Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-10-24 / nr. 707

ORGAN AL GOMIHULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. $1 AI CONSILULUI MAHAR JUDEȚEAN ANUL IV­­ NR. 707 DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1971I 4 pagini — 30 bani Fundamentarea riguroasă a studiilor de organizare și aplicarea operativă a acestora ■ condiție a progresului economic Printre suporturile capabile să­ im­pulsioneze activitatea productivă, perfecționarea aprovizionării pro­ducției și a muncii constituie o di­recție principală a ridicării eficien­ței economice în general. Declanșa­tă, cu mai bine de patru ani în ur­­m­ă, la indicația­ conducerii de partid și de stat, acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii a­­ creat cadru favorabil pentru fruc­tificarea maximă a potențialului teh­nic și uman1 din fiecare unitate pro­ductivă. Experiența a demonstrat că numai abordînd științific probleme­le de organizare se asigură crește­rea substanțială a eficienței între­gii activități, mărturie stînd rezul­tatele cu care s-a încheiat cincinalul precedent. Evident, acțiunea de or­ganizare științifică a producției și a muncii cîștigă în măsura în care stu­diile fundamentate au o legătură di­rectă cu activitatea productivă, nu sînt rezultatul unei gîndiri fantezis­te, rupte de realitatea oferită de pro­cesul de producție. In acest context, deosebit de importantă este alege­rea temelor de studiu, teme care să constituie problemele cheie ale pro­ducției și ale muncii. Prevederile ac­tualului cincinal pun în fața co­lectivelor de organizare sarcini spo­rite, în sensul unei bune valorificări a rezervelor de creștere a produc­ției, productivității muncii, de rați­onalizare a costurilor materiale ră­mase încă nefructificate. Cum se înfăptuiesc acestea ? Care este­­ gradul de economicitate a pro­ducției și cum a fost el influențat de către activitatea specialiștilor din cadrul serviciilor de organizare ? Ce laturi ale producției au vizat în ge­neral studiile elaborate ? Iată cîteva dintre întrebările a căror răspuns vine sa definească principalele di­recții­­ urmărite în acest an de că­tre serviciul de organizare a pro­ducției și a muncii­ de la O.E.I.L. Focșani. Așa cum s-a desprins din cifrele analizate pe primul semestru din a­­cest an s-au elaborat un număr de 22 studii dintre care 11 au și fost a­­­plicate. Efectul economic al acestora este relevat de faptul că volumul producției globale a sporit cu 3 163 000 lei, iar economiile la pre­țul de cost se ridică la aproape un milion. Pornind­ de la aceste cifre de ansamblu, am urmărit o serie întrea­gă de factori, prioritari în elabora­rea unor studii grefate pe aspectele esențiale ale activității productive. Un element deosebit de important în munca de organizare îl constitu­ie competența cadrelor, a specialiș­tilor în organizare. Ținînd seama de acest lucru, în constituirea serviciu­lui de organizare a producției și a Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IV-a) Moara Focșani La capacitatea proiectata Intrată în funcțiune în luna februarie a.c., Moara Focșani a atins de cîteva zile capacitatea de producție la care a fost pro­iectată. Este știut că aceasta a fost supusă unor lucrări capita­le de reconstrucție și dotare. Pe parcursul probelor tehnolo­gice și a producției propriu-zi­­se, moara a măcinat grîu pen­tru făină albă, intermediară și tărîțe, perioadă în care perso­nalul de exploatare și întreți­nere i-a adus o îmbunătățire în ceea ce privește lărgirea ga­mei sortimentale, în sensul că, acum se realizează și făină nea­gră. Astăzi, lucrîndu-se în 3 schim­buri, Moara Focșani realizează 50 de tone producție, acoperind nevoile județului Vrancea, l­­vrînd în același timp însemnate cantități de făină și altor ju­dețe. A început exportul de rădăcinoase Continuînd onorarea con­tractelor încheiate cu diverși beneficiari externi, întreprin­derea pentru valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor Focșani, a început — într-o primă etapă — livra­rea a 170 tone de rădăcinoa­­se. Centrele de legume fructe din Adjud, Panciu, Gugești