Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)
1972-10-07 / nr. 1002
ANUL V — NR. 1002 SIMBATA 7 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani A In cinstea aniversării Republicii La Secția de distilat Focșani, sporuri substanțiale de producție Desfășurînd o activitate intensă pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului și a angajamentelor asumate, condiție esențială în realizarea sarcinilor pe perioada 1971-1975 cu 6 luni mai devreme, colectivul de muncă de la Secția de distilat — Focșani, aparținînd întreprinderii de vie și vin Vrancea, adaugă noi și importante succese în graficul realizărilor. După cum ne-a informat tehniciană Constanța Blănățui, la capătul celor 9 luni care s-au scurs din anul acesta, producția marfă se înscrie cu o realizare de 105 la sută. De asemenea, in momentul de față se află în curs de pregătire cantitatea de 135 vagoane distilat, destinate a fi livrate partenerilor străini, lucru ce va da posibilitatea depășirii substanțiale a contractelor economice. Fa rezultatele amintite un aport deosebit și-au adus muncitorii Iancu Obreja, Sirbu Simion, Ion Popovici, Ion Pascu de la depozitul de produse finite și Aurel Negoescu și Mihai Cosma de la depozitul de materii prime. Lucrări suplimentare In cadrul preocupărilor privind exploatarea și întreținerea corespunzătoare a aparaturii și instalațiilor din dotare, a rețelelor electrice, colectivul de muncă din cadrul Exploatării electroenergetice Vrancea acționează neobosit pentru buna funcționare a acestora. Din informațiile pe care ni le-a furnizat tehnicianul Gheorghe Enache, pentru reducerea numărului de avarii și incidente în instalațiile de medie-tensiune s-a trecut la schimbarea izolației. Prin efortul conjugat al întregului colectiv de-a lungul celor luni, s-a reușit această schimbare pe o lungime de 145 km față de 130 cut era planificat a se realiza. La o altă operație — este vorba de montarea la branșamentele abonaților a siguranțelor calibrate de 25 A, în scopul reducerii deranjamentelor — s-au obținut succese deosebite montîndu-se în aceeași perioadă 23 000 bucăți față de 19 000 cu prevedea planul. Frecvent se realizează reparații la rețelele de joasă tensiune. Tot ca urmare a intensificării ritmului de lucru și a unei preocupări susținute de a realiza lucrări suplimentare în scopul ciștigării unui loc fruntaș în întrecerea socialistă, colectivul de muncitori al sus-amintitei unități a reușit în nouă luni să înlocuiască 205 stîlpi deteriorați față de 195 cu își propuseseră inițial. De menționat, că planul anual prevede înlocuirea a 213 stîlpi, dar colectivul de aici și-a propus să înlocuiască pînă la 30 Decembrie 1972 circa 300—350 stilpi de susținere a rețelelor electrice. Noi amenajări de spații productive La întreprinderea de industrie locală Focșani, covoarele pentru export reprezintă peste 27 la sută din valoarea de plan ce revine ramurii textile. Avîndu-se în vedere importanța deosebită a acestui sector de activitate pe ansamblul unității, organele de conducere, îndrumate și sprijinite îndeaproape de comitetul de partid, au hotărît, în urma unei temeinice analize, lărgirea spațiului de producție și înființarea unui nou atelier de covoare, în zona de munte a județului, la Năruja. Această inițiativă a fost urmată imediat de unele măsuri, cunoscîndu-se faptul că noul atelier, în valoare de peste un milion și jumătate, va trebui să fie dat în folosință în primul trimestru al celui de al treilea an al cincinalului. Prima măsură inițiată de noi, pe lângă grăbirea ritmului de amenajare, a fost și asigurarea acestui atelier cu