Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-08-05 / nr. 638

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL­ IV NR. 638 JOI 5 AUGUST 1971 4 pagini — 30 bani La C.A.P. Milcovul LEGUMICULTURA POATE DEVENI ECTOR RENTABIL In această zonă din grădinile de le­gume se livrează cantități tot mai mari de produse de diferite sortimen­te. Un rol important în­­ aprovizionarea ritmică a populatiei cu legume îl­­ au fermele, care s-­au înscris să livreze în baza contractelor încheiate, tot mai multe produse. La cooperativa agricolă din Milco­vul, suprafața repartizată sectorului Jeguminol este de 25 hectare. Din a­­cest motiv ferma condusă de ingine­ra Maria Prichici, are un caracter mixt, fiindcă se ocupă și de cultura viței de vie, a pepenilor și a cartofi­lor. Veniturile pe care urmează să le realizeze ferma ating 1 402 000 lei, din care numai de la grădină 446 000 lei, aceasta, prin valorificarea a 283 tone de produse. Realizarea și depășirea acestei can­tități, a impus, de la început, o preo­cupare deosebită pentru plantarea la timp a suprafețelor, apoi întreținerea culturilor prin prașile repetate, cât și tratamente împotriva bolilor și dău­nătorilor. Pe cele 25 de hectare s-­au plantat tomate, castraveți, vinete, ardei, cea­pă, rădăcino­ase în așa fel ca zilnic să se poată livra produse în cantități mari și în stare proaspătă. Cea mai mare suprafață a fost destinată toma­telor. De pe cele 10 hectare, atît pen­tru consum în stare proaspătă, cit și pentru prelucrare, urmează să se re­colteze 150 de tone. Toate culturile se prezintă acum destul de bine, dovadă că membrii cooperatori din echipele conduse de Ilie Declin și Costică Noață au res­pectat indicațiile specialistului, apli­­cînd lucrările care se impun. Numai la tomate au fost executate, cite 3 și 4 prașile, s-au aplicat 3 stro­piri, 8 hectare s-au arăcit, iar cheltu­ielile făcute vor fi răsplătite prin spo­ruri importante de recoltă, aceasta deoarece­ se scontează o producție în jur de 30 de tone la hectar. Cu același interes au fost privite și celelalte culturi. Dar pentru a se obține rezultate cât ■ mai bune aici se impune și un sprijin din partea consiliului de conducere. Sunt proble­me la care trebuie să concure și cei­lalți factori de răspundere. Nu numai producerea, dar și valorificarea legu­melor prezintă în mod cert o deose­bită importanță. Cu mai bine de două săptămîni în urmă, a avut loc la consiliul popular Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) Fabrica de confecții Focșani. Curier GOLEȘTI Deși în plină campanie de lu­cru în agricultură, locuitorii co­munei Golești nu neglijează ac­țiunile de gospodărire. Curăți­rea șanțurilor, alinierea gardu­rilor, căratul balastului pentru întreținerea străzilor, precum­ ­ sătesc și aratul porțiunilor aflate de o parte și de alta a șoselei, sînt cîteva din acțiunile care au fost întreprinse în vederea în­­tîmpinării, așa cum se cuvine, a marii sărbători în preajma că­­reea ne găsim. SLOBOZIA CIORAȘTI Unei comune frumoase și bu­na gospodărire nu poți să nu-i asociem­ florile. Locuitorii comu­nei Slobozia-Ciorăști au amena­jat peluze pentru flori pe o dis­­tan­ță de circa 11 km. Totodată, au plantat peste 300 de tranda­firi pitici de toate culorile.