Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)

1972-10-07 / nr. 1002

ANUL V — NR. 1­002 SIMBATA 7 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani A In cinstea aniversării Republicii La Secția de distilat­ Focșani, sporuri substanțiale de producție Desfășurînd o activitate in­tensă pentru îndeplinirea exem­­­­plară a prevederilor planului și a angajamentelor asumate, condiție esențială în realizarea sarcinilor pe perioada 1971-1975 cu 6 luni mai devreme, colecti­vul de muncă de la Secția de distilat — Focșani, aparținînd întreprinderii de vie și vin Vrancea, adaugă noi și impor­tante succese în graficul reali­zărilor. După cum ne-a informat tehniciană Constanța Blănățui, la capătul celor 9 luni care s-au scurs din anul acesta, pro­ducția marfă se înscrie cu o realizare de 105 la sută. De a­­semenea, in momentul de față se află în curs de pregătire cantitatea de 135 vagoane dis­tilat, destinate a fi livrate par­tenerilor străini, lucru ce va da posibilitatea depășirii sub­stanțiale a contractelor econo­mice. Fa rezultatele amintite un a­­port deosebit și-au adus mun­citorii Iancu Obreja, Sirbu Si­­mion, Ion Popovici, Ion Pascu de la depozitul de produse fini­te și Aurel Negoescu și Mihai Cosma de la depozitul de mate­rii prime. Lucrări suplimentare In cadrul preocupărilor pri­vind exploatarea și întreține­rea corespunzătoare a apara­turii și instalațiilor din do­tare, a rețelelor electrice, co­lectivul de muncă din cadrul Exploatării electroenergetice Vrancea acționează neobosit pentru buna funcționare a acestora. Din informațiile pe care ni le-a furnizat tehnicianul Gheorghe Enache, pentru re­ducerea numărului de avarii și incidente în instalațiile de medie-tensiune s-a trecut la schimbarea izolației. Prin e­­fortul conjugat al întregului colectiv de-a lungul celor luni, s-a reușit această schim­­­bare pe o lungime de 145 km față de 130 cut era planificat a se realiza. La o altă operație — este vorba de montarea la branșa­mentele abonaților a siguran­țelor calibrate de 25 A, în scopul reducerii deranjamen­telor — s-au obținut succese deosebite montîndu-se în ace­eași perioadă 23 000 bucăți față de 19 000 cu­ prevedea planul. Frecvent se realizează repa­rații la rețelele de joasă ten­siune. Tot ca urmare a inten­sificării ritmului de lucru și a unei preocupări susținute de a realiza lucrări suplimentare în scopul ciștigării unui loc fruntaș în întrecerea socialis­tă, colectivul de muncitori al sus-amintitei unități a reușit în nouă luni să înlocuiască 205 stîlpi deteriorați față de 195 cu­ își propuseseră inițial. De menționat, că planul a­­nual prevede înlocuirea a 213 stîlpi, dar colectivul de aici și-a propus să înlocuiască pînă la 30 Decembrie 1972 circa 300—350 stilpi de susținere a rețelelor electrice. Noi amenajări de spații productive La întreprinderea de indus­trie locală Focșani, covoarele pentru export reprezintă peste 27 la sută din valoarea de plan ce revine ramurii textile. Avîndu-se în vedere impor­tanța deosebită a acestui sector de activitate pe ansamblul unită­ții, organele de conducere, îndru­mate și sprijinite îndeaproape de comitetul de partid, au hotărît, în urma unei temeinice analize, lărgirea spațiului de producție și înființarea unui nou atelier de covoare, în zona de munte a ju­dețului, la Năruja. Această inițiativă a fost urmată imediat de unele măsuri, cunos­­cîndu-se faptul că noul atelier, în valoare de peste un milion și jumătate, va trebui să fie dat în folosință în primul trimestru al celui de al treilea an al cin­cinalului. Prima măsură inițiată de noi, pe lângă grăbirea ritmului de a­­menajare, a fost și asigurarea a­­cestui atelier cu cadrele