cadrele necesare începerii procesului de producție. In acest sens, prima promoție de 60 lucrătoare a și absolvit cursurile de calificare la 1 octombrie an., urmînd ca, încă din luna noiembrie, cînd vom amenaja o încăpere cu 18 gherghefuri, in noul atelier, concomitent cu procesul de producție, să se continue calificarea la locul de muncă a celorlalte 340 lucrătoare. Prin darea în folosință a noului atelier de covoare de la Năruja, ca și prin amenajările și extinderile pe care le vom face la secția Focșani, capacitatea de producție se va mări considerabil, planul producției va crește cu peste 5 000 mp țesături ,iar valoarea de plan care se va realiza la sortimentul covoare pentru export va fi, în 1973, cu 5 000 000 lei mai mare decit valoarea de plan realizată din acest sector în 1972. Francisc MARTIN, I.I.L. Focșani Timpul probabil Astăzi, vremea va fi rece și schimbătoare cu cerul variabil, pină la noroi. Local vor fi semnalate ploi slabe iar la munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla cu intensificări din sectorul nordic și nord-estic. Temperaturile minime vor oscila între 5 și 10 grade Celsius, iar maximele între 10 și 15 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile , vremea va fi răcoroasă cu cerul schimbător. Vor cădea ploi slabe, iar la munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 și grade Celsius, iar maximele intre 5 12 și 16 grade Celsius. în pog: a H-g | ^ Ochiul magic Consultatie juridica Sport Memento Sudorul Nicolae Ungureanu, de la S.I.L. Cosmești și „brățara sa de aur" In viticultură Trebuie accelerat ritmul de recoltare a strugurilor Producția de struguri recoltată pînă acum depășește, în mărime procentuală, de puțin 60 la sută din recolta evaluată. Desigur, condițiile naturale au constituit principalul motiv al ritmului lent în care s-a desfășurat această importantă acțiune în județul nostru ce, in anumite perioade, a decurs cu frecvente întreruperi dereglînd mersul normal al campaniei din această toamnă. Este tot atît de adevărat și faptul că nu ori de cite, ori a existat posibilitatea, intensificării culesului la vie prin mobilizarea tuturor locuitorilor satului ca și prin folosirea tuturor perioadelor de timp (chiar și de cîteva ore numai) s-a venit în întîmpinare cu astfel de măsuri capabile să reducă în mod simțitor întîrzierea, oarecum, forțată a campaniei de recoltare a strugurilor in acest an. Am fost martori, în raidurile noastre anterioare, la irosirea unui important fond de timp, la folosirea incompletă, parțială a unor zile bune de lucru, ceea ce, desigur, cîntărește greu acum în lupta cu timpul, cu mucegaiul atît de avansat. Evident, o astfel de situație nu este absolută. Sunt destule unități agricole cooperatiste ca de pildă Tîmboiești, Țifești, Bordești, Cotești care n-au așteptat condiții optime de lucru in acțiunea de recoltare a strugurilor din aceste prime zile ploioase ale lui octombrie. Chiar a doua zi după ultima ploaie, operativa consemna în dreptul cooperativelor agricole menționate cantități de struguri, recoltați și livrați spre centrele de vinificație, cuprinse între 50 și 100 tone. Este totuși o dovadă de maturitate, de responsabilitate din partea celor care conduc destinele acestor unități pentru ca în aceste ultime zile de recoltare producția să fie, pe cît posibil, recuperată la nivelul evaluărilor întocmite. N. GIURGIUVEANU (Continuare în pag. a II-a) La I.J.S. Pufești se însilozează intens Asigurarea bazei furajere se înscrie ca o latură distinctă în activitatea lucrătorilor din cadrul sectorului zootehnic. în acest an, suprafețele însămînțate