Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)

1972-01-15 / nr. 776

ANUL V — NR. 776 SÎMBATA 15 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE Sprijin concret, efectiv în realizarea sarcinilor revin comisiilor permanente ce Este cunoscut că, în activitatea te o desfășoară consiliile populare, un rol deosebit revine comisiilor permanente ale acestora. In acest sens, trebuie remarcat faptul că, mai ales în ultima vreme, activi­tatea comisiilor permanente consiliilor populare comunale ale evoluat calitativ, în sensul că a­ a­cestea și-au îmbogățit experiența, iar problemele deduse lor spre re­zolvare au avut un pronunțat ca­racter colectiv, așa încit studiile și propunerile făcute au reprezen­tat în mod autentic, sinteza expe­rienței și gîndirii creatoare a unei largi mase de oameni. S-a con­statat că, în general, a crescut­ e­­xigența comisiilor permanente în ceea ce privește rezolvarea pro­blemelor care interesează comu­na, iar participarea președin­ților comisiilor permanente la șe­dințele comitetului executiv a fă­cut să crească răspunderea lor în calitate de conducători ai­­ aces­tor organisme. A crescut, de ase­menea, exigența comisiilor perma­nente în ceea ce privește aviza­rea unor proiecte de hotărîri ini­țiate de comitetele executive, a­­cestea venind tot mai frecvent cu propuneri judicioase de îmbunătă­țire, izvorîte din necesitățile lo­cale, ca urmare a unor largi con­sultări cu masele de cetățeni. Cî­­teva exemple sînt semnificative în această privință. La consiliul popu­lar comunal din Gugești- comisiile permanente, în urma unor studii atente, au ajuns la concluzia că este necesar și posibil să se înfi­ințeze o grădiniță de copii și o formație de dansuri; propunerile au fost însușite de comitetul exe­cutiv al consiliului popular comu­nal și cele două obiective s-au rea­lizat­ în comuna Bolotești ■— ca să ne referim la un alt exemplu comisiile permanente au avut în plan, unele studii referitoare la a­­menajarea a două cabine pentru staționarea călătorilor și a unei baze sportive. Aceste două obiec­tive s-au înfăptuit, în legătură cu planificarea acti­vității comisiilor permanente, se remarcă faptul, că a crescut res­ponsabilitatea acestora în cuprin­derea unei game de probleme va­riate, de însemnătate majoră pentru unitățile administrativ teritoriale respective. Astfel, de pildă, comi­siile permanente ale consiliilor populare comunale din Slobozia- Ciorăști, Chiojdeni, Bolotești, Va­lea Sării ș.a. și-au întocmit pla­nuri de muncă cuprinzînd sarcini precis conturate, referitoare la probleme cum sînt: buna aprovi­zionare și deservire a populației prin unitățile comerțului de stat și cooperatist, executarea unor lu­crări cu caracter edilitar-gospodă­­resc și social-cultural, îndeplini­rea cu exigență a atribuțiunilor de serviciu de către personalul din învățămînt, cultură, sănătate, co­merț etc. Desigur, spiritul de răspundere, exigența, caracterul de lucru pro­fund democratic sunt atributele ce caracterizează activitatea comisii­lor permanente ale consiliilor populare comunale din județul nostru. Cu toate acestea însă­ nu se poate trece cu vederea faptul că în activitatea unor comisii, mai persistă formalismul și rutina, de­pășirile de competență în rezol­varea unor probleme sau tergiver­sarea altora. Am avut prilejul u­­neori să constatăm că se mai în­­tîmplă ca unele comisii permanen­te, să-și propună spre studiu sau control unele probleme, care intră în competența altor organisme de la nivelul comunei. Așa, de exem­plu, la comuna Jitia, unele comisii și-au propus în plan probleme re­feritoare la „ajutorul concret pen­tru definitivarea internatului șco­lar", „rezolvarea cazurilor a doi bolnavi", „definitivarea unor de­vize de lucrări", probleme care, e­­vident, nu intră în atribuțiile a­­cestora, ci ale comitetului execu­tiv al consiliului popular comunal. Deficiențe s-au semnalat și în ceea ce privește realitatea alcă­tuirii unor planuri de muncă. La Dumitrești și Pufești s-a constatat că planurle de muncă alcătuite e­­rau formale, necuprinzînd altceva decit reluarea unor probleme de la un trimestru la altul.