necesare începerii procesului de producție. In acest sens, prima promoție de 60 lucrătoare a și absolvit cursu­rile de calificare la 1 octombrie a­n., urmînd ca, încă din luna no­iembrie, cînd vom amenaja o în­căpere cu 18 gherghefuri, in noul atelier, concomitent cu procesul de producție, să se continue ca­lificarea la locul de muncă a ce­lorlalte 340 lucrătoare. Prin darea în folosință a noului atelier de covoare de la Năruja, ca și prin amenajările și extin­derile pe care le vom face la secția Focșani, capacitatea de producție se va mări considera­bil, planul producției va crește cu peste 5 000 mp țesături ,iar valoarea de plan care se va rea­liza la sortimentul covoare pen­tru export va fi, în 1973, cu 5 000 000 lei mai mare decit va­loarea de plan realizată din a­­cest sector în 1972. Francisc MARTIN, I.I.L. Focșani Timpul probabil Astăzi, vremea va fi rece și schimbătoare cu cerul variabil, pină la noroi. Local vor fi semna­late ploi slabe iar la munte lapovi­­ță și ninsoare. Vîntul va sufla cu intensificări din sectorul nordic și nord-estic. Temperaturile minime vor oscila între 5 și 10 grade Cel­sius, iar maximele între 10 și 15 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile , vre­mea va fi răcoroasă cu cerul schimbător. Vor cădea ploi slabe, iar la munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat din sec­torul nordic. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 0 și grade Celsius, iar maximele intre 5 12 și 16 grade Celsius. în pog: a H-g | ^ Ochiul magic Consultatie juridica Sport Memento Sudorul Nicolae Ungureanu, de la S.I.L. Cosmești și „brățara sa de aur" In viticultură Trebuie accelerat ritmul de recoltare a strugurilor Producția de struguri recoltată pînă acum depășește, în mărime procentuală, de puțin 60 la sută din recolta evaluată. Desigur, con­dițiile naturale au constituit prin­cipalul motiv al ritmului lent în care s-a desfășurat această impor­tantă acțiune în județul nostru ce, in anumite perioade, a decurs cu frecvente întreruperi dereglînd mersul normal al campaniei din această toamnă. Este tot atît de adevărat și faptul că nu ori de cite, ori a existat posibilitatea, intensi­ficării culesului la vie prin mobili­zarea tuturor locuitorilor satului ca și prin folosirea tuturor perioa­delor de timp (chiar și de cîteva ore numai) s-a venit în întîmpina­­re cu astfel de măsuri ca­pabile să reducă în mod simțitor întîrzierea, oarecum, forțată a campaniei de recoltare a strugurilor in acest an. Am fost martori, în raidurile noastre anterioare, la­ irosirea unui important fond de timp, la folosirea incompletă, parțială a unor zile bune de lucru, ceea ce, desigur, cîntărește greu acum în lupta cu timpul, cu mucegaiul atît de avan­­sat. Evident, o astfel de situație nu este absolută. Sunt destule unități agricole cooperatiste ca de pildă Tîmboiești, Țifești, Bordești, Cotești care n-au așteptat condiții optime de lucru in acțiunea de recoltare a strugurilor din aceste prime zile ploioase ale lui octombrie. Chiar a doua zi după ultima ploaie, opera­tiva consemna în dreptul coopera­tivelor agricole menționate canti­tăți de struguri, recoltați și livrați spre centrele de vinificație, cuprin­­se între 50 și 100 tone. Este totuși o dovadă de maturitate, de respon­­sabilitate din partea celor care conduc destinele acestor unități pentru ca în aceste ultime zile de recoltare producția să fie, pe cît posibil, recuperată la nivelul eva­luărilor întocmite. N. GIURGIUVEANU (Continuare în pag. a II-a) La I.J.S. Pufești se însilozează intens Asigurarea bazei furajere se înscrie ca o latură distinctă în activitatea lucrătorilor din ca­drul sectorului zootehnic. în