Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)
1972-01-15 / nr. 776
ANUL V — NR. 776 SÎMBATA 15 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE Sprijin concret, efectiv în realizarea sarcinilor revin comisiilor permanente ce Este cunoscut că, în activitatea te o desfășoară consiliile populare, un rol deosebit revine comisiilor permanente ale acestora. In acest sens, trebuie remarcat faptul că, mai ales în ultima vreme, activitatea comisiilor permanente consiliilor populare comunale ale evoluat calitativ, în sensul că a acestea și-au îmbogățit experiența, iar problemele deduse lor spre rezolvare au avut un pronunțat caracter colectiv, așa încit studiile și propunerile făcute au reprezentat în mod autentic, sinteza experienței și gîndirii creatoare a unei largi mase de oameni. S-a constatat că, în general, a crescut exigența comisiilor permanente în ceea ce privește rezolvarea problemelor care interesează comuna, iar participarea președinților comisiilor permanente la ședințele comitetului executiv a făcut să crească răspunderea lor în calitate de conducători ai acestor organisme. A crescut, de asemenea, exigența comisiilor permanente în ceea ce privește avizarea unor proiecte de hotărîri inițiate de comitetele executive, acestea venind tot mai frecvent cu propuneri judicioase de îmbunătățire, izvorîte din necesitățile locale, ca urmare a unor largi consultări cu masele de cetățeni. Cîteva exemple sînt semnificative în această privință. La consiliul popular comunal din Gugești- comisiile permanente, în urma unor studii atente, au ajuns la concluzia că este necesar și posibil să se înființeze o grădiniță de copii și o formație de dansuri; propunerile au fost însușite de comitetul executiv al consiliului popular comunal și cele două obiective s-au realizat în comuna Bolotești ■— ca să ne referim la un alt exemplu comisiile permanente au avut în plan, unele studii referitoare la amenajarea a două cabine pentru staționarea călătorilor și a unei baze sportive. Aceste două obiective s-au înfăptuit, în legătură cu planificarea activității comisiilor permanente, se remarcă faptul, că a crescut responsabilitatea acestora în cuprinderea unei game de probleme variate, de însemnătate majoră pentru unitățile administrativ teritoriale respective. Astfel, de pildă, comisiile permanente ale consiliilor populare comunale din Slobozia- Ciorăști, Chiojdeni, Bolotești, Valea Sării ș.a. și-au întocmit planuri de muncă cuprinzînd sarcini precis conturate, referitoare la probleme cum sînt: buna aprovizionare și deservire a populației prin unitățile comerțului de stat și cooperatist, executarea unor lucrări cu caracter edilitar-gospodăresc și social-cultural, îndeplinirea cu exigență a atribuțiunilor de serviciu de către personalul din învățămînt, cultură, sănătate, comerț etc. Desigur, spiritul de răspundere, exigența, caracterul de lucru profund democratic sunt atributele ce caracterizează activitatea comisiilor permanente ale consiliilor populare comunale din județul nostru. Cu toate acestea însă nu se poate trece cu vederea faptul că în activitatea unor comisii, mai persistă formalismul și rutina, depășirile de competență în rezolvarea unor probleme sau tergiversarea altora. Am avut prilejul uneori să constatăm că se mai întîmplă ca unele comisii permanente, să-și propună spre studiu sau control unele probleme, care intră în competența altor organisme de la nivelul comunei. Așa, de exemplu, la comuna Jitia, unele comisii și-au propus în plan probleme referitoare la „ajutorul concret pentru definitivarea internatului școlar", „rezolvarea cazurilor a doi bolnavi", „definitivarea unor devize de lucrări", probleme care, evident, nu intră în atribuțiile acestora, ci ale comitetului executiv al consiliului popular comunal. Deficiențe s-au semnalat și în ceea ce privește realitatea alcătuirii unor planuri de muncă. La Dumitrești și Pufești s-a constatat că planurle de muncă alcătuite erau formale, necuprinzînd altceva decit reluarea unor probleme de la un trimestru la altul. Este cunoscut și faptul, că una dintre sarcinile importante ce revin comisiilor permanente este și aceea de a aviza proiectele de hotărîri întocmite de comitetele executive ale consiliilor populare. S-a constatat că la nivelul tuturor consiliilor populare comunale, comisiile au avizat aceste proiecte. Dar, trebuie semnalat faptul că, de multe ori, aceste avize erau doar formale, în sensul că prin ele nu au fost aduse îmbunătățiri de conținut actelor propuse a fi dezbătute și