Milcovul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1076-1150)

1973-03-23 / nr. 1143

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VI­I NR. 1­143 VINERI 23 MARTIE 1973 4 pagini 30 bani Se apropie startul în campania agricolă de primăvară! O CONDIȚIE IMPERIOASĂ PENTRU DESFĂȘURAREA NORMALĂ A ARĂTURILOR ȘI A SEMĂNATULUI:_______________ Executarea cît mai rapidă a lucrărilor de desecare In ultimele zile s-a făcut tot mai mult simțită tendința de creștere a temperaturii, ceea ce favorizează topirea rapidă a stra­tului de zăpadă. Practic există așadar posibilitatea ca rîurile să-și mărească simțitor cotele, iar pe terenurile agricole, din cauza excesului de umiditate, lucrările să fie decalate. In zona de munte apar tot datorită vo­lumului mare de apă infiltrată la sol, alunecări de teren. Programul de măsuri al Co­mandamentului județean pentru combaterea inundațiilor și alu­necărilor de teren adoptat re­cent ,prevede o serie de sarcini concrete in scopul evitării nea­junsurilor de orice natură. Pentru combaterea excesului de umiditate — prin evacuarea apelor de pe toate suprafețele — in întreprinderi se impun sta­bilite planuri de acțiune speci­fice condițiilor locale, iar pentru transpunerea lor in practică să existe o mobilizare generală. Grija care se acordă viitoa­relor producții se evidențiază acum prin operativitatea cu care au înțeles lucrătorii ogoa­relor să participe la acțiunea de scurgere a apelor. In acest sens pe întreg terito­riul județului s-a trecut la veri­ficarea stării digurilor și ca­nalelor, se urmărește starea de vegetație a griului, se pun in funcțiune motopompele pentru a grăbi evacuarea apelor, creînd astfel posibilitatea zvîntării sole­lor. In comune, ca un răspuns la inițiativa Biroului Comitetului județean de partid, mii de coope­ratori lucrează efectiv la aceas­tă operațiune importantă aflată la ordinea zilei. Un exemplu concret ni-1 ofe­ră cooperatorii din Gugești. Aici, prin participarea a sute de oa­meni, în cursul acestei mîni s-au curățit șanțurile săptă­­de evacuare a apelor pe o lungime de 2 km. Locuitorii comunei au lucrat la desfundarea a 500 po­dețe. In plus, cele două moto­­pompe sunt în perfectă stare de funcționare­­ largă, mobilizare s-a înregis­trat și­ la Sihlea. Prin efortul a 900 de oam­ei au fost curățate canale pe o lungime de 8 km. In sate, de-a lungul șoselelor au fost deblocate 85 podețe. Acțiuni de același fel au fost întreprinse, prin măsurile luate de către comitetele comunale de partid și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție, și la Bolotești, Măică­­nești, Jariștea, Ciorăști, pentru a enumera doar­ citeva din lo­calitățile județului nostru, unde se participă activ pentru grăbi­rea declanșării­ lucrărilor agri­cole de primăvară. Se vede că această obligație nu a fost bine înțeleasă însă, și de organele de conducere din comu­na Nănești. In jurul satelor Căli­­enii-Noi și Nănești s-au­ format numeroase bălți. Dar, deși albiile rîurilor Siret și Putna sunt doar la citeva zeci de metri, n-au fost deschise suficiente canale de scurgere. în­­ satul Călieni nici șanțurile desfundate din comună nu sînt de zăpadă. Ieri, 22 aprilie, într-o zi de adevărată pri­măvară, nici un opi nu se ve­­dea pe cîmp, la executarea unor lucrări care să grăbească evacu­area apei. Poate că tovarășii Va­sile Cioleanu, președintele con­­siliului popular comunal, și Ghi­­ță Bodincă, președintele coope­rativei­ agricole de producție, ne vor răspunde la întrebarea : cine trebuie, să-i mobilizeze pe cetă­țeni și să-i organizeze la execu­tarea' lucrărilor 'de­ prevenire a băltirilor ? In scopul, realizării integrale a suprafețelor destinate însămîn­­țărilor, a evitării stagnării apelor se impune și in continuare sa se acționeze Comandamentele cu toate forțele­ stabilite' au datoria de a face totul ca la ni­velul