­­ Este cunoscut și faptul, că una dintre sarcinile importante ce re­vin comisiilor permanente este și aceea de a aviza proiectele de ho­tărîri întocmite de comitetele exe­cutive ale consiliilor populare. S-a constatat că la nivelul tuturor consiliilor populare comunale, co­misiile au avizat aceste proiecte. Dar, trebuie semnalat faptul că, de multe ori, aceste avize erau doar formale, în sensul că prin ele nu au fost aduse îmbunătățiri de conținut actelor propuse a fi dezbătute și adoptate (cum s-a în­­tîmplat, de exemplu, la comunele Vrîncioaia, Dumitrești, Tulnici ș.a.). De notat că o anumită vină revine aici și comitetelor execu­tive ale consiliilor populare care nu au asigurat un sprijin mai con­cret comisiilor permanente, atunci cînd s-au întrunit în ședințele pen­tru avizare. In raport de neajunsurile și de­ficiențele semnalate, se cuvine ca, consiliile populare respective să acorde o mai mare însemnătate activității comisiilor lor perma­nente. Caracterul colectiv și spe­cializat al activității acestora, fap­tul că deputații au legături nemij­locite cu masele de cetățeni al că­ror cuvînt îl ascultă, constituie u­­­na dintre premisele cunoașterii profunde a realităților vieții co­munei, creîndu-se condiții eficien­te de înfăptuire a sarcinilor ce stau în fața organelor locale de stat și administrative de la nive­lul comunelor, între sarcinile și obiectivele ce le au de înfăptuit Costică OLARU, șeful corpului de control al președintelui Consiliului popular județean — Vrancea (Continuare în pag. a II-a) TIMPUL PROBABIL Astăzi. Vremea se menține fri­guroasă și geroasă noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 20 și minus 23 grade Celsius. Pentru următoarele trei zile: Vreme friguroasă cu nopți geroase la începutul intervalului. Vor că­dea ninsori slabe. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperaturile mi­nime vor oscila între minus 16 și minus 10 grade, iar maximele intre minus 8 și minus 3 grade Celsius. Un posibil itinerariu turistic. A ATENEU VRÎNCEAN A Modernele hale de reparații ale Autobazei Panciu 0 nouă stația de exploatare și întreținere în cadrul I.J.E.COOP. Vran­cea se construiește în prezent o nouă stație de exploatare și întreținere care va concentra astfel toate mijloacele de trans­port ce aparțin I.J.E.COOP, dispersate acum pe întreg cu­prinsul județului. Noua con­strucție utilată cu aparatură tehnică modernă, a cărei va­loare însumează peste 400 000 lei, va asigura utilizarea rațio­nală a parcului de mașini va permite realizarea unor im­ai portante economii ceea ce va duce la creșterea veniturilor, la întărirea economică a unității, în acest fel, transporturile pen­tru beneficiari se vor factura la tarifele republicane în vigoare și nu la prețurile de cost efec­tive. Pămintul se regăsește pe sine Pînă a înflori de lumini și um­bre dense, pămîntul face un ultim efort și, de pe taietul roții, din învîrtirea continuă și amețitoare ce-l modelează, cu un ultim gest de tandrețe și duioșie, mîngîie mîinile aspre ale meșterului, căru­ia îi dăruie zveltețea ulcioarelor, rotunjimea cănilor și a străchini­lor, moliciunea și lenea farfuriilor,­­ în zile senine de vară, cînd căldura toropește mișcările și