a­­cest an, suprafețele însămînțate cu culturi duble au dat cele mai bune rezultate. De aceea, recol­tarea și însilozarea furajelor se înscrie astfel acum pe prim plan. Din dorința de a realiza can­tități sporite de produse de o­­rigine animală, lucrătorii de la I.A.S. Pufești, depun în aceste zile de toamnă eforturi deose­bite pentru depozitarea între­gii producții aflate pe cîmp. Pe lingă alte categorii de furaje strinse, se acționează intens pentru însilozarea culturilor duble. în această direcție me­rită a fi relevat faptul că, față de planul de 6 000 tone, s-au însilozat pină acum 7­00 tone existînd posibilitatea să se mai adune încă aproximativ 2 000 tone. Este un merit în mod deose­bit al colectivului de lucrători din cadrul fermelor Făurei Pufești care au contribuit la în­și registrarea acestor realizări. Neajunsurile din fluxul producției diminuează cota realizărilor O analiză recent făcută în ca­drul comisiei economice a Comi­tetului județean de partid, în le­gătură cu activitatea de transpor­turi din județ, a scos in relief cau­zele pentru care la Autobaza Foc­șani a fost întreruptă seria succe­selor cu care eram obișnuiți pînă în acest an. Dotată cu o capacitate de trans­port auto mai mare cu peste 50 la sută față de cea a anului tre­cut, acestei unități îi revine să realizeze un plan care numai la­ prima vedere pare rorelat cu cei­lalți indicatori cantitativi și cali­tativi. Unitatea este dotată cu­ forță de muncă corespunzătoare ca pregă­tire tehnico-profesională și mai ales ca experiență de producție. Parcul auto, c­ompus din aproape 350 mijloace de transport, este destul de bine întreținut, chiar dacă se află în prezent la un ciclu prelungit de folosință. De aseme­nea, unitatea este dotată cu un atelier mecanic central ,corespun­zător utilat și cu cite un atelier anexă la fieca­re din cele cinci co­loane auto răspîndite în diferite centre ale județului. Cu toate aceste dotări, Autoba­za de transport Focșani, de la în­ceputul acestui an înregistrează o nerealizare de plan de peste 130 000 tone și aproape 1 500 000 tone kilometru. Ca o conferință fi­rească a celor de mai sus, indicele de productivitate medie pe tonă capacitate este realizat numai în proporție de 94 la sută. Coeficientul de utilizare a par­cului auto (față de 72,1 planificat, se realizează numai 68,8) a influ­ențat nefavorabil menținerea u­­nei eficiente economice ridicate. Deși pentru această nerealizare ing. Ștefan ILIESCU, directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii (Continuare în pag. a II-a) AUTOBAZA FOCȘANI In căutarea... timpului pierdut & Un plimbăreț risipitor și doua fete plictisite ... H Aproape 2500 zile/am pierdute anual din cauza indisciplinei . „Risipitorii" pot fi recuperați ușor împreună cu inginerul Radu O­­cheanu, șeful serviciului O.P.M. al Fabricii d­e confecții Focșani, ur­căm scările impozantului edificiu în căutarea ...timpului Dar, iată primul risipitor, pieiT.it. Calm, visător un plimbăreț coboară dis­trat, îl interpelăm. Transcriem dis­cuția înregistrată pe bandă c­e magnetofon­i — Cum vă numiți ? —Șerban Petre. — Unde lucrați ? — Lucrez la sala de croit, la banzit. — Unde mergeți ? — Mă duceam pînă jos la fini­saj, la un băiat din sat, cu mine... — In timpul producției ? — ? . ?. Djr — Dar nu locui dumneavoastră, acum cine lucrează ? — Nimeni. Acuma, sunt într-o pauză, cum s-ar spune... — Cit­e ora 1 — 12 fără un sfert. — Să mergem la locul dumnea­voastră de muncă. Sus, la sala de croit luăm legă­tura cu maistrul său, Fedorică Valter, care rămîne surprinst — Eu am fost dus după niște pînză la magazia de materie pri­mă și n-am știut că a plecat. Doar are o mulțime de