și Tîmboiești vor livra morcov, varză albă, sfeclă roșie. A­­ceastă acțiune continuă în pa­ralel cu activitatea de export a strugurilor care se desfășoa­ră într-un ritm susținut. C.E.I.L. Focșani. — Imagine din sectorul croit mașini, al Fabricii de mobilă. Un alt imperativ al sezonului: RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR în județul nostru, cultura sfeclei de zahăr este concentrată în perimetre­le consiliilor intercooperatiste Adjud, Ciorăști și Tătăranu, suprafețe mai mici fiind cultivate în cadrul consi­liilor Sihlea, Tănăsoaia și Cîmpinean­­c.a. Față de valoarea acestei culturi, de beneficiile pe care le aduce, obține­rea unor recolte mari este o sarcină de prim ordin a unităților producă­toare. De altfel, în acest an, condu­cerile unităților, specialiștii, coope­ratorii și mecanizatorii, au acordat un plus de atenție tuturor lucrărilor, incepînd de la pregătirea terenului și, pină la recoltare. In unele cooperative agricole, ca Mihălceni și Ciorăști, ca urmare a a­­pr­ării unei agrotehnici superioare, se înregistrează de la an la an impor­tante sporuri de producție, în această toamnă de exemplu, la Ciorăști, de pe suprafața recoltată pînă în Pre­zent, ce se cifrează la 170 de hecta­re, s-a realizat o producție medie de 5 400 de tone, iar la Mihălceni, de pe 200 de hectare, o producție de 6 000 de tone, în ultimele săptămîni au existat multe zile însorite. Acest fapt a con­tribuit la accentuarea acumulării za­hărului, la posibilitatea valorificării superioare a recoltei. Dar, cum a­­ceastă perioadă de acumulare s-a în­cheiat, cultivatorii de sfeclă de za­hăr din județul nostru au sarcina să impulsioneze recoltarea, pentru a se putea încadra în graficul de livrare. Iar d­acă luăm în seamă — lucru de­loc neglijabil — că vremea se poa­te schimba peste noapte, este de a­­juns un singur îngheț la sol pentru ca el să producă serioase neajunsuri,­­ datorită degradării producției ce ar avea de suferit prin începerea pro­cesului de putrefacție. De aceea, subliniem: hărnicia coo­peratorilor din Prisecani, Gologanu Emil GONCIU (Continuare In pag. a IV-a) AGENDĂ CULTURALA Cu ocazia aniversării „Zi­lei Forțelor armate ale R. S. R.“ un număr de­ con­ferențiari au prezentat expu­neri legate de semnificația­­ a­­cestei sărbători în cadrul că­minelor și caselor de cultură din localitățile Focșani, Ad­jud, Mărășești, Odobești, Pan­ciu, Bolotești, Cotești, Garoa­fa etc. De asemenea, elevii școlilor generale, profesionale și din licee s-au întîlnit cu ofițeri­­ activi și în rezervă ai forțelor noastre­ armate, cu care pri­lej au fost trecute în r­evistă momente din tradiția de luptă și vitejia armatei noastre'popu­­lare. SPECTACOL ARTISTIC Ieri, în sala căminului cul­tural din comuna Jariștea, în prezenta unui mare număr de spectatori, a fost prezentat un frumos spectacol artistic. Ma­nifestarea, care­­ a cuprins re­citări, suite de dan­suri, coruri precum și fragmente din pie­sa „Năpasta“ de I. I­. Caragia­­le, a constituit un prilej de trecere în revistă a potenția­lului artistic al comunei. La spectacol, care­ s-a bucu­­r­at de un deosebit succes, au fost prezenți membri ai Birou­lui Comitetului județean de partid, precum și ai Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean. ★ Sfîrșitul acestei săptămîni, ca și începutul celei viitoare, stă sub semnul unei vii activități culturale. Manifestarea care po­larizează atenția locuitorilor o­­rașelor și comunelor județului este deschiderea festivă a uni­versităților populare. Astfel, miercuri în sala Casei de cultu­ră din Adjud și joi, la Mără­­șești, au avut loc ședințe festi­ve ce au marcat, deschiderea ce­lor patru cursuri ale universi­tăților populare: „Părinții și e­­ducația copiilor"", „Momente din istoria pârtiei", „Omul, ști­ința și tehnica", „Ideal etic și estetic în socialism". Și la Odo­bești, ieri în prezența celor peste 250 de cetățeni ai orașu­lui, înscriși la cele trei cursuri, a avut loc deschiderea universi­tății populare. TIMPUL PROBABIL Astăzi: Vreme schimbătoare, cerul va prezenta înnourări mai accentua­te,­­favorabile