gla­surile, deasupra frestilor se ridică un abur străveziu, rotunjindu-se în forme ciudate. Un sat de olari, un sat în care meseria s-a trans­mis din tată în fiu și s-a învățat o dată cu primele cuvinte rostite, un sat în care meseria era artă, iar arta se făcea cu pasiune. Acum cinci ani, în Irești existau nouăzeci de autorizații pentru pro­ducerea și comercializarea vaselor de lut ars. Nouăzeci de meșteri ar­tizani ce se întreceau unii pe alții în alcătuirea formelor și în îmbi­narea culorilor. Acum 5 ani mai zeci de autorizații existau nouă­— spunem „mai", căci astăzi consiliul popu­lar al comunei are doar treizeci asemenea înregistrate acte, și probabil că în curînd și numărul acesta se va micșora în mod con­siderabil. Ion Lascan, unul din olarii des­pre care chiar și colegii de breas­lă au numai cuvinte de laudă, pare că va renunța în curînd la a­­ceastă îndeletnicire. Ion Andrieș și Toader Moraru gîndesc la fel. îna­intea lor, atîția și atîția meșteri ai frumosului și-au părăsit roțile și s-au apucat de alte meserii. O­ artă frumoasă, o meserie stră­veche, o muncă făcută ani în șir cu pricepere cu îndemânare, cu dragoste. O artă și o meserie care trăia, exista, dar care se pierde as­tăzi, iar cauzele, motivele enunțate de olarii din Irești, sînt, comparînd posibilitățile lesnicioase de înlătu­rare a acestor cauze, în primul rînd de ordin moral, de-a dreptul incredibile. Comerțul nostru nu poate pune întotdeauna la dispoziția cumpără­torilor culorile de care aceștia au nevoie. Sau dacă o face, acest lu­cru nu se realizează într-un mod normal, adică nu toate magazinele de specialitate au culorile respec­tive. De multe ori olarii sînt nevo­iți să străbată zeci de kilometri, pînă la orașul cutare sau cutare și nu rareori căutările lor rămîn in­fructuoase. O altă cauză­­ sîntem nevoiți să o numim, ca atare, așa cum ne-a fost prezentată) este... lipsa lemne­lor de foc. Și nu atît lipsa, cît mai ales procurarea lor, este costisi­toare și dificilă. Să mai amintim oare că trăim în Vrancea, care li­vrează anual industriei lemnului zeci și sute de mii de metri cubi de bușteni, dar nu poate pune la dispoziția celor ce continuă tradi­ția unei arte, intrate în istoria ci­vilizației noastre­­ contra cost, evi­dent, cîteva căruțe cu lemne ? Cu excepția olarului Duță Cră­ciun, care lucrează pe baza co­menzilor primite de la U.J.C.M. Vrancea, ceilalți producători nu au asigurată o piață de desfacere Anca CONCILA (Continuare în pag. a II-a) Bogăția pădurilor în drum spre prelucrarea meșterilor tîmplari. Ședința Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Ieri a avut loc ședința Biroului Comitetului județean Vran­­cea al P.C.R. prezidată de tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. în cadrul ordinii de zi au fost supuse dezbaterii probleme ale vieții interne ale organizației de partid județene, modul în care au fost rezolvate propunerile, sesizările, cererile și reclamațiile oamenilor muncii în cursul anului 1971. De asemenea, a fost discutat și aprobat planul de măsuri al Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean pentru realizarea sar­cinilor reieșite din Conferința pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare co­munale. Tot în cadrul acestei ședințe au fost analizate problemele legate de administrarea și gospodărirea pajiștilor și pășunilor, măsurile ce se impun în vederea îmbunătățirii activității în acest domeniu. Cei ce deschid drumuri in calea lemnului în economia județului, alături de alte ramuri ale producției ma­teriale, ramura lemnului ocupă un loc preponderent, lucru relevat de dinamica într-o continuă creștere a producției, de zecile de mii