adoptate (cum s-a întîmplat, de exemplu, la comunele Vrîncioaia, Dumitrești, Tulnici ș.a.). De notat că o anumită vină revine aici și comitetelor executive ale consiliilor populare care nu au asigurat un sprijin mai concret comisiilor permanente, atunci cînd s-au întrunit în ședințele pentru avizare. In raport de neajunsurile și deficiențele semnalate, se cuvine ca, consiliile populare respective să acorde o mai mare însemnătate activității comisiilor lor permanente. Caracterul colectiv și specializat al activității acestora, faptul că deputații au legături nemijlocite cu masele de cetățeni al căror cuvînt îl ascultă, constituie una dintre premisele cunoașterii profunde a realităților vieții comunei, creîndu-se condiții eficiente de înfăptuire a sarcinilor ce stau în fața organelor locale de stat și administrative de la nivelul comunelor, între sarcinile și obiectivele ce le au de înfăptuit Costică OLARU, șeful corpului de control al președintelui Consiliului popular județean — Vrancea (Continuare în pag. a II-a) TIMPUL PROBABIL Astăzi. Vremea se menține friguroasă și geroasă noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 20 și minus 23 grade Celsius. Pentru următoarele trei zile: Vreme friguroasă cu nopți geroase la începutul intervalului. Vor cădea ninsori slabe. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperaturile minime vor oscila între minus 16 și minus 10 grade, iar maximele intre minus 8 și minus 3 grade Celsius. Un posibil itinerariu turistic. A ATENEU VRÎNCEAN A Modernele hale de reparații ale Autobazei Panciu 0 nouă stația de exploatare și întreținere în cadrul I.J.E.COOP. Vrancea se construiește în prezent o nouă stație de exploatare și întreținere care va concentra astfel toate mijloacele de transport ce aparțin I.J.E.COOP, dispersate acum pe întreg cuprinsul județului. Noua construcție utilată cu aparatură tehnică modernă, a cărei valoare însumează peste 400 000 lei, va asigura utilizarea rațională a parcului de mașini va permite realizarea unor imai portante economii ceea ce va duce la creșterea veniturilor, la întărirea economică a unității, în acest fel, transporturile pentru beneficiari se vor factura la tarifele republicane în vigoare și nu la prețurile de cost efective. Pămintul se regăsește pe sine Pînă a înflori de lumini și umbre dense, pămîntul face un ultim efort și, de pe taietul roții, din învîrtirea continuă și amețitoare ce-l modelează, cu un ultim gest de tandrețe și duioșie, mîngîie mîinile aspre ale meșterului, căruia îi dăruie zveltețea ulcioarelor, rotunjimea cănilor și a străchinilor, moliciunea și lenea farfuriilor, în zile senine de vară, cînd căldura toropește mișcările și glasurile, deasupra frestilor se ridică un abur străveziu, rotunjindu-se în forme ciudate. Un sat de olari, un sat în care meseria s-a transmis din tată în fiu și s-a învățat o dată cu primele cuvinte rostite, un sat în care meseria era artă, iar arta se făcea cu pasiune. Acum cinci ani, în Irești existau nouăzeci de autorizații pentru producerea și comercializarea vaselor de lut ars. Nouăzeci de meșteri artizani ce se întreceau unii pe alții în alcătuirea formelor și în îmbinarea culorilor. Acum 5 ani mai zeci de autorizații existau nouă— spunem „mai", căci astăzi consiliul popular al comunei are doar treizeci asemenea înregistrate acte, și probabil că în curînd și numărul acesta se va micșora în mod considerabil. Ion Lascan, unul din olarii despre care chiar și colegii de breaslă au numai cuvinte de laudă, pare că va renunța în curînd la această îndeletnicire. Ion Andrieș și Toader Moraru gîndesc la fel. înaintea lor, atîția și atîția meșteri ai frumosului și-au părăsit roțile și s-au apucat de alte meserii. O artă frumoasă, o meserie străveche, o muncă făcută ani în șir cu pricepere cu îndemânare, cu dragoste. O artă și o meserie care trăia, exista, dar care se pierde astăzi, iar cauzele, motivele enunțate de olarii din Irești, sînt, comparînd posibilitățile lesnicioase de înlăturare a acestor cauze, în primul rînd de ordin moral, de-a dreptul incredibile. Comerțul nostru nu poate pune întotdeauna la dispoziția cumpărătorilor culorile de care aceștia au nevoie. Sau dacă o face, acest lucru nu se realizează într-un mod normal, adică nu toate magazinele de specialitate au culorile respective. De multe ori olarii sînt nevoiți să străbată zeci de kilometri, pînă la orașul cutare sau cutare și nu rareori căutările lor rămîn infructuoase. O altă cauză sîntem nevoiți să o numim, ca atare, așa cum ne-a fost