cu culturi duble au dat cele mai bune rezultate. De aceea, recoltarea și însilozarea furajelor se înscrie astfel acum pe prim plan. Din dorința de a realiza cantități sporite de produse de origine animală, lucrătorii de la I.A.S. Pufești, depun în aceste zile de toamnă eforturi deosebite pentru depozitarea întregii producții aflate pe cîmp. Pe lingă alte categorii de furaje strinse, se acționează intens pentru însilozarea culturilor duble. în această direcție merită a fi relevat faptul că, față de planul de 6 000 tone, s-au însilozat pină acum 700 tone existînd posibilitatea să se mai adune încă aproximativ 2 000 tone. Este un merit în mod deosebit al colectivului de lucrători din cadrul fermelor Făurei Pufești care au contribuit la înși registrarea acestor realizări. Neajunsurile din fluxul producției diminuează cota realizărilor O analiză recent făcută în cadrul comisiei economice a Comitetului județean de partid, în legătură cu activitatea de transporturi din județ, a scos in relief cauzele pentru care la Autobaza Focșani a fost întreruptă seria succeselor cu care eram obișnuiți pînă în acest an. Dotată cu o capacitate de transport auto mai mare cu peste 50 la sută față de cea a anului trecut, acestei unități îi revine să realizeze un plan care numai la prima vedere pare rorelat cu ceilalți indicatori cantitativi și calitativi. Unitatea este dotată cu forță de muncă corespunzătoare ca pregătire tehnico-profesională și mai ales ca experiență de producție. Parcul auto, compus din aproape 350 mijloace de transport, este destul de bine întreținut, chiar dacă se află în prezent la un ciclu prelungit de folosință. De asemenea, unitatea este dotată cu un atelier mecanic central ,corespunzător utilat și cu cite un atelier anexă la fiecare din cele cinci coloane auto răspîndite în diferite centre ale județului. Cu toate aceste dotări, Autobaza de transport Focșani, de la începutul acestui an înregistrează o nerealizare de plan de peste 130 000 tone și aproape 1 500 000 tone kilometru. Ca o conferință firească a celor de mai sus, indicele de productivitate medie pe tonă capacitate este realizat numai în proporție de 94 la sută. Coeficientul de utilizare a parcului auto (față de 72,1 planificat, se realizează numai 68,8) a influențat nefavorabil menținerea unei eficiente economice ridicate. Deși pentru această nerealizare ing. Ștefan ILIESCU, directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii (Continuare în pag. a II-a) AUTOBAZA FOCȘANI In căutarea... timpului pierdut & Un plimbăreț risipitor și doua fete plictisite ... H Aproape 2500 zile/am pierdute anual din cauza indisciplinei . „Risipitorii" pot fi recuperați ușor împreună cu inginerul Radu Ocheanu, șeful serviciului O.P.M. al Fabricii de confecții Focșani, urcăm scările impozantului edificiu în căutarea ...timpului Dar, iată primul risipitor, pieiT.it. Calm, visător un plimbăreț coboară distrat, îl interpelăm. Transcriem discuția înregistrată pe bandă ce magnetofoni — Cum vă numiți ? —Șerban Petre. — Unde lucrați ? — Lucrez la sala de croit, la banzit. — Unde mergeți ? — Mă duceam pînă jos la finisaj, la un băiat din sat, cu mine... — In timpul producției ? — ? . ?. Djr — Dar nu locui dumneavoastră, acum cine lucrează ? — Nimeni. Acuma, sunt într-o pauză, cum s-ar spune... — Cite ora 1 — 12 fără un sfert. — Să mergem la locul dumneavoastră de muncă. Sus, la sala de croit luăm legătura cu maistrul său, Fedorică Valter, care rămîne surprinst — Eu am fost dus după niște pînză la magazia de materie primă și n-am știut că a plecat. Doar are o mulțime de lucru. Ne continuăm