Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-22 / nr. 626

Pag, 2 |||0CHUU|| jilMAGIJI 16000 turiști Agenda drumețiilor, cu care de altfel v-am ținut la curent permanent, reține atenția prin­­tr-o cifră bilanțieră semnifica­tivă. După 6 luni care au tre­cut din acest an, numărul celor care au străbătut frumoasele trasee turistice și au drumeții în țară și în străinătate, se ridi­că la aproape 16 000. Fată de primul semestru anului trecut, numărul acesto­ar­ra a crescut cu 4 000. Turiști­lor dornici să cunoască trecu­tul istoric al patriei, frumuseți­le țării și hărnicia contempora­nă a poporului nostru, le dorim și de aici înainte, drum bun și un bogat album de amintiri! Funcționarism Readucem în discuție atitu­dinea funcționarului față de cetățean. Arhicunoscutul „vine mîinel’ e și în cazul de față prezent. Cetățeanca A. Năstă­­sache primise repartiție (7 iu­lie a.c.) de la Oficiul forței de muncă pentru un post la Auto­baza transporturi Focșani. Pînă aici toate bune. Numai că, de acum înainte, se declanșează o adevărată sarabandă a funcți­­onarismului. birocrației. Cu vino azi, vino mîine — invita­ții motivate de aducerea unor acte pentru completarea dosa­rului, s-a ajuns ca în ziua de 19 iulie să i se comunice cetă­­țenei că posturile s-au... ocu­pat. Ce ni s-a explicat nouă ? Pentru 3 posturi de taxatoare, Oficiul forței de muncă ar fi dat vreo 10 repartiții­­?!)• 1 ° al doilea rînd, 4 ° uă salariate ale Autobazei, sancționate ad­ministrativ și care au avut în­tre timp cîștig de cauză, au fost încadrate ca taxatoare. Furtună într-un pahar cu apă, veți spune. Iar unii funcțio­nari își vor crea iluzia că to­­tu­ i bine și călduț. Dar nu, așa nu merge. Derutăm, plimbăm și frustrăm din timpul cetățeni­lor pentru că noi salariați ai statului, nu știm ce avem de făcut și cum să rezolvăm cere­rile oamenilor muncii?! de acest mod de rezolvare Față cazului (unul dintre atîtea!) în a speță, cerem Direcției pentru probleme de și ocrotiri­i sociale și Autobazei de trans­porturi Focșani, o analiză care să se soldeze cu măsurile care se impun. Nu-i de glumit! Sîntem în plină vară, campa­nia e în plină desfășurare. Re­petăm un lucru foarte bine ști­ut — paza contra incendiilor — dar de multe ori ignorat. După un control al Grupului jude­­țean de pompieri, la S.M.A. Cîmpineanca au fost depistate carențe serioase în sistemul de prevenire și pază împotriva in­cendiilor. Nici pînă la data controlului, aici nu se efectu­aseră reviziile tehnice și de specialitate privind asigurarea tractoarelor, instruirea tracto­riștilor, forme de recepție — toate menite să pună în acțiu­ne sistemul de prevenire con­tra incendiilor. Carențe simi­lare au fost depistate și S.M.A. Odobești. Față de ase­la­menea deficiente, organele res­pective de control au aplicat o serie de amenzi cadrelor teh­nice de conducere de la cele două unități agricole, cei care manifestă lipsă Pentru de răspundere în contextul aces­tor probleme, sperăm să le fim de folos cu rîndurile de față. Rubrică redactată de AI. CRIHANA M. CABEL La S.M.A. Sihlea și M.S. Focșani UCENICIA la­ LOCUL DE MUNCA SE MIR ÍN MMN ORUGATIILOR PROFESIONALE In procesul activităților zilnice, în unități de producție sau de deservire a populației, s-a introdus, începînd cu anul școlar 1969—1970, ucenicia la locul de muncă — o formă de cali­ficare a tinerilor absolvenți ai școlii generale, prin care se realizează pregătirea practică și teoretică nece­sară exercitării unei meserii. Din dorința de a vedea preocupările pentru această formă de învățămînt, am vizitat recent două unități ce pre­­gătesc muncitori prin ucenicie la locul de muncă: S.M.A. Sihlea și I.I.L. Focșani. La S.M.A. Sihlea sînt cinci tineri : 2 la secția de tractoare nr. 1 și 3 la secția nr. 4. Cînd am cerut ingineru­lui Gheorghe Preoteasa să ne vor­bească despre aceștia, primele cu­vinte au fost: — Cu ucenicii întîmpinăm