste. Alții, după doi ani, au fost exmatriculați, au rămas corijenți, repetenți, nu mai vin la lucru. De la ei, ca și de la șeful de echipă Grigore Barbu, am aflat că Vasile Haimana, George Chirilă, Costică Buric, Petrică Crăciun, Ghiță Haimana, TiU Neacșu, Fănel Ezaru, Nicolae Rotaru, Tănase Ilie, Traian Nișcoveanu dădeau mult de lucru maiștrilor, muncitorilor. Refuzau să lucreze, fumau, de multe ori erau prinși la băutură. Acum cînd întreprinderea a „scăpat“ de ei lucrurile par a fi limpezite, rămînînd doar problema educației pe care nici conducerea, nici colectivul de muncitori nu s-au străduit s-o „schimbe" cît de cît. — Sînteți U.T.C.-iști, ne adresăm cîtorva ucenici care lăsaseră pentru o clipă lucrul. Ce-a făcut organizatia pentru voi ? Răspunsul ni-i dă Neagu Vlăsceanu, un elev silitor, cuminte, cel mai bun din clasă . — N-am mai făcut ședință de U.T.C. din luna mai, de cînd ne-a ținut o informare politică tovarășa Aurelia Bucă. Am plătit doar cotizația. Deci, nici organizația... — Știți ceva de foștii dumneavoastră elevii întrebăm și pe directorul școlii profesionale de construcții, Teodor Dabija gîndind că atribuțiile școlii nu s-au limitat numai la orele de curs, cît î-a avut elevi. — Cînd am încheiat anul școlar, noi le-am înaintat situația în afară de corijenți. 5 exmatriculați și un repetent. Acum noi nu mai avem nici o obligație fată de elevi. Totul aparține întreprinderii, serviciului personal care prea puțin s-a interesat de acești ucenici, de viitorii lor muncitori. Așadar, ucenicia la locul de muncă, în cele două unități vizitate (S.M.A. Sihlea și I.I.L. Focșani), este umbrită pe alocuri de anumite lipsuri, ceea ce face ca meseria pe care tinerii o deprind aici să nu fie „brățară de aur", așa cum am vrut să credem la început. Ba, mai mult, am vrut să credem (și cît de frumos ar fi fost!) că tinerii au venit aici din chemare, din pasiune și nu oricum și că întrecăderile, colectivele de muncă au făcut totul pentru pregătirea lor practică și teoretică, pentru a-i ajuta să se împlinească ca oameni. Dar n-a fost așa. M. DUMITRU Cîteva exponate existente în Muzeul de etnografie organizat la Mera-Vulcăneasa, și școlari din comună, de către entuziaștii pionieri S-a deschis tabăra de la Cotești Consemnăm în aceste rînduri deschiderea taberei de la Cotești, unde 100 de pionieri își petrec cele două săptămîni „sub poală de codru verde" și-n jurul focului de tabără: participarea copiilor din Bătinești, Nereju, Doaga, Tulnici, Măicănești și altele, la acțiunile de înfrumusețare și gospodărire a comunelor, precum și la strîngerea recoltelor, deschiderea de tabere de muncă și odihnă, pe serii la Lepșuleț, strîngerea de plante medicinale, fructe de pădure, maculatură, sticle, borcane etc. Așadar, valorificînd experiență acumulată în bogata anii trec--**, vacanța mare continuă tradiții ale petrecerii zilelor de vară în aer liber, în mijlocul naturii, transformîndu-se într-un crîmpei de viață bogat în amintiri, creînd copiilor bucurii fără seamăn. Redacția $1 ladministrația I Focșani str. M. Kogălniceanu nr. 7, telefoni 15 791 30 35 1 21 74 1 20 98. La Biblioteca orășeneasca Mărășești ASEMENEA ACTIVITĂȚI SERVESC ÎNTR-f MĂSURĂ FUNCȚIA EDUCAȚIONALĂ A CĂRȚII Continuăm raidul nostru anchetă pe etape, extrăgîndu-ne de această dată observațiile noastre din activitatea bibliotecii orășenești Mărășești. „Participăm — ne spunea bibliotecara Eugenia Guzu — la concursul județean intitulat „Cea mai rodnică activitate a bibliotecii“, concurs care ne dinamizează toate forțele, atît sub raport strict organizatoric, cît și de ansamblu, cultural“. Din graficele aflate în documentele acestui concurs, aflăm că cele afirmate de către tovarășa bibliotecară înseamnă mai întîi: fond de carte existent 16 853 de volume (dintre care 472 aparținînd bibliotecii afiliate Pădureni) ; 620 de cititori la centru și 155 la Pădureni ; numărul cărților difuzate 5 038, dintre care la biblioteca afiliată 655; fluxul zilnic de cititori, 30 ,■ procentul de atragere al cititorilor : din zece locuitori ai orașului, șase sunt cititori. Nu interpretăm subiectivitatea sau obiectivitatea acestor cifre. Dar spre completarea imaginii de ansamblu, reținem acest dialog : — Ce acțiuni de popularizare cărții înglobează statistica afirmată de a documentele administrative, tovarășa bibliotecară ? —..prezentări de cărți: „Originea eschimoșilor“ (?!), „Gardul cu șerpi", „Drumul spinos al întoarcerii“. S-a prezentat, lista bibliografică de „Cărți noi“... Cîteva seri literare („Te cînt partid“, susținută mai de mult), seri de basm pentru copii... — Asemenea activități servesc într-o măsură medie funcția de educație multilaterală pe care trebuie să o aibă cartea... — ...Nu mă rezum niciodată doar la împărțirea volumelor. Discut cu cititorii, întrebîndu-i ce au înțeles, la ce s-au oprit. ...Nu dorim a pune sub semnul incertitudinii cele afirmate de către tovarășa bibliotecară. Insă, practic, ni se pare aproape imposibil de a putea proceda (a se citi realiza...), astfel.. De data aceasta, întîia linioară care marchează convorbirea aparține interlocutoarei, prin continuare : — ...Ceva, în mod deosebit, n-am întreprins în acest sens. Doar... aceste discuții lămuritoare... și o expoziție intitulată : „Știință și religie“. Cîteva comentarii se impun din nou : ce înțelegem printr-o expoziție de carte ? Cîteva volume reunite tematic, doar? Ce eficiență, într-adevăr educativă pot avea asemenea acțiuni, care, de fapt, sînt simple formalități justificative ale unei munci? Mărășeștiul este unul din leagănele istorice naționale. Practic, în afară de recomandarea făcută cititorilor a cărții „Pe frontul de la Mărășești învie morții“, a altor cîteva fragmente similare, nu s-a făcut nimic în sensul integrării muncii cu cartea în largul proces educativ. „Nu am primit nici un sprijin melodic, în acest sens, din partea Comitetului județean pentru cultură artă“. Observația tovarășei biblioteci care își are partea sa de adevăr. Activitatea bibliotecilor trebuie accentuat integrată între „uneltele de lucru“ pe care le presupune vastul cîmp al muncii ideologice, politice. Iar organismul cultural județean nu a întreprins nimic concret, pînă acum, în această direcție. Căci, în orice caz, asemenea activități, ca cele existente in cadrul bibliotecii orășenești Mărășești, servesc doar intr-o măsură medie funcția educațională a cărții. CLAURENȚIU MEDIE In oglinda apei. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO tv JOI 22 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. 18.30 La volan. 18.50 Timp Și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.25 Anchetă — dezbatere. 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internațional. 22.20 Interpretul săptămînii» Dorina Drăghici. 22.45 Telejurnalul de noapte. VINERI 23 IULIE 17.00 Deschiderea emisiunii. 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea foto. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Film artistic î „Pădurea spînzuraților". 22.30 Telejurnalul de noapte. radio JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața copii! 8.00 Sumarul presei. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Clubul călătorilor. 11.05 Muzică ușoară. 11.30 Frumoasă este tinerețea — cintece. 12.00 Formația Horia Ropcea. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.40 Pe-un picior de plai — muzică populară. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.15 „Floare roșie aleasă" — cîntece de Gheorghe Danga. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Miniaturi instrumentale. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estradă nocturnă. cinema JOI 22 IULIE Cinema »UNIREA* Focșani — „Greșeala fatală" (orele 14.45—16.45— 18.45—20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — „Domiciliul conjugal“ (orele 15.15— 17.15—19.15—21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Adio, Granada". Cinema „POPULAR" Panciu — „Un italian în America". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Profesorul infernului". Cinema „LUMINA” Mărășești — „Șarada“. N. R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Joi 22 iulie 19T1? [pgi DLiKSa îMI întreprinderea de construcții și transporturi Iași cu sediul în stația G.F.R. Nicolina ANGAJEAZĂ IMEDIAT pentru șantierul C. T. Focșani cu sediul în Focșani, bulevardul București nr. 19, telefon 1250. # Maistru mecanic utilaje de construcții # Magaziner principal Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Cei interesați se vor adresa la sediul șantierului sau la întreprindere. ȘANTIERUL NAVAL BRĂILA face înscrieri de candidați pentru CONCURSUL DE ADMITERE care va avea loc în perioada 15—31 august 1971, pentru 1i. ȘCOALA PROFESIONALA — curs de zi — sesiunea 1—10 IX 1971 pentru următoarele meserii: — lăcătuși constructori navali — sudori înscrierile se fac la sediul școlii profesionale „Progresul” Brăila, Str. Vidin nr. 256, pînă la 31 august 1971. 2. De asemenea, se fac Înscrieri în aceeași perioadă, 15—31 august 1971, la sediul șantierului naval Brăila, pentru ucenicie la locul de muncă în următoarele meserii : — lăcătuși constructori navali — electricieni construcții navale — tubulaturi navali Condiții: să fie absolvent al școlii generale de 10 ani pentru meseria de electrician naval și motoare cu combustie internă și absolvent a 8 clase pentru celelalte meserii. Se primesc candidați din județele Brăila, Vrancea și Tulcea. Cazare în internatele școlii, în limita posibilităților. 3. Tot la sediul Șantierului naval Brăila, se fac înscrieri imediate de candidați pentru cursurile de calificare gradul I, de scurtă durată, 8—10 luni, țn meseriile: — lăcătuși constructori navali — tabulatori navali — electricieni construcții navale. Condiții: să fie absolvent a 7—8 sau 10 clase și să împlinească vîrsta de 18 ani la terminarea cursurilor sau cu stagiul militar satisfăcut. Se primesc candidați din județele Brăila, Tulcea și Vrancea. Se asigură o indemnizație de 400 lei lunar. Informații suplimentare se primesc la telefon 16800, Interior 181, biroul salarizare învățămînt. ! Abonați-vă la ziarul milcovuli! ! Vă puteți informa zilnic asupra evenimentelor din cuprinsul județului, din țară și străinătate, J TIPARUL! întreprinderea poligrafică Bacău