Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-10-24 / nr. 707
ORGAN AL GOMIHULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. $1 AI CONSILULUI MAHAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 707 DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1971I 4 pagini — 30 bani Fundamentarea riguroasă a studiilor de organizare și aplicarea operativă a acestora ■ condiție a progresului economic Printre suporturile capabile să impulsioneze activitatea productivă, perfecționarea aprovizionării producției și a muncii constituie o direcție principală a ridicării eficienței economice în general. Declanșată, cu mai bine de patru ani în urmă, la indicația conducerii de partid și de stat, acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii a creat cadru favorabil pentru fructificarea maximă a potențialului tehnic și uman1 din fiecare unitate productivă. Experiența a demonstrat că numai abordînd științific problemele de organizare se asigură creșterea substanțială a eficienței întregii activități, mărturie stînd rezultatele cu care s-a încheiat cincinalul precedent. Evident, acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii cîștigă în măsura în care studiile fundamentate au o legătură directă cu activitatea productivă, nu sînt rezultatul unei gîndiri fanteziste, rupte de realitatea oferită de procesul de producție. In acest context, deosebit de importantă este alegerea temelor de studiu, teme care să constituie problemele cheie ale producției și ale muncii. Prevederile actualului cincinal pun în fața colectivelor de organizare sarcini sporite, în sensul unei bune valorificări a rezervelor de creștere a producției, productivității muncii, de raționalizare a costurilor materiale rămase încă nefructificate. Cum se înfăptuiesc acestea ? Care este gradul de economicitate a producției și cum a fost el influențat de către activitatea specialiștilor din cadrul serviciilor de organizare ? Ce laturi ale producției au vizat în general studiile elaborate ? Iată cîteva dintre întrebările a căror răspuns vine sa definească principalele direcții urmărite în acest an de către serviciul de organizare a producției și a muncii de la O.E.I.L. Focșani. Așa cum s-a desprins din cifrele analizate pe primul semestru din acest an s-au elaborat un număr de 22 studii dintre care 11 au și fost aplicate. Efectul economic al acestora este relevat de faptul că volumul producției globale a sporit cu 3 163 000 lei, iar economiile la prețul de cost se ridică la aproape un milion. Pornind de la aceste cifre de ansamblu, am urmărit o serie întreagă de factori, prioritari în elaborarea unor studii grefate pe aspectele esențiale ale activității productive. Un element deosebit de important în munca de organizare îl constituie competența cadrelor, a specialiștilor în organizare. Ținînd seama de acest lucru, în constituirea serviciului de organizare a producției și a Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IV-a) Moara Focșani La capacitatea proiectata Intrată în funcțiune în luna februarie a.c., Moara Focșani a atins de cîteva zile capacitatea de producție la care a fost proiectată. Este știut că aceasta a fost supusă unor lucrări capitale de reconstrucție și dotare. Pe parcursul probelor tehnologice și a producției propriu-zise, moara a măcinat grîu pentru făină albă, intermediară și tărîțe, perioadă în care personalul de exploatare și întreținere i-a adus o îmbunătățire în ceea ce privește lărgirea gamei sortimentale, în sensul că, acum se realizează și făină neagră. Astăzi, lucrîndu-se în 3 schimburi, Moara Focșani realizează 50 de tone producție, acoperind nevoile județului Vrancea, lvrînd în același timp însemnate cantități de făină și altor județe. A început exportul de rădăcinoase Continuînd onorarea contractelor încheiate cu diverși beneficiari externi, întreprinderea pentru valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor Focșani, a început — într-o primă etapă — livrarea a 170 tone de rădăcinoase. Centrele de