Milcovul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1076-1150)

1973-01-31 / nr. 1099

2 “i— MILCOVUL nr. 1099 ' Ultimele cuvinte ale secreta­rei comitetului U.T.C. de la Fa­brica de confecții Focșani, Iuli­­ana Gurău, intr-o discuție, au fost: „Am să mă plîng la județ dacă mă criticați. Dacă aș avea un club, aș face mai mult...“. Martor la discuție, și to­varășul prim-secretar al co­mitetului municipal U.T.C., Dumitrache Tuvene. „Să știți, îndrăznim noi, înainte de a vor­bi cu dumneavoastră, am între­bat cîțiva uteciști despre ce în­seamnă timpul lor liber orga­nizat și prin, și de către orga­nizația U.T.C. din fabrică. Răs­punsurile lor nu prea onorează activitatea dumneavoastră...“. Și iarăși izbucnirea tovarășei Gu­rău : „De altfel, știe și tovarășul Tuvene, cunoaște și dînsul situ­­ația de aici, așa că...“. Așa că, în nici un caz, adău­găm noi, tovarășă secretară, nu puteți fi disculpată, chiar dacă, în cadrul acelei discuții s-a în­cercat așa ceva din partea pri­mului secretar al municipiului U.T.C. Da, motivări s-ar putea găsi destule, putem invoca pro­ducția, munca, faptul că în pri­mul rînd ne interesează ritmul zilei de lucru, calitatea a ceea ce producem aici noi, uteciștii, oamenii aceștia tineri care alcă­tuiesc de fapt fabrica. Dacă ar Filmul săptămînii „Marea evadare Americanilor le-a plăcut în­totdeauna să alăture filmele de război cotelor performanței. Din acest unghi, toate marile încleș­tări umane se conjugă în paralel cu performanța sportivă, perso­najul fiind obligat, prin natura rolului său, să depășească notele existenței de mijloc. Și in ul­timul film al lui John Sturges — cunoscut nouă prin „Bătrînul și marea“, „Cei șapte magni­fici“, „Ultimul tren din Gun Hill“ etc. — aceste coordonate pot fi remarcate cu ușurință­­ subiectul, narat permițînd unor reputați actori adevărate de­monstrații de forță, rezistență, tărie. Se reîntîlnesc aici, exclu­­zînd participarea regizorului, trei din cei care au dat viață „magnificilor“ — Steve Mac­Queen, Charles Bronson, James Coburn. Alături de ei, James Garner, împreună cu alte cîteva nume de d­rijită plărime,, dimen­sionează convingător " fiecare personaj recomandîndu-l memo­riei. Cine sunt de data aceasta eroii ? Deținuții unui lagăr fas­cist, în mare parte ofițeri ame­ricani de aviație doborîți și luați prizonieri de către trupele germane. Aflați într-un lagăr, undeva în apropierea Münche­­nului prizonierii, parte din ei adevărați ași ai evadărilor, plă­nuiesc o fugă în grup. Nu este vorba în film doar despre acea sete naturală de libertate — gen „Papilion“ — despre dorința fi­rească a fiecăruia de a fi liber, de a exclude din viața și uni­versul frecventat, prezența sîr­­melor ghimpate, a aripilor și turnurilor de control, ci, despre acea libertate care permite in­dividului angajarea în luptă, îm­potriva dușmanilor umanității, pentru drepturile sacre ale omu­lui. Pe acest fir „Marea evadare“ este filmul unei metafore fru­moase. Nereușita actului, omo­­rîrea celei mai mari părți dintre cei care s-au încumetat să de­pășească zidul ger­man, nu pot constitui motive de reproș sau de teamă. Mereu se poate vorbi de o mare evadare pentru că ea există în sufletele și conștiințele oamenilor însemnînd, sete, de culoare și lumină și recunoscîn­­du-se in aviditatea cu care ur­măresc zborul păsărilor, urcușul nestingherit spre zările albastre. Desigur, ne-ar fi plăcut să ve­dem profesionalismul