lucru. Ne continuăm raidul. De data aceasta intrăm intr-unul din ate­lierele mecanice, unde, spre sur­prinderea noastră... — Bună ziua, cum vă numiți? — Cîndea Costică. — Ce funcție aveți ? AMCHETA — Mecanic... — Și­ ce faceți ? — ...mă bărbieresc (! I­I) — Dar cit­e ceasul ? — 12 și 10 minute... — La ora aceasta ați terminat atribuțiunile de serviciu ? — Nu, știți, vine un coleg, și mă înlocuiește... vreau să plec mai devreme. — Pînă la ce oră aveți program? — Normal, pină la ora 14 și 30, dar a venit un coleg să dea probă de lucru și am vorbit să stea in locul meu. Trebuie să apară. Cu gîndul la ușurința cu care se „pasează“ răspunderea pentru un întreg sector și la faptul că în timp ce mașinile au nevoie de asistență tehnică, dumnealui, Cîn­dea Costică se bărbierește tacti­cos, pornim mai departe în cău­tarea celor dispuși să piardă tim­pul. Pe la etajul III, ne atrage a­­tenția o conversație aprinsă, apoi rîsete multe, în cascadă, ce se re­varsă dintr-o încăpere. In spălător peste 10 femei comentează aprins. La­ apariția noastră, ca la un sem­nal încep să bea apă, justificînd, zice-se prezența lor în spălător. Altele, care ședeau pe canapele, au rămas fără locuri la chiuvetă. Subit, pentru acestea se declan­șează grija fată de timp r — Hai­bre, bea mai repede ! Comentariile sînt de prisos. Efectuăm un raid și prin birouri, sondînd preocuparea personalului T.A. pentru folosirea timpului de lucru. Am apreciat atenția, con­centrarea cu care se lucrează. Dar iată și surpriza : într-un piron, în timp ce alții calculează de zor, două tinere funcționare dorm cu capul pe masă. Este ora 12 și 15 minute. Ce s­ o Raid-anchetă realizat de Virgil HUMAILA (Continuare în pag. a II-a) LUCERNA CU... DOI PAZNICI FOILETON Atunci cînd conducerea C.A.P. Gologanu a hotărît ca pe parcele­le situate de-o parte și de alta a șoselei Galați­ului, mai precis la Dumbrăvița, să fie pusă lucernă, a­ oftat adinc­a ușurare că a scăpat în felul acesta de grija asigurării unei părți importante a bazei fu­rajere. — Oameni­ gospodari și griju­lii. Brava lor ! — Și lucerna s-a pus, apoi a crescut mare... — S-a cosit și s-a transportat... — Nu, s-a cosit și s-a făcut clăi. — Bine și așa. Au încărcat-o oa­menii mai ușor. — Nu, n-au încărcat-o. Au luat o măsură nemaipomenită. De ce să ocupe locul în parcul de furaje cînd putea să stea „liniștită" pe cîmp, fără s-o tulbure nimeni ? — Dar mișinile n-o incomodau, că pe acolo e trafic intens... — Deloc. Numai ploile nu-i dă­deau pace cît și mucegaiul ce începuse să se ivească. — Iar atunci gospodarii din Gologanu au ridicat-o neintîrziat. — Nu, au luat altă măsură mai grozavă decit prima. Au angajat un paznic, pe Ghiță Vechiu, s-o păzească de rele plătindu-i cu bani și cu produse. — Și paznicul a reușit singur să facă treaba, asta ? — Păi n-a fost singur. Și-a „an­gajat" și el un cîine care și-a adus cotețul la fața locului alături de coliba construită de paznic. In doi trecea noaptea mai ușor, mai ales cînd ploua. — Nici cind a stat ploaia n-au ridicat-o ?­­— Nu, că a fost luată o măsură și mai importantă. Vezi, paznicul își avea coliba pe tarlaua din par­tea stingă și îi era greu noaptea să treacă șoseaua. Așa că a mai fost angajat un paznic, Vrinceanu, care să­­ tină sub Iancu ob­servație și partea dreaptă. Insă ăsta săracu, n-avea colibă. — Și atunci ? — Venea noaptea să-i țină de urît lui Ghiță Vechiu. — Iar lucerna ? — Zăcea mai departe în clăi. E drept, președintele Costică Radu, mai trecea pe acolo, afta cînd o privea Și apoi pleca, își făcea mul datoria fiind martor activ o­­ra pierderea unei averi atît de mari. Măcar cîțiva cooperatori să­­ fi des­făcut clăile cînd era timp