legume fructe din Adjud, Panciu, Gugești și Tîmboiești vor livra morcov, varză albă, sfeclă roșie. Această acțiune continuă în paralel cu activitatea de export a strugurilor care se desfășoară într-un ritm susținut. C.E.I.L. Focșani. — Imagine din sectorul croit mașini, al Fabricii de mobilă. Un alt imperativ al sezonului: RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR în județul nostru, cultura sfeclei de zahăr este concentrată în perimetrele consiliilor intercooperatiste Adjud, Ciorăști și Tătăranu, suprafețe mai mici fiind cultivate în cadrul consiliilor Sihlea, Tănăsoaia și Cîmpineanc.a. Față de valoarea acestei culturi, de beneficiile pe care le aduce, obținerea unor recolte mari este o sarcină de prim ordin a unităților producătoare. De altfel, în acest an, conducerile unităților, specialiștii, cooperatorii și mecanizatorii, au acordat un plus de atenție tuturor lucrărilor, incepînd de la pregătirea terenului și, pină la recoltare. In unele cooperative agricole, ca Mihălceni și Ciorăști, ca urmare a aprării unei agrotehnici superioare, se înregistrează de la an la an importante sporuri de producție, în această toamnă de exemplu, la Ciorăști, de pe suprafața recoltată pînă în Prezent, ce se cifrează la 170 de hectare, s-a realizat o producție medie de 5 400 de tone, iar la Mihălceni, de pe 200 de hectare, o producție de 6 000 de tone, în ultimele săptămîni au existat multe zile însorite. Acest fapt a contribuit la accentuarea acumulării zahărului, la posibilitatea valorificării superioare a recoltei. Dar, cum această perioadă de acumulare s-a încheiat, cultivatorii de sfeclă de zahăr din județul nostru au sarcina să impulsioneze recoltarea, pentru a se putea încadra în graficul de livrare. Iar dacă luăm în seamă — lucru deloc neglijabil — că vremea se poate schimba peste noapte, este de ajuns un singur îngheț la sol pentru ca el să producă serioase neajunsuri, datorită degradării producției ce ar avea de suferit prin începerea procesului de putrefacție. De aceea, subliniem: hărnicia cooperatorilor din Prisecani, Gologanu Emil GONCIU (Continuare In pag. a IV-a) AGENDĂ CULTURALA Cu ocazia aniversării „Zilei Forțelor armate ale R. S. R.“ un număr de conferențiari au prezentat expuneri legate de semnificația acestei sărbători în cadrul căminelor și caselor de cultură din localitățile Focșani, Adjud, Mărășești, Odobești, Panciu, Bolotești, Cotești, Garoafa etc. De asemenea, elevii școlilor generale, profesionale și din licee s-au întîlnit cu ofițeri activi și în rezervă ai forțelor noastre armate, cu care prilej au fost trecute în revistă momente din tradiția de luptă și vitejia armatei noastre'populare. SPECTACOL ARTISTIC Ieri, în sala căminului cultural din comuna Jariștea, în prezenta unui mare număr de spectatori, a fost prezentat un frumos spectacol artistic. Manifestarea, care a cuprins recitări, suite de dansuri, coruri precum și fragmente din piesa „Năpasta“ de I. I. Caragiale, a constituit un prilej de trecere în revistă a potențialului artistic al comunei. La spectacol, care s-a bucurat de un deosebit succes, au fost prezenți membri ai Biroului Comitetului județean de partid, precum și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. ★ Sfîrșitul acestei săptămîni, ca și începutul celei viitoare, stă sub semnul unei vii activități culturale. Manifestarea care polarizează atenția locuitorilor orașelor și comunelor județului este deschiderea festivă a universităților populare. Astfel, miercuri în sala Casei de cultură din Adjud și joi, la Mărășești, au avut loc ședințe festive ce au marcat, deschiderea celor patru cursuri ale universităților populare: „Părinții și educația copiilor"", „Momente din istoria pârtiei", „Omul, știința și tehnica", „Ideal etic și estetic în socialism". Și la Odobești, ieri în prezența celor peste 250 de cetățeni ai orașului, înscriși la cele trei cursuri, a avut loc deschiderea universității populare. TIMPUL PROBABIL Astăzi: Vreme schimbătoare, cerul va prezenta înnourări mai