­­ Concomitent, se lucrează la extinderea trotuarelor. Din pla­nul de 3 000 m 1 s-au executat 1 500 m I. De­ asemenea,­ în sa­tele Jiliș­­ea și Ciorăști s-au construit alte două podețe din beton la intersecții de drumuri. Activități anexe Concomitent cu celelalte activități proprii (plan de aprovizionare și des­facere, achiziții, prestații servicii) sec­torul anexă al cooperativei de con­sum din comuna Cîrligele, obține pe zi ce trece, rezultate tot mai în bucu­­rătoare. Bunăoară, numărul iepurilor de ca­să a crescut, în acest an cu peste 100 de exemplare, procesul de în­mulțire aflîndu-se în plină dezvolta­re, iar la porumbei, s-au obținut, pî­­nă în prezent, alte 50 de perechi. Prin muncă patriotică Printre obiectivele realizate prin muncă patriotică de cetățenii orașu­lui Mărășești se numără și gardul me­talic confecționat în jurul statuii Pruncu. La realizarea acestei acțiuni și-au adus constribuția cetățenii cir­cumscripției electorale al cărei depu­tat este tovarășa Marcela Dosoftei, împreună cu un grup de muncitori de la Revizia de vagoane Mărășești, conduși de montatorul Traian Teodo­­ru. Din datele centralizate la Consi­liul popular orășenesc reiese că va­loarea lucrării se cifrează la 25 000 lei. Liniile suple, avîntate ale vechii arhitecturi românești se împletesc fericit cu maniera modernă de a distribui spațiul. (Grădina de vară din Soveja). IN REȚEAUA COMERCIALĂ »OPE DE APROVIZIONARE Intre timp numeroși cititori din Focșani, ne-au întrebat — și pe bună dreptate — de ce lipsesc din rafturile și­­ vitrinele­ magazinelor O.C.L.P.I. tocmai acele rr­ărfuri de sezon, adică cele mai­ solicitate ? „Și enumera : că­măși fantezii cu mînecă scurtă pen­tru bărbați,, bluze, din dantelă , pentru femei, bluzi­e subțiri pentru copii, pantaloniși scurți din bumbac, pan­taloni scurți pentru bărbați, umbrele pălării, sandale. Firește, nici vînzătorului nu-i vin bine întrebările „sîcîitoare“ ale cum­părătorilor. Dar mai cu amabilitate, mai­ scrîșnind din dinți, răspunde: — Nu avem! așteptăm să primim! — Cînd ? — ??? De unde să vină răspunsul ? De un­de să vină marfa ? Am vizitat mai multe magazine ale O.C.L.P.I. Focșani. Am întrebat la „Tu­rist“ despre arti­cole de plajă : — Avem, dar un sortiment modest, ne-a răspuns vînzătoarea. Pe urmă ne-am interesat de saltele pneumatice, de figurine din material plastic pentru copii. Răspunsul a fost același. Lipsesc din magazinul sportiv arti­colele pentru pescuit. Mai mulți cum­părători trec zilnic pragul magazinu­lui „Electronica“, întreb­înd de frigi­dere „Fram". Il trec în zadar. Alții și-au tocit pingelele pe la magazinul „Jucării" solicitînd mingi felurite, tri­ciclete și trotinete, unelte de grădină, căldărușe, site, stropitori pentru copii. Raioanele de­ cosmetică duc lipsa bronzelului. Tudor Dragomir, unul dintre merceologii O.C.L.P.I., ne spu­nea că acest produs e deficitar, dar că a fost înlocuit cu crema „Antisol“ și uleiul pentru ștrand „Nivea". Duminică dimineața, însă, magazi­nele din Focșani nu puteau răspunde sutelor de cumpărători care mergeau la plaja Putnei decit cu: „N-avem nici­ un fel de parasolar!“ Emil STANCIU (Continuare in pag. a II-a) Cu două luni înainte, un articol a­­părut în ziarul nostru reproșa foru­rilor comerciale locale lipsa din raftu­rile magazinelor a articolelor de se­zon. Conform unor in­structiuni în vi­goare. Direcția comercială era obliga­tă să dea un răspuns competent. Dar nu s-a ostenit s-o facă. Am discutat îndelung cu cei care i-au cunoscut pe Stoica Catană (șef de de­pozit) și Nicolae Dum­bravă (recepționer) în ce­le mai felurite și mai stra­nii ipostaze. Unii ne-au spus că i-au văzut mun­cind. Alții au avut prilejul să-i vadă prin diverse dispuneau restaurante­­ de sume importante de bani. Dacă se aflau sau nu în timpul serviciului atunci cînd erau văzuți zăbo­vinci­i sau discutînd aprins pe deasupra paharelor n-a putut nimeni să ne spună. Pentru simplul m­otiv că între bodegă Calea înavuțitului este curmată de legea dreaptă a societății noastre O O și birourile dumnealor nu exista o delimitare netă. Adesea, treburile se rezolvau la restaurant, deoarece cei doi găseau că ambianța de la depo­zite era oarecum nesigu­ră... Stoica văzut adeseori Catană era voiajînd într-un „Renault 10“. Prin 1968 I.J.E.COOP. avea liber în schemele sale, un post de șef de depozit. A fost găsit Stoi­ca C., pe atunci merceo­log la cooperativa de consum din comuna Cîm­­puri. Se zice, după cire ne-au spus unii, că era un iis­t destoinic, și pen­tru acest motiv a fost promovat în muncă, a fost adus la Focșani și „uns" șef de depozit. Să nu uităm, mai corespun­dea și din punctul de ve­dere, al „garanțiilor“ mo­rale. Adică, cineva de la I.J.E.COOP, s-a interesat: „Are cumva viciul beți­ei?