greutăți. Meseria de mecanic agricol este grea, iar ei nu prea au dragoste pentru muncă. Spusele inginerului nu ne-au mul­țumit și am vrut să ne convingem că, într-adevăr, lucrurile nu stau așa. Deoarece tinerii aceștia au dat un e­­xamen ca să fie admiși, au încheiat un contract prin care și-au manifestat dragostea pentru meseria aleasă, a­­celași lucru l-am cerut și tovarășului Mihai Asanache, șeful secției nr. 1, omul care lucrează ceas de ceas, zi de zi cu acești ucenici, învățîndu-i să deprindă tainele meseriei. Și iată ce ne-a spus : — Atît Virgil Păduraru, cît și Ni­­colae Pitulac sînt tineri cu dragoste de meserie, ascultători. La început, cînd mi-au fost repartizați, nu i-am deosebit de cei din anul III, veniți în practică, de la cursul de zi. Erau la fel de buni, la fel de pricepuți. Le-am arătat cum se ară, cum se dis­­cutește, cum se lucrează cu combina, iar în atelierul secției au participat la repararea ambreiajelor, la stocaj, la repararea pînzelor combinelor etc. Altceva n-am mai făcut pentru ei, deoarece nimeni nu mi-a spus că-s ucenici. Mi i-a repartizat și­ atît... Am discutat apoi despre condițiile lor de muncă, despre timpul de lucru, despre sprijinul material stabilit să li se acorde. Concluziile ? Ucenicilor li se asigură o bună pregătire profesio­nală, su­nt repartizați să lucreze pe lângă un tractorist cu experiență, însă, nu li se asigură altceva : cele 6—8 ore de muncă pe zi conform preve­derilor Codului Muncii și sprijinul material stabilit în H.C.M. nr 98/1967 care prevede în afară de o indemni­zație între 50—70 la sută din salariul de categroia I a unui muncitor ne­calificat, echipament de protecție și uniforme. Insă, după aproape un an, S.M.A. Sihlea nu le-a procurat nici acum e­­chipamentul necesar, ucenicii fiind obligiați­ să vină cu haine cumpărate de părinți, cu toate că aceștia au ce­rut de nenumărate ori. Despre acești tineri, așadar, doi oameni vorbesc cu totul altfel. De ce ? Pentru că, primul interlocutor pus să răspundă din partea întreprinderii de pregătire a acestor ucenici, știa prea puține despre ei, prea puțin s-a in­teresat, lăsînd totul în seama șefu­lui de secție, transferîndu-și obliga­ția care-i revenea de fapt. Deci nu tinerii fac greutăți, nu ei sînt aceia care manifestă dezinteres pentru meseria aleasă, ci altcineva nu se preocupă de pregătirea lor, de asi­gurarea tuturor condițiilor necesare unei temeinice pregătiri practice, lu­cru de altfel confirmat și de tovarășul Ion Lungu, secretarul comitetului de partid pe S.M.A. : — Conducerea unității, inginerul Preoteasa trebuia să se intereseze mai îndeaproape de pregătirea ucenicilor De multe ori aceștia fac orice, învață orice, numai meserie nu. Au fost­ scoși din program să facă înfrumusețare, curățenie, să care materiale de la ga­ră. Dar sunt de acord și cu aceste ac­țiuni, dar de ce în timpul afectat pre­­gătiri și nu după terminarea acestuia ? Să presupunem că nu i-am fi avut, cu cine am fi lucrat atunci?... La I.I.L. Focșani, ucenicia la locul de muncă ne-a dezvăluit alte aspecte care au făcut să umbrească prestigiul întreprinderii, munca celor chemați să răspundă de această formă de în­vățămînt, în special de latura ei edu­cativă. Discuțiile purtate cu inginerul Ni­­chifor Tiron, directorul întreprinderii și tovarășa Georgeta Barbu, șefa bi­roului personal, ne-au condus la cîte­­va concluzii care ne-au arătat că și aici preocuparea pentru această for­mă de învățămînt, se afla pe undeva în afara obligațiilor profesionale, fapt ce s-a răsfrînt asupra educației uce­nicilor în general, asupra concepției lor despre muncă și viată. Trecem peste latura formațională, peste interesul depus de întreprindere în pregătirea ucenicilor oprindu-ne la un singur aspect: dragostea ucenici­lor pentru profesiune. în anul școlar 1969—1970 un nu­măr de 45 de absolvenți ai școlii de 8 ani au încheiat contracte­­ cu