accentuate,favorabile ploii. Vînt cu intensificări din nord. Temperaturile minime vor oscila între 4 și 8 grade iar maximele între 14 și 17 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile , Vremea schimbătoare cu cerul temporar noros, ploi izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 5 și 9 grade iar maximele între 14 și 18 grade Celsius. Am avut de mai multe ori prilejul să auzim critici la adresa activității unor unități comerciale, fie că era vorba de o aprovizionare insuficientă cu un produs mult solicitat, fie că modul de servire nu era compatibil cu normele generale de comerț. Și cetățeanul, față de care comerțul are multiple îndatoriri, sesizează deficiența la modul constatativ, oprindu-se cu observațiile de obicei, la acest nivel. Să luăm un exemplu: într-o zi (4 octombrie a.c.) la unitatea nr. 12 pendinte de O.C.L.P.A. din Focșani, un cumpărător face următoarea observație în condica de sugestii și reclamații: „lipsește din comerțul alimentar cașcavalul „Dobrogea“ ; ce face serviciul comercial ?“ întrebată despre aceasta, responsabila de la unitatea respectivă, Maria Dima, ne spune că cele consemnate în condică sunt adevărate și,în consecință, s-a făcut un referat către organizația comercială de care aparține, dar cu speranțe destul de slabe că referatul va putea avea un efect practic pozitiv, „deoarece deficiențele vin de la furnizor și nicidecum de la organizația comercială, unde a fost îndrumat referatul". Adică, prin acest act nu s-a făcut mai mult decît o formalitate lipsită de orice eficiență practică. Ceva, acolo, ca să nu se poată spune că respectiva gestionară nu a făcut chiar nimic pentru a aproviziona unitatea cu produsul respectiv! Iar pe de altă parte, și activitatea serviciului de resort al organizației comerciale alimentare din Focșani se dovedește a fi uneori deficitară în ceea ce privește aprovizionarea cu produse mult solicitate de cumpărători. Dificultăți care cel mai adesea sunt amplificate de interminabilele discuții și neînțelegeri în relațiile cu unii furnizori. Am aflat că în unitatea nr. 12 „Alimentara" din Focșani, produsul cașcaval „Dobrogea" intrase cu cîteva zile în urmă, însă, în cantități mult prea mici față de cerințele pietrei. De asemenea, producătorii furnizează uneori produse de calitate inferioară, sub normele stas. Organizația comercială este pusă în situația de a se refuza ceea ce se răsfrînge, direct, asupra aprovizionării din rețeaua de desfacere cu amănuntul. Un alt exemplu : cu cîteva zile in urmă, Organizația comercială locală cu produse alimentare a fost pusă în situația de a refuza unuia din principalii ei furnizori, I.C.I.L., 500 kg telemea de oi. Motivul : procentul de sare era depășit. Marfa respectivă avea din această cauză un aspect necomercial, era fărîmicioasă. „De multe ori, observa tovarășul Miluță Vasiliu, șeful serviciului comercial al O.C.L.P.A., contractele nu sunt racordate strict la cerințele și necesitățile pieței ci la... posibilitățile furnizorului“. Trebuie, firește, avute în vedere și posinbilitățile de producție ale unităților producătoare, dar nu în mod exclusiv și în detrimentul populației. La I.C.I.L. am discutat cu tovarășul Dumitru Vasiliu, inginer șef al întreprinderii. — Da, intr-adevăr, procentul de sare era depășit, însă gustul celor 500 kg telemea care au fost, inițial, refuzate, nu era rău. — De ce... inițial ? — în cele din urmă marfa a fost primită așa cum era, de Complexul comercial „Modern" din strada Karl Marx. Produsul fiind solicitat, se va vinde, desigur. Așadar, deficiențele de calitate,care au generat la început discuții, au fost „remediate" de cei doi parteneri în detrimentul cumpărătorilor. Marfa se caută, și dacă aceasta e situația, și-au permis să o lanseze pe rețea cu abateri de la calitate. Cel păgubit, în acest caz, nu este nici beneficiarul, ci doar cumpărătorul. Ne apar în această situație ca justificate unele sesizări ale cetățenilor. Pentru că din disputa sau „înțelegerile" de genul celei arătate, nu se