și măies­tria regizorală a lui John Stur­ges extinse și acoperind con­vingător și alte zone ; viața din lagăr, discuțiile angajate între deținuți, frămîntările acestora putind constitui tot atîtea punc­te deschise interesului general. Insă, John Sturges și-a propus să filmeze doar o evadare, un fapt real consumat cu participa­rea unor eroi viguroși, autentici. O face cu măiestrie, filmul, în ciuda mărimii sale, avînd un ritm alert și dovedind o dozare și o cunoaștere deosebită a vieții. La capătul său, și dincolo de performanțe­ sportive demne de invidiat, rămîne marele mesaj al acestei realizări : omul, atîta timp cit poate privi un colț de cer, deci atîta timp cît e în viață, nu poate să nu se gin­­dească și să lupte pentru liber­tate. De pe­ bastioanele ei, apărarea condiției de a fi a omului, naturii sale, este suprema înda­a­torire. Filmul o demonstrează matematic și, de fiecare dată, convingător. Tr. OLT FA­NU __în timpul liber să fie organizate activități cultural-educative . Tinerii de la Fabrica de confecții cer acest lucru, iar or­­­­­ganizația UTC colecționeză procese verbale cu propuneri trebui să vorbim amintind nea­părat metafora, am spune că emblema acestei mari întreprin­deri focșănene își destăinuie strălucirea prin, sau neapărat prin tinerețea colectivului Un colectiv ce s-a angajat său, cu Însuflețire să îndeplinească cin­cinalul înainte de termen, cu mult Înainte de termen și care a înțeles că angajarea în efort înseamnă o înaltă probă de demnitate civică, de responsabi­litate socială la măsura unui timp pe care noi înșine îl gân­­dim și-l creăm. Dar dincolo de această dăruire, dincolo de a­­ceastă dimensiune a timpului ce ne subliniază personalitatea, ne întâlnim cu celălalt timp care ne alcătuiește viața noastră particu­lară, timpul de la 18 ori 21 de ani, de entuziasm și romantism lucid, de bucurie și exuberanță. Un timp care nu poate fi nu­mit pur și simplu la întîmplare, fiecare se descurcă cum poate, cum se mai spune. S-a întrebat oare organizația U.T.C. de la Fa­brica de confecții cu ce intensi­tate este trăit, prin ce este or­ganizat acest timp ? Să nu ui­tăm că în fabrică sînt atîtea fete și femei tinere, că opțiunile lor de viață sînt diferite și, de ce să n-o recunoaștem, nu ade­seori bine orientate. Ce a făcut în acest sens comitetul U.T.C. din întreprindere ? Iată pentru ce aceste rînduri ale noastre... — Am mers cîteodată la dans, la clubul C.E.I.S.-ului, ne spune Maria Debulat, secretara organi­zației U.T.C. nr. 5. Am primit invitații de la comitetul U.T.C. al Fabricii de mobilă și astfel am participat și la joi ale tine­retului, și la alte dansuri ce se organizau sîmbăta... — Dar dumneavoastră n-ați organizat niciodată astfel de ma­nifestări ? — Noi, sinceră să fiu, n-am prea organizat. Dar mai mergem la club, la sala de sport și, în general, ne descurcăm... — Ce înseamnă, în cadrul fa­bricii dumneavoastră, clubul ? — Păi, biblioteca... Da, cum atit înseamnă. S-a încercat ceva, un ansamblu co­ral, înființarea unei echipe de volei, a alteia de handbal, dar ideile au fost abandonate pe parcurs, iar echipele, desființate, practic, după cîteva antrena­mente. Iată ce ne spune secre­tara comitetului U.T.C., Iuliana Gurău, despre club: „încăperea unde se află biblioteca nu poate fi numită club. Și apoi, a fost transformată în sală de ședințe, așa că nu se poate vorbi despre un dans acolo. Cît despre sport, noi am încercat, dar nu vin fe­tele la nici o activitate...