prezentată) este... lipsa lemnelor de foc. Și nu atît lipsa, cît mai ales procurarea lor, este costisitoare și dificilă. Să mai amintim oare că trăim în Vrancea, care livrează anual industriei lemnului zeci și sute de mii de metri cubi de bușteni, dar nu poate pune la dispoziția celor ce continuă tradiția unei arte, intrate în istoria civilizației noastre contra cost, evident, cîteva căruțe cu lemne ? Cu excepția olarului Duță Crăciun, care lucrează pe baza comenzilor primite de la U.J.C.M. Vrancea, ceilalți producători nu au asigurată o piață de desfacere Anca CONCILA (Continuare în pag. a II-a) Bogăția pădurilor în drum spre prelucrarea meșterilor tîmplari. Ședința Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Ieri a avut loc ședința Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R. prezidată de tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. în cadrul ordinii de zi au fost supuse dezbaterii probleme ale vieții interne ale organizației de partid județene, modul în care au fost rezolvate propunerile, sesizările, cererile și reclamațiile oamenilor muncii în cursul anului 1971. De asemenea, a fost discutat și aprobat planul de măsuri al Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean pentru realizarea sarcinilor reieșite din Conferința pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale. Tot în cadrul acestei ședințe au fost analizate problemele legate de administrarea și gospodărirea pajiștilor și pășunilor, măsurile ce se impun în vederea îmbunătățirii activității în acest domeniu. Cei ce deschid drumuri in calea lemnului în economia județului, alături de alte ramuri ale producției materiale, ramura lemnului ocupă un loc preponderent, lucru relevat de dinamica într-o continuă creștere a producției, de zecile de mii de metri cubi exploatați anual din pădurile vrîncene. Dar nu acest lucru vrem să-l abordăm, al posibilităților vaste de exploatare, al gradului de mecanizare care crescut de la an, la an, de sporirea a numărului de sortimente din aceeași cantitate de material lemnos, ci o latură, aceea a construcțiilor forestiere, de care este strîns legată activitatea productivă în ramura lemnului. Nu poți aminti de exploatarea parchetelor fără a aduce în discuție munca acestor oameni care, pe ger, ploaie sau arșiță consolidează și deschid noi drumuri, de unde, masa lemnoasă pornește în cursa metamorfozării cherestea, parchet, furnir, devenind panel, mobilă etc. Cu aproape doi ani în urmă fimd Nicolae LADARU (Continuare în pag. a II-a) noi Tehnologie avicolă Cooperatorii de la C. A. P. Cîmpineanca, și-au organizat în cadrul fermei zootehnice și un sector avicol care are acum un efectiv de 7 600 păsări dintre care 1 758 păsări adulte, în 1971 cooperatorii au livrat la fondul de stat 90 000 ouă și 3,1 tone carne mai mult decît în anul 1970 iar pentru îngrijirea păsărilor, normele efectuate au însumat cu 30 la sută mai puțin, prin introducerea micii mecanizări. A fost instalat un hrănitor automat TS, care înlătură orice risipă de furaje, și adăpători semiautomate, în locul celor vechi confecționate din lemn și cauciuc. In hala pentru creșterea puilor au fost aduse elemente electrice care asigură căldura necesară, fapt ce a redus simțitor procentul de mortalitate la păsări. CARNET SPORTIV Mîine, 16 ianuarie Atletism Campionatul municipal al școlilor generale — ziua a II-a. Sala de atletism (strada Ana Ipătescu), ora 8—13. Sal „Cupa Unirii" — etapa pe municipiu și orașe. Partidele etapei încep la ora 9. La Rîmnicu Sărat are loc întîlnirea amicală de box dintre formația locală Voința și echipa Viitorul Focșani. 0 „Sfatul bătrînilor“ — tradiție și realitate si Memento si Ochiul magic âk* Corespondenții ne transmit CORBIȚA In comuna Corbița au avut loc adunări ale cetățenilor în toate cele 45 de circumscripții electorale. Propunerile interesante făcute cu acest prilej au ca scop ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al comunei. Astfel, deputatul circumscripției nr. 18, Ion C. Popa, a propus să se amenajeze drumul din satul Lărgășeni. De menționat că s-a și trecut la treabă, realizîndu-se pînă la această dată 700 ml șanțuri pentru scurgerea apei care inunda incinta unei brigăzi a cooperativei agricole. Acțiunea a evidențiat contribuția adusă de cetățeni ca : Tache Cristea deputat județean, Gheorghe A. Filip, Ion C. Popa, Ion Valache și alții. De asemenea, în discuțiile lor, cetățenii au propus să se execute asemenea șanțuri și în partea de vest a drumului. Tractoriștii Neculai Cheptine și Toader Oprea