fiecărei­­ localități să se a­­plice măsurile specifice menite să­­ conducă nemijlocit la­­ evita­rea neajunsuilor cauzate de to­pirea zăpezilor. N. St. P. „Luna culturii,­­ silinței 1 9 și educației­ 9 Vrancea'7­3“ „Luna culturii, științei și e­­ducației“ a programat noi mani­festări. Am recunoscut și de a­­ceastă dată atributele probate anterior: audiență largă la pu­blic, interes deosebit, atractivi­­tate, ancorare fermă în proble­matica vieții contemporane. Ziua de ieri a înscris în agenda ma­nifestării ce face genericul nos­tru o întîlnire a Eroului Muncii Socialiste, Ion Coman, președin­tele Cooperativei agricole din Ciorăști, cu țărani locuitori ai comunei cooperatori, Vulturu, precum și desfășurarea în cadrul așezămintelor de cultură, a unor seri de calcul pe tema „Acordul global — sistem perfecționat de organizare și retribuire a mun­cii“. Așa cum s-a întîmplat și în alte localități, și de data aceas­­ta, întîlnirea președintelui de cooperativă agricolă de producție — Ion Coman cu locuitorii co­munei s-a transformat intr-un fructuos și util dialog pe te­ma muncii, perseverenței, răs­punderii ca elemente definitorii ale omului societății noastre. Argumentele aduse în discuție, născute din munca de fiecare zi, din experiența unui om care și-a petrecut întreaga viață ca oștean pe cîmpul bătăliei pentru recolte bogate, faptele narate simplu, firesc, au dat culoare în­­tîlnirii creînd nenumărate punți de legătură între sală și vorbitor. Treptat, întîlnirea s-a transfor­mat într-un veritabil schimb de experiență, tema centrală, care a dominat intervențiile, fiind cea a depășirii angajamen­telor asumate,­ obținerii unor re­colte sporite. Tri OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) Intensă activitate la export B.I.L. Adjud Dînd curs recentelor sarcini rezultate din hotăririle ple­narei C. C. al P. C. N­. din 28 februarie — 2 martie 1973, ce vizează par­ticiparea tot mai activă a țării noastre la schimbul mondial de valori, întreprinderea de industrie locală Adjud a per­fectat recent citeva contracte valoroase cu parteneri străini. E vorba de contractul cu Co­reea, în urma căruia I.I.S. Ad­jud va livra acesteia 750 tone săpun. Primele 50 de tone vor fi livrate chiar în cursul aces­tei luni urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să fie livrate cite 80 tone lunar. In acest sens s-a luat măsu­ra organizării secției săpun în două schimburi prelungite, a cite 10 ore per schimb și a îmbunătățirii fluxului de fa­bricație. . Un alt contract tează livrarea către fundamen­Uniunea Sovietică a unui număr de 3 000 butoaie. Valoarea două contracte relații est celor se ridică la suma de 10 000 000 lei. Inspectoratul silvic Vrancea Colectivul de muncă al Ins­pectoratului silvic Vrancea realizat integral planul trimes­a­trial de export la valoarea maximală cu 10 zile înainte de termen. Ca urmare a acti­vității neobosite depuse de harnicii silvicultori, partenerii străini au beneficiat suplimen­tar de 300 buc. vînat viu (iepuri și fazani), 3 t carne de vînat, 196 metri steri­lemn ce­luloză de mesteacăn, 70 mc bile­ manele și 3 000 bucăți împletituri răchită. Cu toate că nu este un se­zon favorabil, activitatea fiind restrînsă, totuși, numai în cursul acestui trimestru, silvi­cultorii au realizat în contul angajamentului luat în între­cerea socialistă, peste 4 000 lei valută de vize libere. Un nou lot de canapele vor ieși in curînd pe poarta Fabricii de mobilă a C.I.L. Focșani cu desti­nația : EXPORT. X • vw. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUN­ĂRI NAȚIONALE In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesi­une a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice TRANSPORTUL IN COMUN în orele confruntării cu cerințele cetățenilor Raid—anchetă în municipiul Focșani Bi­jBluipui probabil Astăzi, vreme relativ călduroa­să, cu cerul noros. Se vor sem­nala ploi slabe. Vintul va sufla slab, pînă la moderat, din vest— nord-vest. Temperatura aerului în ușoară creștere, minimele osci­­lînd între minus 2 și plus 3 gra­de Celsius, iar maximele între plus 6 și plus 10 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme relativ călduroasă și ume­mmmmum­dă, cu cerul noros. Se vor sem­nala precipitații sub formă de burniță și ploaie, iar la munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, din vest—sud-vest. Temperatura ae­­rului va fi variabilă, minimele oscilînd între minus 1 și plus 3 grade Celsius, iar maximele în­tre plus 5 și plus 14 grade Cel­sius. Local se va semnala ceață. Sînt oameni pe care te-ai obiș­nuit să-i întîlnești de o viață într-un loc anume, muncind fără preget zi de zi; te-ai obișnuit să-i știi făcîndu-și datoria și fiind de neînlocuit poate pentru un mo­ment al producției, și despre ei nu se spune, de cele mai multe ori, decit că sînt necesari produc­ției ; restul este o consemnare ce se traduce lapidar­i și-au făcut datoria, dar sunt niște oameni de nădejde etc. Unul dintre ei este și Costică Usturoi, gestionarul de la depozitul de materie primă al secției de coniac de la întreprin­derea vie­ vin Vrancea. Chiar și atunci cînd spui, lucrează ca ges­tionar. profesia aceasta ți se pare atît de anonimă, nicit cuvintele nu consemnează decit conștiincio­zitatea cu care acest om își f­ace serviciul, faptul că ziua lui de muncă înseamnă de foarte multe ori ora șase dimineața și se ter­mină la 21:00, poate și mai tîrziu. Dar, și asta poate fi tot acel re­vers firesc al unei discipline pe care o acceptăm cu toții. Și a­­tunci, ce este dincolo de această datorie de serviciu, ce înseamnă conștiință ? Asta l-am întrebat pe el, și pe alții. Mi s-a răspuns simplu ! Costică Usturoi este pre­parator de coniac. în acest depo­zit pe care-l gestionează se naște coniacul. Minute, ore și zile, luni de-a rîndul aceeași operație năs­­cîndu-se sub ochii lui, de aici munca și frămîntările lui, price­perea aceasta la nașterea uou produs despre care nu m­ai se spune nicăieri că se aseamănă u­nui act de creație. Și la sfîrșit, o singură dimensiune după care îi este prețuită munca, după care i se recunoaște contribuția i calita­tea coniacului. Restul ? Restul în­seamnă muncă pentru pregătirea altor loturi de coniac. Operațiuni simple, s-ar crede, primește mar­fa de distilat, o „grăduiește" cum îi place să­ spună, încep cupajări­­le în vederea acestei preparări și totul pe parcursul al câteva­ ore. Ore în care se produce omoge­nizarea distilatului pentru­­ ca to­tul să fie același nivel degustativ (să fie organoleptic,­ este terme­nul) și abia apoi se depozitează în­ lrăzi de stejar.. De aici,, jalte luni de așteptare. La sfîrșit, co­niacul pentru piață, pentru ex­port, pentru unitățile alimentare din țară. Și dacă coniacul de Vrancea are acum firmă, asta i se datorește și acestui inimos gesti­onar. îl întreb cînd a învățat să pre­­pare coniac. Surîde: „Nu am avut niciodată o vreme pentru asta,­ zice. M-am calificat la locul de muncă în această întreprindere, unde sînt din 1947". — Ați lucrat mereu la depozite de vinuri ? — Nu. Intîi am fost căruțaș­­i — Dar cînd ați devenit prepa­rator de coniac, totuși ?­­ — Am­­ lucrat, mai­ tîrziu, la I­REPORTAJ „Fiecare lucru ce l-am făcut, a fost ca o bucurie...“ depozitul de distilat. In fiecare zi învățam cîte ceva. Mai bine spus, furam cîte ceva din meserie, asta nu mi s-a părut deloc o... in­și fracțiune.­ Sau dacă este, atunci nu mi-e deloc rușine. Pentru că trebuia să pricep eu mai multe, să observ mai multe — așa cred eu că se poate învăța o meserie. Nimeni nu are timp destul pentru a te îndopa cu lingurița, sau chiar dacă o face și tu ești depar­te de ceea ce ți se dă, atunci se pierde un timp degeaba. Și, cre­­deți-mă, timpul este foarte scump astăzi... La 13 ani, îmi spune, a cîștigat primii bani, primul salariu. Era ucenic la un zidar. „Am făcut un depozit, nu era mare lucru, dar vă închipuiți ce-am simțit eu a­­tunci ? Așa au fost toate zilele mele de muncă...