raidul. De data aceasta intrăm intr-unul din atelierele mecanice, unde, spre surprinderea noastră... — Bună ziua, cum vă numiți? — Cîndea Costică. — Ce funcție aveți ? AMCHETA — Mecanic... — Și ce faceți ? — ...mă bărbieresc (! II) — Dar cite ceasul ? — 12 și 10 minute... — La ora aceasta ați terminat atribuțiunile de serviciu ? — Nu, știți, vine un coleg, și mă înlocuiește... vreau să plec mai devreme. — Pînă la ce oră aveți program? — Normal, pină la ora 14 și 30, dar a venit un coleg să dea probă de lucru și am vorbit să stea in locul meu. Trebuie să apară. Cu gîndul la ușurința cu care se „pasează“ răspunderea pentru un întreg sector și la faptul că în timp ce mașinile au nevoie de asistență tehnică, dumnealui, Cîndea Costică se bărbierește tacticos, pornim mai departe în căutarea celor dispuși să piardă timpul. Pe la etajul III, ne atrage atenția o conversație aprinsă, apoi rîsete multe, în cascadă, ce se revarsă dintr-o încăpere. In spălător peste 10 femei comentează aprins. La apariția noastră, ca la un semnal încep să bea apă, justificînd, zice-se prezența lor în spălător. Altele, care ședeau pe canapele, au rămas fără locuri la chiuvetă. Subit, pentru acestea se declanșează grija fată de timp r — Haibre, bea mai repede ! Comentariile sînt de prisos. Efectuăm un raid și prin birouri, sondînd preocuparea personalului T.A. pentru folosirea timpului de lucru. Am apreciat atenția, concentrarea cu care se lucrează. Dar iată și surpriza : într-un piron, în timp ce alții calculează de zor, două tinere funcționare dorm cu capul pe masă. Este ora 12 și 15 minute. Ce s o Raid-anchetă realizat de Virgil HUMAILA (Continuare în pag. a II-a) LUCERNA CU... DOI PAZNICI FOILETON Atunci cînd conducerea C.A.P. Gologanu a hotărît ca pe parcelele situate de-o parte și de alta a șoselei Galațiului, mai precis la Dumbrăvița, să fie pusă lucernă, a oftat adinca ușurare că a scăpat în felul acesta de grija asigurării unei părți importante a bazei furajere. — Oameni gospodari și grijulii. Brava lor ! — Și lucerna s-a pus, apoi a crescut mare... — S-a cosit și s-a transportat... — Nu, s-a cosit și s-a făcut clăi. — Bine și așa. Au încărcat-o oamenii mai ușor. — Nu, n-au încărcat-o. Au luat o măsură nemaipomenită. De ce să ocupe locul în parcul de furaje cînd putea să stea „liniștită" pe cîmp, fără s-o tulbure nimeni ? — Dar mișinile n-o incomodau, că pe acolo e trafic intens... — Deloc. Numai ploile nu-i dădeau pace cît și mucegaiul ce începuse să se ivească. — Iar atunci gospodarii din Gologanu au ridicat-o neintîrziat. — Nu, au luat altă măsură mai grozavă decit prima. Au angajat un paznic, pe Ghiță Vechiu, s-o păzească de rele plătindu-i cu bani și cu produse. — Și paznicul a reușit singur să facă treaba, asta ? — Păi n-a fost singur. Și-a „angajat" și el un cîine care și-a adus cotețul la fața locului alături de coliba construită de paznic. In doi trecea noaptea mai ușor, mai ales cînd ploua. — Nici cind a stat ploaia n-au ridicat-o ?— Nu, că a fost luată o măsură și mai importantă. Vezi, paznicul își avea coliba pe tarlaua din partea stingă și îi era greu noaptea să treacă șoseaua. Așa că a mai fost angajat un paznic, Vrinceanu, care să tină sub Iancu observație și partea dreaptă. Insă ăsta săracu, n-avea colibă. — Și atunci ? — Venea noaptea să-i țină de urît lui Ghiță Vechiu. — Iar lucerna ? — Zăcea mai departe în clăi. E drept, președintele Costică Radu, mai trecea pe acolo, afta cînd o privea Și apoi pleca, își făcea mul datoria fiind martor activ ora pierderea unei averi atît de mari. Măcar cîțiva cooperatori să fi desfăcut clăile cînd era timp