“ „Nu, tovarășe, nu l-am văzut niciodată um­­blind beat". Iar asta a însemnat­ pentru mulți că i avea... garanții morale și se poate încredința mărfuri de valori foarte mari! Și, cu toate că nu-i plăcea să fie văzut beat, în substanțială măsură afacerile necinstite le-a tranșat prin restaurante. La restaurantul „Rapid“, de pildă, avea loc pe vremea cînd „afacerea“ nu fusese descoperită, un dialog de felul acestuia : — Nu pot primi marfa, i-a spus Stoica C. unui partener de afaceri de la cooperativa Cornetu din județul Ilfov, Alexe Ni­colae. Este greu vandabi­lă , nu-i pot asigura des­ Ion ȚIGĂNAȘ, procuror șef adjunct Mircea LAZAR (Conf. in pag. a Il-a) < I- ill ; • s ^litlii * Pași pa mapamond PAG. A IU-A, Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia Nord In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu a­­cest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Ne­gre în perimetrul Saturn—Venus—Jupiter—Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării acestui grandios­ ansamblu, de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghi­­anu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Pău­lineț, Ion Stănescu,­precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre.­­ Vizita a început din extrema su­dică a­­ zonei, respectiv din stațiu­nea turistică Saturn, unde, în ulti­mul an, după vizita secretarului ge­neral al partidului,i s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hote­luri moderne, cu o capacitate de a­­proximativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune fost intensificat îndeosebi în ultimul­­­­n, cînd, într-un timp record, de a­­proximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana“, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sti­clă și­ aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secreta­rul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelu­lui. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprin­de toate celelalte stele din constela­ția Mangalia Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se profilea­ză în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicație pentru a înțelege că turismul a de­venit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naționale. An­ de an, frumusețile patriei no­astre, ca și cunoscuta ospitalitate a po­porului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de pes­te hotare: Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia Nord, cu cele pa­(Continuare în pag. a IV-a) „ORIZONT, ’71“ Consiliul județean al sindicatelor Vrancea organizează un concurs lite­rar deschis creatorilor amatori. Se primesc texte pentru brigăzi artisti­ce, piese de teatru într-un act, mon­taje literare sau literar-muzicale, sce­narii pentru filme artistice și docu­mentare de scurt metraj, momente scenice pentru spectacole de estradă, schițe, nuvele, povestiri, reportaje liteare. Cele mai valoroase lucrări vor fi premiate în cadrul celui de-al II-lea festival literar „Orizont 71“. Con­cursul se încheie la 31 august a.c. mmm 8EHHHLE tu Sm.MHTd.Olt Spre noi cote ale eficienței economice și calității produselor plan, poate fi văzută contribuția co­lectivului de muncă condus de puter­nica organizație de partid de aici. De altfel, trebuie menționat că printr-o înțelegere profundă a sarcinilor ce