ploii. Vînt cu intensi­ficări din nord. Temperaturile mini­me vor oscila între 4 și 8 grade iar maximele între 14 și 17 grade Cel­sius. Pentru următoarele 3 zile , Vremea schimbătoare cu cerul temporar no­­ros, ploi izolate. Vînt potrivit. Tem­peraturile minime vor oscila între 5 și 9 grade iar maximele între 14 și 18 grade Celsius. Am avut de mai multe ori pri­lejul să auzim critici la adresa activității unor unități comer­ciale, fie că era vorba de o apro­vizionare insuficientă cu un produs mult solicitat, fie că modul de servire nu era com­patibil cu normele generale de comerț. Și cetățeanul, față de care comerțul are multiple în­datoriri, sesizează deficiența la modul constatativ, oprindu-se cu observațiile de obicei, la a­­cest nivel. Să luăm un exemplu: într-o zi (4 octombrie a.c.) la unitatea nr. 12 pendinte de O.C.L.P.A. din Focșani, un cumpărător face următoarea observație în con­dica de sugestii și reclamații: „lipsește din comerțul alimen­tar cașcavalul „Dobrogea“ ; ce face serviciul comercial ?“ întrebată despre aceasta, res­ponsabila de la unitatea res­pectivă, Maria Dima, ne spune că cele consemnate în condică sunt adevărate și,­în consecin­ță, s-a făcut un referat către organizația comercială de care aparține, dar cu speranțe destul de slabe că referatul va putea avea un efect practic pozitiv, „deoarece deficiențele vin de la furnizor și nicidecum de la organizația comercială, unde a fost îndrumat referatul". Adică, prin acest act nu s-a făcut mai mult decît o formalitate lipsită de orice eficiență practică. Ceva, acolo, ca să­ nu se poată spune că respectiva gestionară nu a făcut­ chiar nimic pentru a aproviziona unitatea cu produ­­sul respectiv! Iar pe de altă parte, și activitatea serviciului de resort al organizației comer­ciale alimentare din Focșani se dovedește a fi uneori deficitară în ceea ce privește aproviziona­rea cu produse mult solicitate de cumpărători. Dificultăți care cel mai adesea sunt amplificate de interminabilele discuții și neînțelegeri în relațiile cu unii furnizori. Am aflat că în unita­­­tea nr. 12 „Alimentara" din Focșani, produsul cașcaval „Do­­brogea" intrase cu cîteva zile în urmă, însă, în cantități mult prea mici față de cerințele piet­rei. De asemenea, producătorii furnizează uneori produse de calitate inferioară, sub normele­ stas. Organizația comercială este pusă în situația de a se re­fuza ceea ce se răsfrînge, di­rect, asupra aprovizionării din rețeaua de desfacere cu amă­nuntul. Un alt exemplu : cu cîteva zile in urmă, Organizația co­mercială locală cu p­roduse ali­mentare a fost pusă în situația de a refuza unuia din principalii ei furnizori, I.C.I.L., 500 kg te­lemea de oi. Motivul : procen­tul de sare era depășit. Marfa respectivă avea din această ca­uză un aspect necome­rcial, era fărîmicioasă. „De multe ori, ob­serva tovarășul Miluță Vasiliu, șeful serviciului comercial al O.C.L.P.A., contractele nu sunt racordate strict la cerințele și necesitățile pieței ci la... posibi­litățile furnizorului“. Trebuie, firește, avute în vedere și posin­bilitățile de producție ale uni­tăților producătoare, dar nu în mod exclusiv și în detrimentul populației. La I.C.I.L. am discutat cu tovarășul Dumitru Vasiliu, in­giner șef al întreprinderii. — Da, intr-adevăr, procentul de sare era depășit, însă gustul celor 500 kg telemea care au fost, inițial, refuzate, nu era rău. — De ce... inițial ? — în cele din urmă marfa a fost primită așa cum era, de Complexul comercial „Modern" din strada Karl Marx. Produsul fiind solicitat, se va vinde, desi­gur. Așadar, deficiențele de calita­te,­care au generat la început discuții, au fost „remediate" de cei­­ doi parteneri în detrimentul cumpărătorilor. Marfa se caută, și dacă aceasta e situația, și-au permis să o lanseze pe rețea cu abateri de la calitate. Cel păgubit, în acest caz, nu este nici beneficiarul, ci doar cum­părătorul. Ne apar în această si­tuație ca justificate unele sesi­zări ale cetățenilor. Pentru că din disputa sau „înțelegerile" de genul celei arătate, nu se face altceva decît crearea unei situații