de metri cubi exploatați anual din pădurile vrîncene. Dar nu acest lu­cru vrem să-l abordăm, al posibi­lităților vaste de exploatare, al gradului de mecanizare care crescut de la an, la an, de sporirea a numărului de sortimente din ace­eași cantitate de material lemnos, ci o latură, aceea a construcțiilor forestiere, de care este strîns le­gată activitatea productivă în ra­mura lemnului. Nu poți aminti de exploatarea parchetelor fără a aduce în discu­ție munca acestor oameni care, pe ger, ploaie sau arșiță consoli­dează și deschid noi drumuri, de unde, masa lemnoasă pornește în cursa metamorfozării cherestea, parchet, furnir, devenind panel, mobilă etc. Cu aproape doi ani în urmă fim­d Nicolae LADARU (Continuare în pag. a II-a) noi Tehnologie avicolă Cooperatorii de la C. A. P. Cîmpineanca, și-au organizat în cadrul fermei zootehnice și un sector avicol care are acum un efectiv de 7 600 păsări din­tre care 1 758 păsări adulte, în 1971 cooperatorii au livrat la fondul de stat 90 000 ouă și 3,1 tone carne mai mult decît în anul 1970 iar pentru îngri­jirea păsărilor, normele efec­tuate au însumat cu 30 la sută mai puțin, prin introducerea micii mecanizări. A fost instalat un hrănitor automat TS, care înlătură orice risipă de furaje, și adăpători semiautomate, în locul celor vechi confecționate din lemn și cauciuc. In hala pentru creșterea pui­lor au fost aduse elemente e­­lectrice care asigură căldura necesară, fapt ce a redus sim­țitor procentul de mortalitate la păsări. CARNET SPORTIV Mîine, 16 ianuarie Atletism Campionatul municipal al școli­lor generale — ziua a II-a. Sala de atletism (strada Ana Ipă­­tescu), ora 8—13. Sal „Cupa Unirii" — etapa pe munici­piu și orașe. Partidele etapei încep la ora 9. La Rîmnicu Sărat are loc întîl­­nirea amicală de box dintre for­mația locală Voința și echipa Viitorul Focșani. 0 „Sfatul bătrînilor“ — tradiție și realitate si Memento si Ochiul magic âk* Cores­pondenții ne transmit CORBIȚA In comuna Corbița au avut loc adunări ale cetățenilor în toate cele 45 de circumscripții electorale. Propunerile intere­sante făcute cu acest prilej au ca scop ridicarea nivelului e­­dilitar-gospodăresc al comunei. Astfel, deputatul circumscrip­ției nr. 18, Ion C. Popa, a propus să se amenajeze drumul din satul Lărgășeni. De menționat că s-a și trecut la treabă, rea­­lizîndu-se pînă la această dată 700 ml șanțuri pentru scurgerea apei care inunda incinta unei brigăzi a cooperativei agricole. Acțiunea a evidențiat contribu­ția adusă de cetățeni ca : Tache Cristea deputat județean, Gheor­­ghe A. Filip, Ion C. Popa, Ion Valache și alții. De asemenea, în discuțiile lor, cetățenii au propus să se execute asemenea șanțuri și în partea de vest a drumului. Tractoriștii Neculai Cheptine și Toader Oprea s-au angajat în mod voluntar, să asigure circa 50 la sută din balastul ne­cesar pietruirii drumului. Toți cetățenii au sprijinit propune­rea făcută și chiar astăzi după­­amiază ei și-au propus să în­ceapă lucrul pentru ca apoi să poată fi împrăștiat balastul. Cetățenii din satul Rădăci­­nești s-au angajat că vor ame­naja trotuare din pămînt și vor alinia gardurile, iar cei din satul Buda s-au angajat să ter­mine pietruirea drumului comu­nal pe distanța de 3 km. Nici cei din satul Tuțu nu s-au lăsat mai prejos. Ei au hotărit ca, prin muncă voluntar-patriotică, să amenajeze un drum care lea­gă satul Tuțu de Șerbănești. Dorel BIBIRE ÎN DEZBATERE BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE Seria spectacolelor de trecere în revistă a potențialului artistic al căminelor culturale din județ — acțiune declanșată la inițiativa și cu sprijinul Comitetului județean de partid — a