I.I.L. Focșani pentru a se califica în mov­­ila de t­împlar mobilă. După doi ani, 5 dintre ei sunt exmatriculați, unui rh­clarat repetent și mai mult de ju­mătate corijenți.La data vizitei noastre, la secția 1 lemn (maistrul Garabet Cambarasian) din 25 de ucenici erau prezenți la lucru doar... 12. — Unde sunt restul de ucenici ? în­trebăm. — Au plecat în vacanță, ne spune maistrul Cambarasian. Așa le-a spus la școală dirigintele lor, inginerul Mihai Popescu. Acum, o parte din ei lucrează la ferme, alții s-au angajat în alte părți, iar mulți stau acasă, ori bat străzile. — Dumneavoastră știți ceva despre cei care­ absentează? întrebăm pe to­varășa Georgeta Barbu. — Nu avem la personal un salariat care să se ocupe în mod special de a­­cești elevi, iar părinții nu ne-au spri­jinit cu nimic. Nici noi nu prea am colaborat cu școala, nu ne-a permis timpul. Anul trecut am făcut-o, însă, anul acesta... — N-ați întreprins nimic să vedeți din ce cauză ucenicii nu mai vin la pregătire, din ce cauză au „divorțat" de meserie ? Și pentru că nu s-a întreprins ni­mic, răspunsul întârzie să vină. Discutăm, apoi, cu cîțiva ucenici despre munca lor, despre maiștri, des­pre colegi. Unii dintre ei sunt elevi buni, vor fi muncitori buni, pentru că le-a plăcut această meserie, o în­vață din dragoste. Alții, după doi ani, au fost exmatriculați, au rămas cori­jenți, repetenți, nu mai vin la lucru. De la ei, ca și de la șeful de echipă Grigore Barbu, am aflat că Vasile Haimana, George Chirilă, Costică Bu­ric, Petrică Crăciun, Ghiță Hai­mana, TiU Neacșu, Fănel Ezaru, Nicolae Rotaru, Tănase Ilie, Traian Nișcoveanu dădeau mult de lucru maiștrilor, muncitorilor. Refuzau să lucreze, fumau, de multe ori erau prinși la băutură. Acum cînd între­prinderea a „scăpat“ de ei lucrurile par a fi limpezite, rămînînd doar problema educației pe care nici con­ducerea, nici colectivul de muncitori nu s-au străduit s-o „schimbe" cît de cît. — Sînteți U.T.C.-iști, ne adresăm cîtorva ucenici care lăsaseră pentru o clipă lucrul. Ce-a făcut organizatia pentru voi ? Răspunsul ni-i dă Neagu Vlăscea­­nu, un elev silitor, cuminte, cel mai bun din clasă . — N-am mai făcut ședință de U.T.C. din luna mai, de cînd ne-a ținut o informare politică tovarășa Aurelia Bucă. Am plătit doar cotizația. Deci, nici organizația... — Știți ceva de foștii dumneavoas­tră elevi­i întrebăm și pe directorul școlii profesionale de construcții, Teodor Dabija gîndind că atribuțiile școlii nu s-au limitat numai la orele de curs, cît î-a avut elevi. — Cînd am încheiat anul școlar, noi le-am înaintat situația în afară de corijenți. 5 exmatriculați și un re­petent. Acum noi nu mai avem nici o obligație fată de elevi. Totul aparți­ne întreprinderii, serviciului perso­nal care prea puțin s-a interesat de acești ucenici, de viitorii lor munci­tori. Așadar, ucenicia la locul de muncă, în cele două unități vizitate (S.M.A. Sihlea și I.I.L. Focșani), este umbrită pe alocuri de anumite lipsuri, ceea ce face ca meseria pe care tinerii o de­prind aici să nu fie „brățară de aur", așa cum am vrut să credem la înce­put. Ba, mai mult, am vrut să credem (și cît de frumos ar fi fost!) că tine­rii au venit aici din chemare, din pasiune și nu oricum și că întrecă­derile, colectivele de muncă au făcut totul pentru pregătirea lor practică și teoretică, pentru a-i ajuta să se împlinească ca oameni. Dar n-a fost așa. M. DUMITRU Cîteva exponate existente în Muzeul de etnografie organizat la Mera-Vulcăneasa, și școlari din comună, de către entuziaștii pionieri S-a deschis tabăra de la Cotești Consemnăm în aceste rînduri deschiderea taberei de la Co­tești, unde 100 de pionieri își petrec cele două săptămîni „sub poală de codru verde" și-n ju­rul focului de tabără: partici­parea copiilor din Bătinești, Nereju, Doaga, Tulnici, Măică­­nești și altele, la acțiunile de înfrumusețare și gospodărire a comunelor, precum