re­vin fiecăruia — s-a format o opinie remarcabilă, racordată plenar proble­melor și intereselor producției. Dezbaterile au dezvăluit rezerve in­terne însemnate iar prin soluțiile și sugestiile cu care au venit șoferi, teh­nicieni, maiștri, s-­a putut rezolva o serie­­ întreagă de probleme. Firește, nu s-au trecut cu vederea unele neajunsuri, cum ar fi,­­eficien­tele organizatorice la coloanele Su­­raia și Garaj II, unde disciplina lasă­­ de dorit, datorită, insuficientei pr­eoo­cupări a șefilor de coloană, în aceste colective s-au perpetuat lipsuri ce s-au repercutat asupra planului, (co­loana Garaj II și-a realizat integral sarcinile de plan numai în lunile fe­bruarie și aprilie). Nici în dezbateri nu s-a înțeles de către șeful coloanei Garaj II, menirea criticilor formulate, el venind cu justificări, unele de-a dreptul lipsite de fundament. E ade­vărat, aici și conducerea Autobazei va trebui să acționeze mai mult prin îndrumări și sprijin concret pentru soluționarea problemelor care apar la cele două coloane (Suraia și­ GarajII). Spre deosebire de alte adunări ge­nerale la care am fost prezenți, a­­ceasta ni s-a părut a fi mult mai bine oroani­ată, oamenii, abordînd proble­mele mai matur, cu răspundere. Tată, era o reflectare a participării lor la conducerea și desfășurarea producției și, deci, ca o­ manifestare a democra­ției, n castre socialiste, cîteva luări de poziție în problematică, "de producție ale acestei Autobaze. Ioan Hirotc, tehnician-dispecer : Nu ne-am realizat indicatorul parcurs me­­diu zilnic decit în procent de 95,8 la sută. Să ne întrebăm care sunt cauze­le și ce trebuie făcut pentru reme­diere. O cauză­ ar fi utilizarea nera­­țională a capacității noastre ■/ o alta, lucrul într-un singur schimb. Va tre­­­bui să revedem aceste probleme și să introducem și schimbul II. Propun, de asemenea, ca pentru o mai bună coor­donare și conducere a muncii să avem dispecer la punctele de lucru situate la o distanță mai mare de 50 km de Autobază. Marcela MARTINESCU, AI. CRIHANA (Continuare in pag. a II-a) Adunarea generală a salariaților de la Autobaza Focșani, s-a desfășurat sub semnul hotăririi acestui colectiv de a rezolva matur, la noi cote ale eficientei economice și calității pres­tațiilor, problemele transportului de mărfuri și călători. Pe această linie s-au înscris dezbaterile în adunarea­­ generală. Ea a prilejuit o manifestare unui climat sănătos, analitic contribuind astfel, la asigurarea unor condiții optime realizării și depășirii sarcinilor primului an al cincinalului actual, pregătirea tuturor condițiilor producției lui 1972. Baza de la care­ se­­pornește se remarcă prin rezultate meritorii. Iată cum arată în procente îndeplinirea principalilor indicatori la finele semestrului I: Tone km convenționali 103,6 Călători transportați 124,8 Productivitatea în zone km convenționali pe salariat 103,6 Prin prisma procentelor rezultate suplimentar, deci a unor realizări va­­­lorice și fizice peste prevederile de De la Ministerul Invățământului Examenul de bacalaureat Examenul de bacalaureat la liceele de cultură generală și liceele de spe­cialitate, precum și examenul de di­plomă la liceele și institutele pedago­gice de învățători și educatoare se vor desfășura între 20­ și­­ 31 august a.c. Lucrările scrise­ au­ loc la următoa­rele date: — 20 august — la literatură româ­nă ; — 22 august — la matematică (sec­ția reală) și la limba­ străină sau lim­ba latină (secția umanistă) — la li­ceele de cultură generală; — la matematică pentru liceele de specialitate, cu excepția liceelor a­­gricole. — specialitățile agronomie, horticultura, protecția plantelor, zoo­tehnie și veterinară, la care matema­tica poate fi înlocuită cu chimia, la alegerea candidatului i — 25 august — la