frumos să se mai usuce biata lucernă că prea începuse să se înnegrească la față de ciudă. — De ce nu desfăceau clăile ? — Vai de mine, păi nu trebuiau apoi să le facă la loc? Iar asta nu înseamnă muncă ? — Acum ce mai face lucerna asta cu doi paznici ? — E tot acolo unde a fost co­sită acum o lună. Se pare că așa o să rămînă deoarece, zic gospoda­rii din Gologanu, a început să facă parte din „peisaj“. Și de ce să zinci un peisaj cînd i-ai obișnu­it pe cei ce trec pe acolo cu el ? — Da, dar vezi că cine nu goleș­te locul o să-și golească punga. — Celor de la „Gologanu" le spui treaba asta ? Emil GONCIU Ä' A­npTTfŰflíTT JLil­XV JCIU ■ VRINOEAN .....Hl'—» Corespondenții ne transmit GUGEȘTI Procesul de urbanizare a co­munei noastre făcîndu-se sim­țit tot mai mult, necesita și construirea unei piețe unde să se poată face aprovizionarea cu cele necesare gospodăriilor. De curînd, s-a început ame­najarea acestui loc de unde s-a excavat pămîntul și s-au cărat peste 250 mc piatră care a fost apoi tesată pentru a se putea executa ulterior și celelalte lu­crări de montare a schelelor metalice și încheierea coperti­nelor la acoperiș. Concomitent, au început lu­crările de amenajare a unei a­­lei care duce spre piață, în a­­cest scop fiind procurate și da­lele din beton necesare pavă­­rii ei. La toate aceste lucrări cetă­țenii au efectuat un însemnat număr de zile muncă patrioti­că, printre participanți numă­­rîndu-se și Jenica Stan, Aristi­de Slănină, Vasile Moise și Gică Sitaru. Gică MIRICA RACOASA Cu două luni de zile în ur­mă, în comuna noastră a în­ceput construcția unui dispen­sar sanitar uman, cu 12 încăperi necesare pentru a se putea a­­sigura în bune condițiuni asis­tența medicală a locuitorilor. Durata de construcție a no­ului obiectiv este prevăzută pentru 2 ani de zile însă, din dorința de a se urgenta lucră­rile, locuitorii s-au organizat pe circumscripții să poată ast­fel participa un număr cît mai mare la muncă patriotică, efec­tul­nd pînă acum peste 600 zi­le la săpatul fundației, umplu­turi cu pămînt în interior, că­ratul celor 70 000 cărămizi și a altor materiale. Fiind o bună organizare muncii,­­ la această construcție a s-a făcut pînă acum zidăria, e­­vidențiindu-se în muncă și de­putații Gheorghe Gaman, Ghiță I. Săndulache, comunistul Mir­­cea Purdel și Ghiță Raiu. Gheorghe DARIE amănuntul cotidian Flori, flori Tot in spațiul rubricii de față cineva oferea o metaforă frumoasă pentru acest oraș al primăverii care este Focșani, Flori—și—ani, fiind definirea care ne aducea prin legendă și petale dispuse în legănări impresionante de culoare pînă pe brațele acestei așezări de pe Milcov. Se pare însă că a trecut cam mult timp de cînd culegeam promisiunile acestei apropi­eri, pentru că florile, atributul frumos și promisiunea de cu­loare a așezării municipale, au început să lipsească. Oricînd treci pragul principalei florării din oraș, te întîm­­pină aceleași masive ghivece de flori și același veșnic refuz de a fi servii cu o floare proaspătă, culeasă de puțin timp din seră. Nu sîntem pretențioși și nu sîntem nici depărtați de pro­bleme esențiale. Știm că peste un timp oarecare vom avea o seră capabilă să ne satisfacă pretențiile, dar, pînă atunci... nu toate orașele cred că dispun de asemenea seră, după cum nici toate orașele nu duc lipsă de această podoabă și semn de frumusețe. Cu puțin efort, poate cu mai mult interes, s-ar putea ca și în Focșani să avem în vitrinele florăriilor, și deci în apar­tamentele și pe mesele noastre de lucru, flori. Pînă la reali­zarea serei, metafora noastră intimă ne obligă. Așadar : Focșani — Flori—și—ani. Tr. SPULBER ­­ff­nmummmrmmmmimmmmmrmnmnmmm­mm­mmmrmn*

Next