și la strîn­­gerea recoltelor­­, deschiderea de tabere de muncă și odihnă, pe serii la Lepșuleț, strîngerea de plante medicinale, fructe de pădure, maculatură, sticle, bor­cane etc. Așadar, valorificînd experiență acumulată în bogata anii trec--**, vacanța mare continuă tradiții ale petrecerii zilelor de vară în aer liber, în mijlocul naturii, transformîndu-se în­tr-un crîmpei de viață bogat în amintiri, creînd copiilor bucu­rii fără seamăn. Redacția $1 ladministrația I Focșani str. M. Kogălniceanu nr. 7, telefoni 15 791 30 35 1 21 74 1 20 98. La Biblioteca orășeneasca Mărășești ASEMENEA ACTIVITĂȚI SERVESC ÎNTR-f­ MĂSURĂ FUNCȚIA EDUCAȚIONALĂ A CĂRȚII Continuăm raidul nostru anchetă pe etape, ext­răgîndu-ne de această dată observațiile noastre din activitatea bi­bliotecii orășenești Mărășești. „Participăm — ne spunea bibliote­cara Eugenia Guzu — la concursul județean intitulat „Cea mai rodnică activitate a bibliotecii“, concurs care ne dinamizează toate forțele, atît sub raport strict organizatoric, cît și de ansamblu, cultural“. Din graficele aflate în documente­le acestui concurs, aflăm că cele a­­firmate de către tovarășa bibliotecară înseamnă mai întîi: fond de carte e­­xistent 16 853 de volume (dintre care 4­72­ aparținînd bibliotecii afiliate Pădureni) ; 620 de cititori la centru și 155 la Pădureni ; numărul cărților difuzate 5 038, dintre care la biblio­teca afiliată 655; fluxul zilnic de ci­titori, 30 ,■ procentul de atragere al cititorilor : din zece locuitori ai ora­șului, șase sunt cititori. Nu interpretăm subiectivitatea sau obiectivitatea acestor cifre. Dar spre completarea imaginii de ansamblu, reținem acest dialog : — Ce acțiuni de popularizare cărții înglobează statistica afirmată de a documentele administrative, tovarășa bibliotecară ? —­­..prezentări de cărți: „Originea eschimoșilor“ (?!), „Gardul cu șerpi", „Drumul spinos al întoarcerii“. S-a prezentat, lista bibliografică de „Cărți noi“... Cîteva seri literare („Te cînt partid“, susținută mai de mult), seri de basm pentru copii... — Asemenea activități servesc în­­t­r-o măsură medie funcția de educație multilaterală pe care trebuie să o aibă cartea... — ...Nu mă rezum niciodată doar la împărțirea volumelor. Discut cu ci­titorii, întrebîndu-i ce au înțeles, la ce s-au oprit. ...Nu dorim a pune sub semnul in­certitudinii cele afirmate de către to­varășa bibliotecară. Insă, practic, n­i se pare aproape imposibil de a putea proceda (a se citi realiza...), astfel.­. De data aceasta, întîia linioară care marchează convorbirea aparține interlocutoarei, prin continuare : — ...Ceva, în mod deosebit, n-am întreprins în acest sens. Doar... aceste discuții lămuritoare... și o expoziție intitulată : „Știință și religie“. Cîteva comentarii se impun din nou : ce înțelegem printr-o expoziție de carte ? Cîteva volume reunite te­matic, doar? Ce eficiență, într-ade­văr educativă pot avea asemenea ac­țiuni, care, de fapt, sînt simple for­malități justificative ale unei munci? Mărășeștiul este unul din leagănele istorice naționale. Practic, în afară de recomandarea făcută cititorilor a căr­ții „Pe frontul de la Mărășești învie morții“, a altor cîteva fragmente simi­lare, nu s-a făcut­ nimic în sensul in­tegrării muncii cu cartea în largul proces educativ. „Nu am primit nici un sprijin me­lodic, în acest sens, din partea Comi­tetului județean pentru cultură artă“. Observația tovarășei bibliote­ci care își are partea sa de adevăr. Acti­vitatea bibliotecilor trebuie accentuat integrată între „uneltele de lucru“ pe care le presupune vastul cîmp al muncii ideologice, politice. Iar orga­nismul cultural județean nu a între­prins nimic concret, pînă acum, în această direcție. Căci, în orice caz, a­­semenea activități, ca cele existente in cadrul bibliotecii orășenești Mără­șești, servesc doar intr-o măsură me­die funcția educațională a cărții. C­LAURENȚIU MEDIE In oglinda apei. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO tv JOI 22 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. 18.30 La volan. 18.50 Timp Și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.25 Anchetă — dezbatere. 21.10 Antologia umorului. 21.35 Cadran internațional. 22.20 Interpretul săptămînii» Dorina Drăghici. 22.45 Telejurnalul de noapte. VINERI 23 IULIE 17.00 Deschiderea emisiunii. 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea foto. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Film artistic î „Pădurea spînzu­­raților". 22.30 Telejurnalul de noapte. radio JOI 22 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. Sport. 7.25 Bună dimineața copii! 8.00 Sumarul presei. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Clubul călătorilor. 11.05 Muzică ușoară. 11.30 Frumoasă este tinerețea — cin­­tece. 12.00 Formația Horia Ropcea. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.40 Pe-un picior de plai — muzică populară. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.15 „Floare roșie aleasă" — cîntece de Gheorghe Danga. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră. Miniaturi instrumen­tale. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estradă nocturnă. cinema JOI 22 IULIE Cinema »UNIREA* Focșani — „Gre­șeala fatală" (orele 14.45—16.45— 18.45—20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — „Do­miciliul conjugal“ (orele 15.15— 17.15—19.15—21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Adio, Granada". Cinema „POPULAR" Panciu — „Un italian în America". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Profesorul infernului". Cinema „LUMINA” Mărășești — „Șarada“. N. R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în program. Joi 22 iulie 19T1? [pgi DLiKSa îMI întreprinderea de construcții și transporturi Iași cu sediul în stația G.F.R. Nicolina ANGAJEAZĂ IMEDIAT pentru șantierul C. T. Focșani cu sediul în Focșani, bulevardul București nr. 19, telefon 1250. # Maistru mecanic utilaje de construcții # Magaziner principal Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Cei interesați se vor adresa la sediul șantierului sau la întreprindere. ȘANTIERUL NAVAL BRĂILA face înscrieri de candidați pentru CONCURSUL DE ADMITERE care va avea loc în perioada 15—31 august 1971, pentru 1­i. ȘCOALA PROFESIONALA — curs de zi — sesiunea 1—10 IX 1971 pentru următoarele meserii: — lăcătuși constructori navali — sudori înscrierile se fac la sediul școlii profesionale „Progresul” Brăila, Str. Vidin nr. 256, pînă la 31 august 1971. 2. De asemenea, se fac Înscrieri în aceeași perioadă, 15—31 august 1971, la sediul șantierului naval Brăila, pentru ucenicie la locul de muncă în următoarele meserii : — lăcătuși constructori navali — electricieni construcții navale — tubulaturi navali Condiții: să fie absolvent al școlii generale de 10 ani pentru meseria de electrician naval și motoare cu combustie internă și absolvent a 8 clase pentru celelalte meserii. Se primesc candidați din județele Brăila, Vrancea și Tulcea. Cazare în internatele școlii, în limita posibilităților. 3. Tot la sediul Șantierului naval Brăila, se fac înscrieri imediate de candidați pentru cursurile de calificare gradul I, de scurtă durată, 8—10 luni, țn meseriile: — lăcătuși constructori navali — tabulatori navali — electricieni construcții navale. Condiții: să fie absolvent a 7—8 sau 10 clase și să împli­nească vîrsta de 18 ani la terminarea cursurilor sau cu stagiul militar satisfăcut. Se primesc candidați din județele Brăila, Tulcea și Vrancea. Se asigură o indemnizație de 400 lei lunar. Informații suplimentare se primesc la telefon 16800, Inte­rior 181, biroul salarizare învățămînt. ! Abonați-vă la ziarul milcovuli! ! Vă puteți informa zilnic asupra eve­­­­­­nimentelor din cuprinsul județului,­­ din țară și străinătate, J TIPARUL! întreprinderea poligrafică Bacău

Next