“ Așa să fie oare ? Să mai vedem. — Sunt de doi ani în fabrică aproape, am 19 ani și lucrez ca mașinist confecționer, ni se a­­dresează Mariana Tunea. Dar prea multe din propunerile noastre despre cum să ne petre­cem timpul liber rămîn doar pe hîrtie. S-au făcut cîteva ex­cursii, prea puține însă, pentru că și unele din acestea s-au amînat. In luna ianuarie, de exemplu, nu am participat nici un fel de activitate cultu­ra­rală, n-am fost invitate la nici un spectacol. Și, de altfel, pen­tru că am vorbit de spectacole, ni se aduc bilete numai la cele de muzică populară. La altele, de muzică ușoară, cum a fost cel cu Mihai Constantinescu, nici nu am fost anunțate. Res­tul, un film, pe care-l vedem din proprie inițiativă și acasă. La bar, la restaurant nu ne ducem... — Dar, tot din proprie iniția­tivă, n-ați încercat și altceva ? — Desigur. S-a făcut echipă de dansuri, cîteva repetiții, n-am dat nici un spectacol, și gata, s-a desființat echipa. Or, eu cel puțin, nu știu că mai există. Am alcătuit, pentru că mie îmi pla­ce fotbalul, o echipă de fotbal de fete, dar nu s-a prezentat instructorul nostru sportiv, to­varășul Mureșanu. In rest... Da, înțelegem, în rest nimic. Tot în această idee ni se des­­tăinuie și Niculina Leocă, con­fecționer de dansuri, mașinist: „In afară atunci cînd suntem­ invitate de către băieții de la C.E.I.S., cite o carte de la bi­bliotecă, nu prea mai avem ce vorbi despre timpul nostru liber organizat prin organizația de tineret. Doar ședințe... — Cind ați fost la ultimul dans ? — In august, dar oare activi­tatea noastră se rezumă numai la dans ? Am 21 de ani, sunt de 4 ani în fabrică, dar mi-ar pla­ce să asistăm la niște dezbateri despre tinerețe și educație, în­­tîlniri cu un medic, de exem­plu. O seară literară nici nu mai știu de cînd nu s-a organizat. — Vă amintiți să fi invitat și dumneavoastră uteciști de la altă întreprindere la o manifes­tare în cadrul fabricii dumnea­voastră ? — O, e cam mult de atunci, acum doi ani, am dat un bal și cu asta, gata. S-ar putea spu­ne, dar nu aveți spectacole ? Ei bine, da, dar sîntem anunțate despre un spectacol sau altul exact în ziua respectivă, prin stație. Mai avem oare timp să ne pregătim, să schimbăm un program al zilei ? Altcumva, s-ar putea vorbi despre un pro­gram la televizor, dar cum a­­cesta se află in sala de docu­mentare și nu la club, vă în­chipuiți... — Ați fost vreodată la un dans organizat de comitetul U.T.C. din fabrică ?, o întrebăm pe Anișoara Bratu, confecționer mașinist, ca și celelalte colege ale ei. — N-am fost pentru că, de 6 luni de cînd mă aflu în fabri­că, nu s-au organizat astfel de manifestări. Doar atunci cind suntem­ invitate în altă parte... — Cîți ani aveți ? — 18 ani... — Cum ați vrea să fie organi­zat timpul liber la 18 ani. ? — Dincolo de ceea ce au spus colegele mele, aș vrea să fa­cem sport. Dar știu că, deși s-au făcut înscrieri pentru echipele de volei și handbal, n-a mai fost vorba de antrenamente. Și parcă e păcat că sîntem atîtea fete aici. Pe procesele verbale ale ședințelor se trec tot felul de propuneri, se iau angaja­mente, dar rămîn acolo... . Cam în aceeași idee ne-au mai vorbit și Ștefana Lungu și alte tinere uteciste. Nu se fac seri distractive, stația de radio­amplificare are activitate, atunci cînd are — și aceasta se nu­mește în primul rînd acele emi­siuni de muzică bună care re­confortează — numai