scos in evidență un lucru demn de a fi consemnat i fiecare așezămînt de cultură care a susținut spectacole, a prezentat în program, fară excepție, brigăzi artistice. Faptul nu face decît să sublinieze cu fermitate că, în prezent, în mișcarea de amatori, brigada artistică de agitație și-a dobîndit, intre ce­lelalte genuri, un loc aparte, de neconfundat. Pendulînd o vreme către modalități necaracteristice ac­tualei sale configurații, brigada artistică de agitație și-a săpat treptat un făgaș propriu, curățindu-se în linii mari de maniere dăunătoare și cîștigînd în greutate pe linia angajării ple­nare in realitate, operativității și conciziunii. In cele mai bune spectacole care au reprezentat-o, ea s-a dovedit un jur­nal plastic al actualității, în care se concentrează, sub lupa satirei și umorului, diverse nereguli și abateri manifestate în viața oamenilor. In acest scop, începînd cu acest număr, ziarul nostru își propune să insereze în coloanele sale, opinii și intervenții ale unor persoane care, din unghiul preocupărilor manifestate în mișcarea culturală de masă, pot proiecta asupra brigăzii artis­tice de agitație un fascicul de lumină menit să releve aspecte ce pot interesa, în egală măsură, pe instructori și interpreți. BRIGADA ARTISTICA — GEN DISTINCT DE SPECTACOL Încercînd o dislocație mai largă asupra multitudinii problemelor în discuție, trebuie să pornim neapă­rat de la constatarea categorică, de mult confirmată de realitate, că actualmente, brigada artistică se prezintă ca un gen de spectacol distinct. Acestei idei se alătură și opinia profesorului Gheorghe Vioreanu, directorul Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă. „Deși constituită ca o sumă de modali­tăți scenice, împrumutate de la alte specii ale artei dramatice (tea­tru, revistă etc.) — este de părere preopinentul nostru — fapt care ar putea conduce pe unii la con­cluzia că și individualitatea ei este încă neînchegată, arătăm însă că specificul ei nu trebuie Anchetă realizată de Ion ROȘU (Continuare în pag. a IlI-a) UN SEZON, DOUĂ SEZOANE... ...Și se întîmplă așa , cînd e cald, cînd vine vara, deci cînd avem sezon, cum s-ar spune, un sezon de vîrf, cu scuze, nu există cutare, bere, pepsi-cola și alte alea, sîntem nevoiți să credem, să ascultăm și să mai spunem că, lă iarnă, vedem noi, gata, vine și pentru focșăneni fericirea... Atunci să vezi bere proaspătă, atunci să te ții cu sucuri și pepsi-cola, ce mai, trai, dom­’le nu altceva... Dar, iată că vine și sezonul rece, adică și sfînta făgăduială din vară. Și intrăm mai siguri de noi în unitățile special ame­najate pentru a ne oferi băuturi răcoritoare, ori în restaurante și gata comanda, din ușă . O sticlă de pepsi-cola, vă rog ! To­varășa ori cel care servește acolo, se uită mirat la tine, te măsoară din creștet pînă în tălpi și apoi, cu politețe și du­rere în glas te anunță că dumnealor nu țin un astfel de pro­dus că, ehe, pepsi n-au mai văzut de la nu știu care zi, că, să mai încercăm și gata. Cu alte cuvinte, nu există nici în sezonul acesta, cînd cererea, se bănuia, nu va fi chiar atît de mare și expresă, nicit să nu ajungă și pînă la Focșani. Dari, zic­em noi" cei din Adjud și din Odobești, cum mai fac „rostul", din cînd în cînd ? Dar cei din stațiunea Soveja de ce au, la această oră, 15 000 de sticle cu pepsi-cola ? Pentru că s-au aprovizionat, nu ? Nu numai pentru că la stațiune se aduce, ci pentru că, acolo, cineva se gîndește că n-ar fi rău să existe și pepsi-cola... Și dacă e așa, dacă noi îi invidiem pe alții care au pepsi-cola, de ce nu învățăm cum devine po­vestea cu aprovizionarea ? Poate ține și de comerț asta, ni se pare nouă... I. PANAIT *

Next