“ Costică Ustu­roi are acum 51 de ani. Pentru fiecare zi însă există această a­­­coperire frumoasă a muncii, pen­tru fiecare zi există un cuvînt care sună la fe de simpu­ă împli­­nire. Nu numai ca un fapt de­­ viață demn de reținut, Ei observ părul alb, Zîmbește iar. Nu, sînt încă tînăr, zice, dar așa sunt eu, iute, nervos. Nu pot trece pe lingă lucruri nepăsător. Cînd mi-am pus în gînd ceva, simt că­ trebuie să mă și țin de cuvînt. Altfel, n-aș mai crede în mine și fiecare amînare a lucru­­rilor ar fi o nesiguranță de fapt.­ ­ Ion PANAIT (Continuare in pag a­bl a)b V Responsabilitate civică In acele zile de viscol, de grea încercare pentru toți locuitorii orașelor și satelor județului nos­tru, ne scrie învățătoarea Ane­­ta Voineag din Vidra, și cetățenii comunei noastre au participat cu dăruire și simț de răspundere cetățenesc la lucrările de desză­pezire, la intrarea în normal a vieții localității. Aș vrea să remarc în primul rînd, continuă corespondența noastră, eforturile făcute de co­lectivul cooperativei de consum Vidra atît pentru buna aprovizi­onare a populației, cît și pen­tru salvarea unor importante bu­nuri materiale. La punctul Frînturi peste 450 de oi și circa 300 de miei apar­­ținînd stînei cooperativei aveau nevoie de hrană și apă. Numai că drumurile erau înzăpezite. In frunte cu președintele, Petre Iancu și contabilul șef, Casian Arginteanu, 27 de cooperatori, luptînd din greu cu troienele de zăpadă, au reușit să-și croiască drum pînă la stînă, parcurgînd sub bătaia viscolului o distanță de peste 8 km. A fost salvat ast­fel întreg efectivul de oi și miei, a cărui valoare depășește un sfert de milion. Prin eforturile depuse, prin înalta lor ținută cetățenească s-au evidențiat în mod deosebit cooperatorii Sprinceană Roman, Ene Ichim, Ion Grosu, Toader Popa, Ștefan Ciocan, Costică Va­­silache, Dumitru și Ionel Rusu, Ștefan Purcel, Ion Macovei, Ne­­culai Sava, Ion Roman, Sava Stanciu și alții. Emil GONCIU iiiitii iwmiiiiiitiiiiSi.... i.v, JiLi.IftifHlIfs I P­REZENT - PERSPECTIVA... Am­ participat recent la o sesiune de comunicări pe tema funcției educative a muzeului sătesc. Nu vreau să vorbesc despre asistență, atenția cu care au fost urmărite referatele, căldura de care au fost înconjurați susținătorii. Altceva m-a impresionat. La sfîrșitul sesiunii, secretarul comitetului co­munal de partid, primarul comunei n-a ținut numai să ros­tească protocolare, firești, cuvinte de mulțumire, ci a vorbit și despre comună, despre viitorul muzeului sătesc, existent în localitate despre o serie întreagă de probleme. Am reținut esența tuturor chestiunilor abordate. „Avem multe de făcut, trebuie să ne concentrăm atenția, eforturile, întreaga noastră capacitate de muncă pentru realizarea cincinalului înainte de termen, obținerea unor recolte sporite, urbanizarea co­munei noastre. Nu vom uita nici muzeul, spunea secretarul de partid. Vom căuta ca tot ceea ce este semnificativ, sunt foarte multe lucruri, să treacă în foile acestei cărți. Pre­și­dentul nostru strălucit înseamnă istorie și avem datoria să nu-l uităm“. ...Este emoționant acest dialog de câteva clipe cu timpul. Perspectiva, viziunea largă asupra problemelor, grija perma­nentă față de tot ceea ce există într-o comună, atenția mă­rită față de viața de fiecare zi a unei localități sunt atribute ce definesc activitatea unui secretar de partid. Ele mi s-au relevat într-o singură clipă și pentru asta îi mulțumesc Măriei Proscor­ițoiu, secretar al comitetului comunal de partid, pri­marul comunei Cotești. ■, T. s. I miiiiinimiiiiiuniimnamiiiimmi­ imiuiiiiiiiiiiniiinimiinniitiir. I

Next