în primul schimb, muncitoarele din schim­bul doi se simt, într-un fel frus­trate, iar secretara comitetului U.T.C., Iuliana Gurău, nu este văzută decât la ședințe, ori, foarte rar, trece în fugă prin secții. Cum să știi astfel ce doleanțe au tinerii uteciști, dacă trăiești departe de ei, dacă via­ța de organizație se evidențiază mai mult în procesele verbale ? Numai cu serile de dans, și acelea organizate în altă parte, de către alt comitet U.T.C., nu­mai cu distribuirea unor bilete la spectacole de muzică popu­lară, nu se acoperă o activitate menită să orienteze și să îndru­me timpul liber al tinerilor. E drept, lipsește un club adecvat, dar și dacă acesta ar exista, cu ce activități l-am popula ? Pen­tru că, judecind lucrurile acum, după aceste constatări, la F.C.F. este mult prea multă inerție în această problemă. Și atunci, de­geaba cuvintele poetului : „Aș vrea să am optsprezece ani...“, dacă vreți, chiar și ca o posibilă idee de romantism nu numai lu­cid, ci chiar frumos sentimen­tal... Ion PANAIT Peisaj steric la Soveja, pentru cei aflați la odihnă ERATĂ In Răspunsul la Chemarea la în­trecere lan­sat și de Consiliul popu­lar al județului Maramureș, publi­cat în ziarul "M'Aovul1’ nr. 1098 din 30 ianuarie vc. ultimul punct al capitolului retorilor la gospodă­­rirea comunali și locativ* se va citi corect astfel: * Benefic'i’e pla­­n'f'care vor fi depășite cu 1 la su­tă în anul 1973". De asemenea, punctul 3 al capi­tolului privind sectorul de investi­ții și al producției da construcți­­montal t» va citi corect astfel : „Termenul de dare în folosin­.ă Lr hotelul OVT va fi redus cu 30 de zile. Iar rele 1380 stariaroenio planift» în 1#*?, vor fi date in folosință cu 60 de zile Înainte de termen". CONSULTATE JURIDICĂ ANICA PODARU — Adjud. Plata pensiei de întreținere în funcție de posibilitățile celui e obligat a o plăti, precum și de nevoile celui îndreptățit să o primească. Dacă cel obligat la plata unei pensii de întreținere nu dispune de venituri materia­le, nu se face vinovat de aban­don familial. MANEA ANDREI — comuna Andreiașu. Vechimea în muncă despre care ne vorbiți poate fi luată în considerare la acorda­rea pensiei. Referitor la obține­rea celorlalte drepturi despre care ne scrieți, vă puteți adresa Comitetului executiv al consi­liului popular comunal. GHEORGHE RADUTA — co­muna Vîrteșcoiu. Alocația de stat pentru copii se acordă în funcție de cuantumul salariului tarifar. Remunerația cuvenită pentru orele prestate suplimen­tar nu se include In salariul tarifar. Dacă, așa cum ne scrieți, aveți un salariu de 1 480 lei și locuiți la Vîrteșcoiu (deci în mediul rural), cuantumul aloca­ției de stat pentru cei trei co­pii ai dumneavoastră este urmă­torul (potrivit Decretului 285 din 1960, cu modificările ulterioare, art. 2): 3­00 lei pentru primul copil, 110 lei pentru al doilea și 130 lei pentru al treilea copil. JENIG A­ENE — Panciu. Puteți beneficia­ de alocație de stat pentru copii. Drepturile de alocație neîncasate pot fi acor­date retroactiv pentru cel mult 12 luni de la data cînd au fost pretinse. Referitor la cea de a doua în­trebare, ca să vă putem răs­punde este necesar să ne comu­nicați dacă copilul a fost înfiat sau se află la dumneavoastră un plasament familial. ILIE ACORNEI — Mărășești. Aveți dreptul la concediu de odihnă numai cu condiția să fi prestat muncă o perioadă de 11 luni pe anul 1972. Dacă v-ați prezentat mai tîrziu, în anul 