s-au angajat în mod voluntar, să asigure circa 50 la sută din balastul necesar pietruirii drumului. Toți cetățenii au sprijinit propunerea făcută și chiar astăzi dupăamiază ei și-au propus să înceapă lucrul pentru ca apoi să poată fi împrăștiat balastul. Cetățenii din satul Rădăcinești s-au angajat că vor amenaja trotuare din pămînt și vor alinia gardurile, iar cei din satul Buda s-au angajat să termine pietruirea drumului comunal pe distanța de 3 km. Nici cei din satul Tuțu nu s-au lăsat mai prejos. Ei au hotărit ca, prin muncă voluntar-patriotică, să amenajeze un drum care leagă satul Tuțu de Șerbănești. Dorel BIBIRE ÎN DEZBATERE BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE Seria spectacolelor de trecere în revistă a potențialului artistic al căminelor culturale din județ — acțiune declanșată la inițiativa și cu sprijinul Comitetului județean de partid — a scos in evidență un lucru demn de a fi consemnat i fiecare așezămînt de cultură care a susținut spectacole, a prezentat în program, fară excepție, brigăzi artistice. Faptul nu face decît să sublinieze cu fermitate că, în prezent, în mișcarea de amatori, brigada artistică de agitație și-a dobîndit, intre celelalte genuri, un loc aparte, de neconfundat. Pendulînd o vreme către modalități necaracteristice actualei sale configurații, brigada artistică de agitație și-a săpat treptat un făgaș propriu, curățindu-se în linii mari de maniere dăunătoare și cîștigînd în greutate pe linia angajării plenare in realitate, operativității și conciziunii. In cele mai bune spectacole care au reprezentat-o, ea s-a dovedit un jurnal plastic al actualității, în care se concentrează, sub lupa satirei și umorului, diverse nereguli și abateri manifestate în viața oamenilor. In acest scop, începînd cu acest număr, ziarul nostru își propune să insereze în coloanele sale, opinii și intervenții ale unor persoane care, din unghiul preocupărilor manifestate în mișcarea culturală de masă, pot proiecta asupra brigăzii artistice de agitație un fascicul de lumină menit să releve aspecte ce pot interesa, în egală măsură, pe instructori și interpreți. BRIGADA ARTISTICA — GEN DISTINCT DE SPECTACOL Încercînd o dislocație mai largă asupra multitudinii problemelor în discuție, trebuie să pornim neapărat de la constatarea categorică, de mult confirmată de realitate, că actualmente, brigada artistică se prezintă ca un gen de spectacol distinct. Acestei idei se alătură și opinia profesorului Gheorghe Vioreanu, directorul Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă. „Deși constituită ca o sumă de modalități scenice, împrumutate de la alte specii ale artei dramatice (teatru, revistă etc.) — este de părere preopinentul nostru — fapt care ar putea conduce pe unii la concluzia că și individualitatea ei este încă neînchegată, arătăm însă că specificul ei nu trebuie Anchetă realizată de Ion ROȘU (Continuare în pag. a IlI-a) UN SEZON, DOUĂ SEZOANE... ...Și se întîmplă așa , cînd e cald, cînd vine vara, deci cînd avem sezon, cum s-ar spune, un sezon de vîrf, cu scuze, nu există cutare, bere, pepsi-cola și alte alea, sîntem nevoiți să credem, să ascultăm și să mai spunem că, lă iarnă, vedem noi, gata, vine și pentru focșăneni fericirea... Atunci să vezi bere proaspătă, atunci să te ții cu sucuri și pepsi-cola, ce mai, trai, dom’le nu altceva... Dar, iată că vine și sezonul rece, adică și sfînta făgăduială din vară. Și intrăm mai siguri de noi în unitățile special amenajate pentru a ne oferi băuturi răcoritoare, ori în restaurante și gata comanda, din ușă . O sticlă de pepsi-cola, vă rog ! Tovarășa ori cel care servește acolo, se uită mirat la tine, te măsoară din creștet pînă în tălpi și apoi, cu politețe și durere în glas te anunță că dumnealor nu țin un astfel de produs că, ehe, pepsi n-au mai văzut de la nu știu care zi, că, să mai încercăm și gata. Cu alte cuvinte, nu există nici în sezonul acesta, cînd cererea, se bănuia, nu va fi chiar atît de mare și expresă, nicit să nu ajungă și pînă la Focșani. Dari, zicem noi" cei din Adjud și din Odobești, cum mai fac „rostul", din cînd în cînd ? Dar cei din stațiunea Soveja de ce au, la această oră, 15 000 de sticle cu pepsi-cola ? Pentru că s-au aprovizionat, nu ? Nu numai pentru că la stațiune se aduce, ci pentru că, acolo, cineva se gîndește că n-ar fi rău să existe și pepsi-cola... Și dacă e așa, dacă noi îi invidiem pe alții care au pepsi-cola, de ce nu învățăm cum devine povestea cu aprovizionarea ? Poate ține și de comerț asta, ni se pare nouă... I. PANAIT *