nefavorabile acestora. Este necesar în concluzie, ca munca de aprovizionare să fie mai judicios organizată. Tre­buie în acest sens, utilizate căi­le și modalitățile legale, ferme, care nu admit abateri de la nor­mativele calității. Ar avea așa de cîștigat și cumpărătorii și comerțul. Ina CHIȚIMIA Cînd nu se înțelege comerțul cu furnizorul­­pierde cumpărătorul ZIUA FOSȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie, oamenii mun­cii din patria noastră sărbătoresc Ziua­ Forțelor Armate ale Republi­cii Socialiste România;. în­scrisă la loc de cinste în croni­ca eroicelor lupte purtate de­ pot popu­l român pentru libertate socială și nați­­­­onală, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de­ ani în urmă, la 25 octomb­rie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr ,­de către ar­mata română și armoasta sovietică, a fost desăvîrșită elib­erarea ,în­­tregului teritoriu ali­­ României, de sub cotropirea fascistă. Devenită sărbătoare a întregului nostru popor, aniversarea Zilei Forțelor Armate constituie un sim­bol al vitejiei și egoismului solda­ților, subofițerilor ,s­i ofițerilor­­ ro­mâni în războiul­­ antifascist,­­ expresie a prețuirii pe care oame­­­nii muncii o acordăi armatei țării. Armata­­ României socialiste —o continuatoare a glorioaselor tradi­ții de luptă ale poporului pentru libertate și progres social­­— con­stituie o realizare de seamă a Partidului Comunist Român, parte integrantă ,a marilor trans­­­formări revoluționare, a edifică­rii noii orînduiri sociale în patria noastră, încă de la înființarea sa. Partidul Comunist Român, a desfășurat susținută activitate în rîn­durile­­ armatei pentru atragerea ostașilor și a unor cadre la lupta revoluțio­nară a maselor populare împotri­va regimului burghezo-moșieresc, pentru libertate și independență națională. Această activitate luat o amplo­are deosebită în anii­­ întunecați ai dictaturii militare fasciste și ai războiului antisovie­­tic în care fusese împinsă țara — împotriva voinței poporului —­ de către cercurile reacționare­­ ale claselor dominante și Germania hit­lerista, înfruntînd plutoanele de execuție, lagărele și închisorile, comuniștii români au fost­ însufle­­țitorii mișcării de rezistență anti­fascistă, au mobilizat masele la lup­tă hotărită împotriva dictaturii an­­tonesciene și a dominației­ hitle­­riste, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Clasa muncitoare — forța cea mai înaintată a societății­­— a fost în fruntea acțiunilor patriotice, antifasciste. Luptei sale eroice s-au alăturat țărănimea, intelectu­­­alitatea legată de popor, toți pa­trioții și democrații hotărîți salveze patria de­ la catastrofă. ’ să Lupta de eliberare a poporului nostru, mișcarea de rezistență an­tifascistă au­­ fost însuflețite și fa­vorizate de victoriile strălucite re­purtate pe front de Uniunea So­vietică — care a dus greul războ­iului și a dat cele mai mari jertfe în lupta împotriva hitlerismului — de amploarea tot mai mare pe care o lua lupta popoarelor împotriva dominației naziste. In aceste condiții interne si îm­prejurări internationale favorabile, consfcînd sub conducerea sa cele mai largi forte sociale, politice și militare. Partidul Comunist Român a organizat și condus insurecția națională antifascistă armată din august 1944. Izvorîtă din realități­le obiective­­ ale României, insurec­ția a constituit o cotitură hotărî­­toare în istoria României, a dus la răsturnarea dictaturii antonesci­­ene, la scoaterea țării din războiul antisovietic și alăturarea ei la co­aliția antihitleristă, în focul insurecției din august 1944, al luptelor purtate pentru e­­liberarea patriei și înfrângerea fas­cismului, armata română s-a legat pe veci de cauza poporului, a de­venit o componentă importantă a ansamblului forțelor care acționau pentru realizarea sarcinilor revo­luției populare. După încheierea victorioasă a Locotenent-colonel Nicolae IONESCU Comandantul Centrului militar județean Vrancea (Continuare în pag. a IV-a) IATA PENTRU CE NICIODATĂ TOAMNA NU FU MAI FRUMOASĂ.!! De cîteva decenii vine Tudor Ar­­ghezi și ne Învață: „Niciodată toamna nu fu­ mai frumoasă...