1973 veți beneficia de concediu de odihnă pe o perioadă cores­punzătoare vechimii dumnea­voastră în muncă, la care se va adăuga numărul de zile de con­cediu corespunzător perioadei lucrate în 1972. COSTICA SAVA — comuna Suraia. Reglementarea legală a problemei care vă intere­sează este următoarea: garanții răspund în solidar cu gestionarul din vina căruia s-a produs pagu­ba, în limita garanției constituite. Cu toate acestea, dacă gestionarul respectiv dispune de bunuri, ga­ranții se pot întoarce la în vederea recuperării împotriva sumei. Acțiunea se introduce în justiție. NICOLAE RUSU — Mărășești. Amenzile contravenționale nu be­neficiază de grațiere. Dacă vă considerați nedreptățit vă puteți adresa cu o contestație inspecto­rului șef al Inspectoratului jude­țean al Ministerului de Interne, in termen de 15 zile. NICULINA ANDRIEȘ — co­muna Vidra. La stabilirea vechi­mii în muncă interesează perioada cît ați activat, indiferent de felul contrac­tului de muncă sau de modul de remunerare a muncii. Puteti beneficia de ajutor din cadrul a­­sigurărilor sociale de stat pentru incapacitate temporară de muncă, chiar daci figurați ca angajată cu contract­e­e muncă pe o peri­oadă nedeterminată. VIȚA GHEORGHIU — Focșani. Este necesar ca dv. să cereți con­ducerii unității a cărei salariată sănteți, ca să lucrați cu o jumă­tate de normă. Mai este, de ase­menea, necesar ca unitatea să aibă posibilitatea de a vă satis­face cererea. Mirrea LAZAR De la Inspectoratul General al Miliției Inspectoratul General al Mi­liției, în temeiul articolului 6 din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1­369/1971, anunță persoanele interesate că în lu­nile februarie și martie 1973 or­ganele de miliție județene și ale municipiului București efectu­ează viza permiselor și a auto­rizaților pentru deținerea și fo­losirea armelor și munițiilor, pentru operațiunile cu arme și muniții, precum și pentru în­ființarea și funcționarea atelie­relor de reparat arme. In acest scop, organizațiile socialiste sunt obligate să înainteze organelor menționate mai sus autorizațiile ce le posedă, pentru a fi vizate, după ce organul miliției con­stată existența armelor înscrise in autorizație, la locul unde a­­cestea sunt deținute. permiselor de­­ armă sunt Titularii obli­gați să se prezinte la viză cu armele înscrise în permis, iar proprietarii atelierelor de repa­rat arme cu autorizația de­ func­ționare. Celor ce nu se prezin­tă la viza permisului, fără mo­tive întemeiate, în perioada sta­bilită, li se anulează autoriza­ția și li se retrage permisul, res­pectiv autorizația pentru reparat arme, fiind pasibili și de sanc­țiuni contravenționale. Contra­venienți vor fi și salariații orga­nizațiilor socialiste care nu îna­intează, în perioada stabilită, autorizațiile pentru viză, la or­ganul de miliție competent. COMBINATUL SIDERURGIC GALATI angajează imediat muncitori necalificați (bărbați) avînd virsta pînă la 40 de ani, pentru calificare astfel : X. Absolvenți de liceu teoretic cu sau fără stagiul ■militar satisfăcut pentru cursurile de specializare post­­liceală (H.C.M. 750) în meseriile : — LĂCĂTUȘ 2. Absolvenți ai școlii generale de (7 sau 8 ani) cu stagiul militar satisfăcut pentru cursul de gradul I (H.C.M. 2­105) în meseriile : — LĂCĂTUȘ — OȚELAR — FINISATOR LAMINATE — SUDOR AUTOGEN — MAȘINIST POD RULANT — susține examen psihotehnic. 