face altceva decît crearea unei situații nefavorabile acestora. Este necesar în concluzie, ca munca de aprovizionare să fie mai judicios organizată. Trebuie în acest sens, utilizate căile și modalitățile legale, ferme, care nu admit abateri de la normativele calității. Ar avea așa de cîștigat și cumpărătorii și comerțul. Ina CHIȚIMIA Cînd nu se înțelege comerțul cu furnizorulpierde cumpărătorul ZIUA FOSȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie, oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România;. înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de pot popul român pentru libertate socială și națională, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr ,de către armata română și armoasta sovietică, a fost desăvîrșită eliberarea ,întregului teritoriu ali României, de sub cotropirea fascistă. Devenită sărbătoare a întregului nostru popor, aniversarea Zilei Forțelor Armate constituie un simbol al vitejiei și egoismului soldaților, subofițerilor ,si ofițerilor români în războiul antifascist, expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordăi armatei țării. Armata României socialiste —o continuatoare a glorioaselor tradiții de luptă ale poporului pentru libertate și progres social— constituie o realizare de seamă a Partidului Comunist Român, parte integrantă ,a marilor transformări revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale în patria noastră, încă de la înființarea sa. Partidul Comunist Român, a desfășurat susținută activitate în rîndurile armatei pentru atragerea ostașilor și a unor cadre la lupta revoluționară a maselor populare împotriva regimului burghezo-moșieresc, pentru libertate și independență națională. Această activitate luat o amploare deosebită în anii întunecați ai dictaturii militare fasciste și ai războiului antisovietic în care fusese împinsă țara — împotriva voinței poporului — de către cercurile reacționare ale claselor dominante și Germania hitlerista, înfruntînd plutoanele de execuție, lagărele și închisorile, comuniștii români au fost însuflețitorii mișcării de rezistență antifascistă, au mobilizat masele la luptă hotărită împotriva dictaturii antonesciene și a dominației hitleriste, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Clasa muncitoare — forța cea mai înaintată a societății— a fost în fruntea acțiunilor patriotice, antifasciste. Luptei sale eroice s-au alăturat țărănimea, intelectualitatea legată de popor, toți patrioții și democrații hotărîți salveze patria de la catastrofă. ’ să Lupta de eliberare a poporului nostru, mișcarea de rezistență antifascistă au fost însuflețite și favorizate de victoriile strălucite repurtate pe front de Uniunea Sovietică — care a dus greul războiului și a dat cele mai mari jertfe în lupta împotriva hitlerismului — de amploarea tot mai mare pe care o lua lupta popoarelor împotriva dominației naziste. In aceste condiții interne si împrejurări internationale favorabile, consfcînd sub conducerea sa cele mai largi forte sociale, politice și militare. Partidul Comunist Român a organizat și condus insurecția națională antifascistă armată din august 1944. Izvorîtă din realitățile obiective ale României, insurecția a constituit o cotitură hotărîtoare în istoria României, a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene, la scoaterea țării din războiul antisovietic și alăturarea ei la coaliția antihitleristă, în focul insurecției din august 1944, al luptelor purtate pentru eliberarea patriei și înfrângerea fascismului, armata română s-a legat pe veci de cauza poporului, a devenit o componentă importantă a ansamblului forțelor care acționau pentru realizarea sarcinilor revoluției populare. După încheierea victorioasă a Locotenent-colonel Nicolae IONESCU Comandantul Centrului militar județean Vrancea (Continuare în pag. a IV-a) IATA PENTRU CE NICIODATĂ TOAMNA NU FU MAI FRUMOASĂ.!! De cîteva decenii vine Tudor Arghezi și ne Învață: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă...“ * Acum este 23 octombrie 1971, iar Tudor Arghezi șoptește același foșnet sublim, și, închipuiți-vă că murmurul lui în Țara demnă de Eminescu — Țara Vrancei — are „înțelese pline de-nțelesuri...“ Aseară am ascultat toate acestea, cînd pădurile Vrancei mi s-au părut înmărmurite in galben. Era un galben uluitor, galben ca lumina de izvor bătrin, galben ca fluturii, galben ca păpădia zugrăvită de cugetul lunii, galben ca galbenul... Nu se poate, mi-am spus, nu se poate ca pădurile acestea să nu fie în sărbătoare, altfel nu ar fi atit de înmărmurire de galben. Și mi-a plăcut să visez ideea că prin galbenul lor pădurile 1l comemorează pe Bacovia, gîndindu-se, deopotrivă la Țuculescu pe care 11 laudă. In amintire, ochii gînditori de floarea-soarelui. De aceea „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă...“ Sublim și amețitor vers, pe care generații l-au scandat în orele de vîrf ale melancoliei și certitudinii. Este 23 octombrie 1971 iar Tudor Arghezi șoptește același foșnet sublim. Cum sa aud o cale vorbe de aur în Țara Vrancei? Pentru ce „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă?“ Să ascultăm cîteva explicații mai mult sau mai puțin poetice, dar pline de lauda inimoasă a acestui văzduh mioritic. „I.A.S.-ul Odobești — ne spunea Ion Aldea, unul dintre directorii întreprinderii — este proprietarul celei mai semnificative metafore a acestui anotimp. Pentru fiecare locuitor al țării vom culege cite 2 kilograme de struguri. Peste 30 000 de tone au fost deja recoltate. Iată pentru că „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă...“ Radu Gegea, Învățătorul care de 33 de ani slujește cu pasiune școala este încă tnăr. Are la cei aproape 60 de ani, un chip luminos de adolescent. „Toamna asta Îmi aduce aminte de tinerețe“. Acum învățătorul Radu Gegea împlinește virsta a două generații. „Aceasta Înseamnă că am Învățat carte părinții și fiii acestora — asta Înțeleg eu printr-o generație. Toamna anului 1971 Îmi aduce aminte de tinerețe, pentru că acum 33 de ani, cînd am venit la Mera, pădurea era ca astăzi. Vreți să o privim Împreună? Niciodată ea nu a fost atit de curcubeu. Acum poți să îți dai seama perfect despre componența arborilor. Bagul este roșu-cărămiziu, cireșul sălbatic și părul — roșu aprins, stejarul a rămas nespus de desfrunzit“. Iată, adăugăm noi de această dată, pentru că „Niciodată toamna nu fu mai, inimoasă...“ Dar, de fapt, întreaga Țară a Vrancei este o explicație la marele susur arghezian. Și, pentru aceasta vă propun ca astăzi, 24 octombrie 1971, spre seară, cînd pădurile Vrancei vor intra — pentru a cita oară... — In eternitatea de galben, să recităm Ia gura mare un Tudor Arghezi de toamnă. Florin MUSCALU cSwri • 1 k% *1 Decor autumnal. Scaunul gol... Am cîteodată senzația stranie că fiecare parc moare între melancoliile lui, împrăștiindu-și paleta de verde, ori de acest galben intrînd în aur cu fiecare zi, atunci cînd îi lipsesc băncile, cînd aceste puncte de reper ale aleilor s-au uitat de la inventar... Parcă este prea multă eleganță voită, și prea multă sobrietate în același timp. Dar nu despre parc am vroit să vorbesc, ci despre ceea ce se cheamă absență, subliniind un fenomen, ori mai bine o tristețe. Comparația întărește imaginea poate. Aminteam, tot într-un astfel de spațiu, despre un concert cu participarea lui Petre Ștefănescu Goangă, concert neonorat de spectatorii focșăneni la acea vreme. Lângă scaunele goale, artistul își aștepta spectatorii. Și, imediat, memoria : Focșaniul este o tradiție... Cu foarte puțin timp în urmă a rulat un film de excepție, al unui cineast de excepție : „Anul trecut la Marienbadh", în regia lui Resnais. Și nu ne-am îngrămădit la casa de bilete, și au fost numai cîțiva spectatori în sală și lîngă, iarăși, aceleași scaune goale, m-am gîndit cu amărăciune că un mare spectacol a trecut neobservat. Scaunul gol, ca o metaforă dacă vreți, este, într-un fel, admonestarea unei iubiri, A unei iubiri pentru ceea ce credem că este frumos și superb... " " Ion PANALT ‘VVVVVWWWVVVV'