literatura mater­nă, pentru liceele cu predare în lim­bile naționalităților conlocuitoare ; — la botanică, pentru liceele agri­cole, specialitățile : agronomie, horti­cultura și protecția plantelor ; — la zoologie, pentru liceele agri­cole, specialitățile veterinară și zoo­tehnie. Concursul de admitere Concursul de admitere în liceele de cultură generală cursuri de zi și sera­le, licee de specialitate — cursuri de zi, serale și fără frecvență, precum și în școlile profesionale și ucenicie — cursuri de zi și serale, pentru locu­rile rămase neocupate în sesiunea iu­nie — iulie, va avea loc in perioada 1—10 septembrie a.c. Lucrările scrise au loc la următoa­rele date : — 1 septembrie — limba română (la liceele­ de cultură generală); — limba română sau obiectul pen­tru care a optat candidatul (la licee­le de specialitate) ; — 2 septembrie — matematică ; — 3 septembrie — limba și literatu­­­ra maternă, pentru liceele de cultură­­generală cu predare în limbile națio­nalităților conlocuitoare. La­ școlile profesionale și­ ucenicie la locul de muncă, probele scrise se vor susține în zilele de 3 și 4 septem­brie. . I. Probele practice la liceele de artă și la liceele cu program speciali­ste­­, educație fizică, precum și probele de aptitudini muzicale și vizita m­­edicală , la liceele pedagogice au loc între 28 și 30 august. Concursul de admitere în liceele de cultură generală — învățămînt fără frecvență se desfășoară între 20 și 30 septembrie. Informații suplimentare în legătură cu condițiile de înscriere și cu modul de desfășurare a concursului de ad­mitere se pot obține de la secretaria­tele școlilor. (Agerpres) TIMPUL PROBABIL Astăzi, vreme frumoasă și căldu­roasă, cu cer senin mai mult noap­tea și dimineața. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 16—20 grade, iar maximele între 28—32 grade. Pentru următoarele 3 zile , Vreme în general frumoasă la început, apoi instabilă; cer temporar noros.Vor cădea averse de vploi însoțite de des­cărcări electrice. Vînt potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse în­tre 15—18 grade, iar maximele între 25—29 grade. „Impasibilitatea“ pietrei... Se intîmplă ca de multe ori orgoliul să nu fie chiar una și ace­eași noțiune cu cea de ambiție. Un fel de ambiție, neapărat subliniază, prin care uneori încearcă să nu se „demonstreze", evident cu argu­mente deficitare, că, în pofida situației de fapt constatate, care nu este de loc roză și plăcută, o anume obișnuință a lucrurilor va ră­­mîne, va dăinui, chiar dacă... De aici „ambiția" de a ține cu orice preț la părerile proprii, socotindu-ne sus și tare „orgolioși". Adică, iată, dom’le, ce ambiție am eu ! Constatarea aceasta am făcut-o în hala de carne situată în piața centrală a orașului, mai precis observînd modul de prezentare și servire a cărnii din unele boxe. Contrar normelor de igienă, produ­sele de carne oferite spre vînzare sunt așezate direct pe o tejghea de piatră sau ciment, acolo unde muștele, mai ales în sezonul de vară, se plimbă în voie cu o „distincție“ pe care numai gestionarii și tovarășii de la O.C.L. Alimentara nu o văd, ori se fac, că nu o văd. Dar nu numai acesta este singurul aspect criticabil: în câteva rân­­duri, împreună cu organele Inspectoratului județean sanitar, am a­­tras atenția asupra prafului existent, a murdăriei evidente pe aceste tejghele, mese de piatră. S-a făcut sugestia unor grătare de lemn pe care să fie așezată carnea, a unor tăvi de tablă. De atunci a trecut o lună. Și nimic. i Chiar așa de „orgolioși", de „ambițioși" să fie tovarășii de la O.C.L. Alimentara, încît să nu-și însușească un punct de vedere, mai ales comercial ? Sau poate că aici este vizibilă numai această stare de „impasibilitate" a pietrei de a­ se „metamorfoza"? Ion PANAIT

Next