3. Muncitori calificați și stagiul militar satisfăcut, fără școală generală terminată (minim 4 clase) in mese­riile : — ZIDAR ȘAMOTOR — COCSAR — MANEVRANȚI VAGOANE In timpul școlarizării se asigură­­ — o indemnizație lunară egală cu media salariului tarifar realizat pe ultimele trei luni premergătoare admi­terii la cursuri sau pe ultimele 12 luni pentru muncitorii din construcții; — o indemnizație de 400 lei îuntr, dacă la data admiterii la cârmei »«licitanții nu au avut calitatea de angajat cu minim trei luni stagiu în muncă. Participanților la cursurile de calificare forma­u cu scoaterea de la locul de muncă" avînd domiciliul stabil în alte localități Ii se asigură cazare gratuită sau decon­tarea sumei de 10 lei pe zi. miercuri 31 ianuarie 1973 (memento) (televiziune) IU radio T­ MIERCURI 31 IANUARIE MIERCURI 31 IANUARIE 1973 9.00 Curs de limbă engleză 9.30 De la alta la omega — enci­clopedie pentru elevi 10.00 Telex 10.05 Mai aveți o întrebare ? (reluare) „Mari proiecte ale omenirii“ (II). 10.40 La ordinea zilei. Azi în Județul Dolj (reluare) 10.55 Avanpremieră 11.00 Revista literară TV­ (reluare). 11.40 Film serial : Pe urmele lui Capiia. Producție a Televiziunii iugoslave. Episodul I. 12.40 Telex tehnico-științific (reluare) 13.00 Telejurnal 17.30 Curs de limbă germană 18.00 Telex 18.05 Tragerea Pronoexpres 18.15 întrebări și răspunsuri. Specia­lizarea și policalificarea . Ex­portul de capital în lumea con­temporană 18.40 Aniversarea unui cor. In urmă cu 75 de ani a fost semnat ac­tul de naștere al societății mu­zicale „Doina“ - Drobeta-Tur­­nul Severin 19.00 Timp și anotimp în agricultură 19.20 1 001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Teleobiectiv 20.20 Telecinemateca : Ciclul Jean Gabin. Strada Preeriilor. 21.50 Florica Bodeuț — inedit... Vechi doine bihorene 22.00 24 de ore. România în lume 22.40 Gala maeștrilor. In studiourile noastre soprana Wilma Vernoc­­chi, solistă a operei „Scala“ din Milano, cîștigătoare a pre­miului „M-me Butterfly — Osa­ka 1972". 23.00 Baschet masculin : Dinamo București — Ignis Varese în sfer­turile de finală al „Cupei cam­pionilor europeni“. JOI 1 FEBRUARIE 1973 9.00 Curs de limbă franceză 9.30 Prietenii lui Așchiuță 10.00 Telex 10.05 Publicitate 10.10 Tehnic-club (reluare) 10.40 Bucureștiul necunoscut (reluare) 11.00 Telecinemateca (reluare) Ciclul Jean Gabin „Strada Preeriilor“. 12.30 Teleobiectiv (reluare) 12.50 Telejurnal 15.00 Secții TV. pentru lucrătorii din agricultură. Organizarea muncii în acord global la lucrările de înființare și îngrijire a planta­țiilor viticole tinere 16.00—17.00 Teleșcoală. Chimie (anul III liceu). Cuprul . Biologie. Originea vieții 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 Telex 18.35 Publicitate 18.40 Muzica. Emisiune de actualitate muzicală 19.05 Drumuri în istorie. Meteor pe firmamentul Valahiei : Petru Cercel. 19.20­1 001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Barzi și rapsozi. Cimpoerul Ne­meș Nicolae-Munteanu 20.10 Pagini de umor. Retrospectivă Walt Disney 20.35 Tinerii despre ei înșiși 21.10 Steaua fără nume. Floarea din grădină 22.00 24 de ore Din­­ țările socialiste 22.30 Cupa mondială la schi alpin — coborîre femei. Transmisiune de la Schruns (Austria). 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Viața cărților. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Vreau să știu. 10.50 Piese instrumentale de virtuozi­tate. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Litera și spiritul legii. 