frumos să se mai usuce biata lucernă că prea începuse să se înnegrească la față de ciudă. — De ce nu desfăceau clăile ? — Vai de mine, păi nu trebuiau apoi să le facă la loc? Iar asta nu înseamnă muncă ? — Acum ce mai face lucerna asta cu doi paznici ? — E tot acolo unde a fost cosită acum o lună. Se pare că așa o să rămînă deoarece, zic gospodarii din Gologanu, a început să facă parte din „peisaj“. Și de ce să zinci un peisaj cînd i-ai obișnuit pe cei ce trec pe acolo cu el ? — Da, dar vezi că cine nu golește locul o să-și golească punga. — Celor de la „Gologanu" le spui treaba asta ? Emil GONCIU Ä' AnpTTfŰflíTT JLilXV JCIU ■ VRINOEAN .....Hl'—» Corespondenții ne transmit GUGEȘTI Procesul de urbanizare a comunei noastre făcîndu-se simțit tot mai mult, necesita și construirea unei piețe unde să se poată face aprovizionarea cu cele necesare gospodăriilor. De curînd, s-a început amenajarea acestui loc de unde s-a excavat pămîntul și s-au cărat peste 250 mc piatră care a fost apoi tesată pentru a se putea executa ulterior și celelalte lucrări de montare a schelelor metalice și încheierea copertinelor la acoperiș. Concomitent, au început lucrările de amenajare a unei alei care duce spre piață, în acest scop fiind procurate și dalele din beton necesare pavării ei. La toate aceste lucrări cetățenii au efectuat un însemnat număr de zile muncă patriotică, printre participanți numărîndu-se și Jenica Stan, Aristide Slănină, Vasile Moise și Gică Sitaru. Gică MIRICA RACOASA Cu două luni de zile în urmă, în comuna noastră a început construcția unui dispensar sanitar uman, cu 12 încăperi necesare pentru a se putea asigura în bune condițiuni asistența medicală a locuitorilor. Durata de construcție a noului obiectiv este prevăzută pentru 2 ani de zile însă, din dorința de a se urgenta lucrările, locuitorii s-au organizat pe circumscripții să poată astfel participa un număr cît mai mare la muncă patriotică, efectulnd pînă acum peste 600 zile la săpatul fundației, umpluturi cu pămînt în interior, căratul celor 70 000 cărămizi și a altor materiale. Fiind o bună organizare muncii, la această construcție a s-a făcut pînă acum zidăria, evidențiindu-se în muncă și deputații Gheorghe Gaman, Ghiță I. Săndulache, comunistul Mircea Purdel și Ghiță Raiu. Gheorghe DARIE amănuntul cotidian Flori, flori Tot in spațiul rubricii de față cineva oferea o metaforă frumoasă pentru acest oraș al primăverii care este Focșani, Flori—și—ani, fiind definirea care ne aducea prin legendă și petale dispuse în legănări impresionante de culoare pînă pe brațele acestei așezări de pe Milcov. Se pare însă că a trecut cam mult timp de cînd culegeam promisiunile acestei apropieri, pentru că florile, atributul frumos și promisiunea de culoare a așezării municipale, au început să lipsească. Oricînd treci pragul principalei florării din oraș, te întîmpină aceleași masive ghivece de flori și același veșnic refuz de a fi servii cu o floare proaspătă, culeasă de puțin timp din seră. Nu sîntem pretențioși și nu sîntem nici depărtați de probleme esențiale. Știm că peste un timp oarecare vom avea o seră capabilă să ne satisfacă pretențiile, dar, pînă atunci... nu toate orașele cred că dispun de asemenea seră, după cum nici toate orașele nu duc lipsă de această podoabă și semn de frumusețe. Cu puțin efort, poate cu mai mult interes, s-ar putea ca și în Focșani să avem în vitrinele florăriilor, și deci în apartamentele și pe mesele noastre de lucru, flori. Pînă la realizarea serei, metafora noastră intimă ne obligă. Așadar : Focșani — Flori—și—ani. Tr. SPULBER ffnmummmrmmmmimmmmmrmnmnmmmmmmmmrmn*