“ * Acum este 23 octombrie 1971, iar Tudor Ar­ghezi șoptește același foșnet sublim, și, în­­chipuiți-vă că murmurul lui în Țara demnă de Eminescu — Țara Vrancei — are „înțelese pline de-nțelesuri...“ Aseară am ascultat toate acestea, cînd pădurile Vrancei mi s-au părut înmăr­murite in galben. Era un galben ului­tor, galben ca lumina de izvor bătrin, galben ca fluturii, galben ca păpădia zugrăvită de cugetul lunii, galben ca galbenul... Nu se poate, mi-am spus, nu se poate ca pădurile acestea să nu fie în sărbătoare, altfel nu ar fi atit de înmărmurire de galben. Și mi-a plăcut să visez ideea că prin galbenul lor pădurile 1l comemorează pe Baco­­via, gîndindu-se, deopotrivă la Țucu­­lescu­ pe care 11 laudă. In amintire, o­­chii gînditori de floarea-soarelui. De aceea „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă...“ Sublim și amețitor vers, pe care generații l-au scandat în orele de vîrf ale melancoliei și certi­tudinii. Este 23 octombrie 1971 iar Tudor Arghezi șoptește același foșnet su­blim. Cum sa aud o cale vorbe de aur în Țara Vrancei? Pentru ce „Nicioda­tă toamna nu fu mai frumoasă?“ Să as­cultăm cîteva explicații mai mult sau mai puțin poetice, dar pline de lauda inimoasă a acestui văzduh mioritic. „I.A.S.-ul Odobești — ne spunea Ion Aldea, unul dintre directorii între­prinderii — este proprietarul celei mai semnificative metafore a acestui ano­timp. Pentru fiecare locuitor­­ al țării vom culege cite 2 kilograme de stru­guri. Peste 30 000 de tone au fost de­ja recoltate. Iată pentru că „Nicioda­tă toamna nu fu mai frumoasă...“ Radu Gegea, Învățătorul care de 33 de ani slujește cu pasiune școala este încă t­năr. Are la cei aproa­pe 60 de ani, un chip luminos de a­­dolescent. „Toamna asta Îmi aduce a­­minte de tinerețe“. Acum învățătorul Radu Gegea împlinește virsta a două generații. „Aceasta Înseamnă că am În­vățat carte părinții și fiii acestora — asta Înțeleg eu printr-o generație. Toamna anului 1971 Îmi aduce aminte de tinerețe, pentru că acum 33 de ani, cînd am venit la Mera, pădurea era ca astăzi. Vreți să o privim Împreună? Niciodată ea nu a fost atit de curcu­beu. Acum poți să îți dai seama per­fect despre componența arborilor. Ba­­gul este roșu-cărămiziu, cireșul sălba­tic și părul — roșu aprins, stejarul a rămas nespus de desfrunzit“. Iată, adăugăm noi de această dată, pentru că „Niciodată toamna nu fu mai, inimoasă...“ Dar, de fapt, întreaga Țară a Vran­cei este o explicație la marele susur arghezian. Și, pentru aceasta vă pro­pun ca astăzi, 24 octombrie 1971, spre seară, cînd pădurile Vrancei vor intra — pentru a cita oară... — In eternita­tea de galben, să recităm Ia gura mare un Tudor Arghezi de toamnă. Florin MUSCALU cSwri • 1 k­% *1 Decor autumnal. Scaunul gol... Am cîteodată senzația stranie că fiecare parc moare între me­lancoliile lui, împrăștiindu-și paleta de verde, ori de acest galben intrînd în aur cu fiecare zi, atunci cînd îi lipsesc băncile, cînd aceste puncte de reper ale aleilor s-au uitat de la inventar... Parcă este prea multă eleganță voită, și prea multă sobrietate în același timp. Dar nu despre parc am vroit să vorbesc, ci despre ceea ce se cheamă absență, subliniind un fenomen, ori mai bine o tristețe. Comparația întărește imaginea poate. Aminteam, tot într-un astfel de spațiu, despre un concert cu participarea lui Petre Ștefănescu Goangă, concert neonorat de spectatorii focșăneni la acea vreme. Lângă scaunele goale, artistul își aștepta spectatorii. Și, imediat, memoria : Focșaniul este o tradiție... Cu foarte puțin timp în urmă a rulat un film de excepție, al unui cineast de excepție : „Anul trecut la Marienbadh", în regia lui Resnais. Și nu ne-am îngrămădit la casa de bilete, și au fost numai cîțiva spectatori în sală și lîngă, iarăși, aceleași scaune goale, m-am gîndit cu amărăciune că un mare spectacol a trecut neobservat. Scaunul gol, ca o metaforă dacă vreți, este, într-un fel, admo­nestarea unei iubiri, A unei iubiri pentru ceea ce credem că este frumos și superb... " " Ion PAN­ALT ‘VVVVVWWWVVVV'

Next