11.30 Suita tătară pentru orchestră de Sabin Drăgoi. 12.00 Discul zilei . Anca Agemolu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămînii : César Franck. 14.40 Pagini din operete. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Fișier editorial. 15.15 Melodii populare cu Ion Gaiță și Marin Pogan. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­­tier. 16.15 Cîntece de Zoltán Aladar. 16.30 Știința la zi. 16.35 Medalion Temistocle Popa. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Școala capodoperelor. 17.30 Cîntă Viorica Galan, Florentin Iosif și Nicu Moldovan. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări de Constantin Călin. 20.50 Folclor mehedințean cu Gheor­­ghe Roșoga. 21.20 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03-6.00 Estrada nocturnă. € TM5$ne51 MIERCURI 31 IANUARIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Ma­rea evadare“ Seriile 1-n. Orele : 14.45 * 17.45 . 20.45. Tel. 12 04. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Va­canță la Roma“ Orele : 15.15 . 17.15 ? 19.15 . 21.15. Tel. 11 61. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Că­lăreții“ Cinema „POPULAR“ Panciu — „Ta­tă cu de-a sila“. Cinema „VICTORIA“ Odobești — „Castanele sînt bune“ Cinema „LUMINA“ Mărășești „Jenia Jenicika și Katiușa“ MUZEUL­ DE ISTORIE - FOC­ȘANI : zilnic 16—18, luni Închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - FOC­­ȘANI : zilnic 10—18. luni închis. MUZEUL­ DE ȘT. NATURI­­ 1 PANCIU : zilnic 10—18, luni închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - AD­JUD : zilnic 10—18, luni închis. MAUSOLEUL SOVEJA c zilnic 9— În luni închis. CASA MEMORIALA „AL. VLAHU­­ȚA“ - DRAGOSLOVENI : zilnic 9—18 luni închis. CASA MEMORIALA „ION ROATA» - CIMPURI : zilnic 9—18 luni închis. MAUSOLEUL FOCȘANI­ zilnic 9—16. ÎNTREPRINDEREA de produse CERAMICE DE CONSTRUCȚII J strada 30 Decembrie, Odobești, jud Vrancea telefon 16 angajează de urgență, inginer, șef serviciu-mecanic șef economist, pentru funcția de șef serviciu aprovizionare-desfacere Angajarea se face conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 12/1971 Cooperativa „Constructorul“ Piața Independenței, nr. 7 Focșani, telefon 28 71 . 18 07, execută — Construcții noi, reparații capitale și curente de imo­bile, garaje auto, pentru populație și unitățile socia­liste ; — Zugrăveli, vopsitorii, confecționări de binale/uși, feres­tre, etc.; — Lucrări de instalații electrice, extinderi și separări ; Lucrări noi și reparații la instalații sanitare, canali­zări interioare și încălzire centrală ; — Confecționări și reparații de sobe de teracotă, mon­tări și rașchetări de parchet : — Lucrări de trnicblaard­ ca învelitori, burlane, jgheaburi și orice fel de :*«scele de uz gospodăresc executate din tablă ; — Lucrări de proiectare la orice fel de construcții pentru populație și unități socialiste ; — Confecțonări și reparații de firme și reclame lumi­noase ; — Confecționări de garduri metalice cu plasă de sîrmă împletite și ondulate, garduri din metal, grilaje și cruci din metal pentru morminte ; — Confecționări de rame pentru tablouri, montări de geamuri și oglinzi de orice dimensiune; — Se rebobinează electromotoare pentru mașinile de spălat de toate tipurile. Se execută lucrări pentru populație cu numerar și cu plata în rate. Prestațiile de servicii se execută pentru toate unitățile socialiste și populația din județ.

Next