Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)

1974-04-23 / nr. 1479

I^AnȚșcuma^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VII — NR. 1­179 MARȚI 23 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani In cinstea sărbătorii muncii, întrecerea socialistă adaugă noi argumente pentru susținerea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Viticultorii iși fac datoria Deși și în județul nostru au că­zut ceva precipitații în săptămî­­na care a trecut și s-au mai învi­orat culturile, viticultorii nu și-au încetat activitatea. Princi­pala atenție este îndreptată în direcția transportării în plantați­ile viticole a unei cantități tot mai mari de apă. Dacă stropitul nu a început, mașinile și atela­jele încărcate cu budane și bene sunt solicitate mai mult ca în perioada de vegetație. Aceasta este soluția pentru ca apa să a­jungă repede și pe suprafețe mai mari la rădăcina butucului. — Nu avem sursă de apă prin apropiere, ne-a spus specialistul Alexei Melnic, inginer șef la co­operativa agricolă din Urechești. Transportăm acum zilnic peste 50 vagoane de apă de la distan­ța de 10 și 18 km din Rîmna și Milcov. Așa s-a reușit ca 30 hectare de plantație tînără din punctele Bo­roc și Islaz să fie udate. Moto­­pom­pa amplasată pe malul Mil­covului alimentează fără prerupere întreaga zi-lumină în­mașini și o cisternă. Cu atelajele 9 se transportă apa din Rîmna ca și din puțurile forate de la depo­zitul de vinificație pentru fer­mele 6, 8 și 9. In vie cu furtu­­nele și gălețile se duce apa la rădăcina plantelor, în fermele conduse de Nico­ N. POPOVICI (Continuare in pag. a III-a) Produse chimice peste prevederi Colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni din cadrul Întreprinderii chimice Mără­­șești, d­esfășurînd larg întrece­rea socialistă, înscrie succese importante în cinstea zilei de 1 Mai. După cum ne-a informat Va­­silichia Ileana, din cadrul bi­roului plan, pe primele două decade ale lunii aprilie s-au obținut suplimentar la produc­ția globală și marfă 122 000 lei. O atenție deosebită s-a acor­dat și planului sortimental fapt relevat de sporurile obți­nute la principalele produse. Astfel, la grăsimi se consem­nează un plus de 170 tone, chi­­turi 10 tone, clei­oase și piele 15 tone, lac lunar 3 tone. Decadă fructuoasă Urmărind îndeaproape reali­zarea sarcinilor de producție în structura sortimentală dată, colectivul de muncă din cadrul întreprinderii județene de in­dustrie locală înscrie in grafi­cul realizărilor succese impor­tante. Se cuvine a sublinia fap­tul ca numai pe primele două decade ale lunii aprilie s-au realizat în plus la producția globală 216 000 lei, spor ce se adaugă la depășirea de 1 000 000 consemnată la sfîrșitul trim. I. Din datele estimative reiese că în această lună, prima din cel de al doilea trimestru, se vor obține suplimentar față de sarcina prevăzută 700 000 lei. Realizări ce depășesc mult ni­velul stabilit prin plan înscriu Fabrica mixtă de industrie lo­cală Adjud și Fabrica de moră­­rit și panificație. ÎNMÎNAREA „ORDINULUI MUNCII“ CLASA I UNOR COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCȚIE FRUNTAȘE La fiecare loc de muncă, minut cu minut — RANDAMENT MAXIM­ I.F.E.T. Focșani ELIMINAREA STAGNĂRILOR VA ASIGURA UTILIZAREA INTENSIVĂ A INSTALAȚIILOR ȘI MECANISMELOR Ca urmare a aplicării la un ni­vel corespunzător a metodelor moderne de conducere și orga­­nizare a producției, de la începu­tul acestui an, întreprinderea fo­restieră de exploatare și trans­port Focșani a obținut rezultate meritorii în realizarea indicilor cantitativi și calitativi de plan. Astfel, depășirea producției in­dustriale globale planificate cu aproape nouă milioane lei pe pri­mul trimestru al anului, realiza­rea unui ritm de creștere de pes­te 30 la sută față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, creșterea substanțială a indicilor de utili­zare a masei lemnoase sunt doar cîteva din succesele obținute de colectivul de forestieri din cadrul întreprinderii. Acestea sunt rezultate care apar ca urmare a folosirii unor metode moderne și eficiente de lucru, cum ar fi exploatarea lemnului în trunchiuri lungi și catarge, ex­tinderea organizării și retribuirii muncii pe baza acordului global, creșterea numărului de parchete model în care se aplică tehnolo­gia de exploatare a arborilor cu coroană etc. Totuși rezultatele puteau fi și mai bune — deși indici atît de buni întreprinderea n-a obținut niciodată pină în acest an — da­că utilajele și mecanismele ar fi ținut pe deplin pasul cu elanul întregului colectiv de muncă al întreprinderii. La o analiză mai amănunțită a­­pare evidentă această concluzie, chiar dacă în ansamblu, pe tri­mestrul I, activitatea mecanisme­lor și a utilajelor de la I.F.E.T. a fost bună. Astfel, la doborît și secționat lemn cu ferăstraiele mecanice, planul de producție stabilit a fost depășit cu aproape 50 000 mc. lemn, chiar dacă indicele de utili­zare a parcului de ferăstraie a fost realizat numai în proporție de 97 la sută. De asemenea, se mai poate arăta — chiar cu acest indice de utilizare — că aceste mecanisme și-au realizat produc­tivitatea planificată pe primele trei luni ale anului în proporție de 113 la sută, ceea ce nu se poa­te spune că e de neglijat. E de a­­juns însă să arătăm că în perioa­da respectivă fierăstraiele mecani­ce au avut o stagnare de 20 630 ore-utilaj pentru ca să concluzio­năm că rezultatele nu s-au epu­izat încă. Cam la fel stau lucrurile și cu S. I. (Continuare in pag. a III a) C.A.P. TÎMBOIEȘTI începutul acestei­­ săptămâni,­ a marcat pentru locuitorii comunei Tîmboiești, membrii cooperatori care activează pe terenurile coo­perativei un eveniment cu o de­osebită semnificație. Luni, în sa­la de festivități a unității,, s-a decernat cooperativei agricole Tîmboiești „Ordinul Muncii" clasa I, pentru producția medie de struguri de 13 948 kg la hec­tar, realizată anul trecut. Distincția, conferită printr-un decret prezidențial, a fost înmî­nată într-o atmosferă sărbăto­rească de unanim entuziasm de către tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean Vrancea al P.C.R. De asemenea, pentru rezulta­tel­e dobindite in 1973 in pro­ducție ca și depășirea principa­­lilor indicatori economico-finan­­ciari, s-a acordat Drapelul de unitate fruntașă pe județ, Diplo­ma pentru locul I pe județ la producția de struguri și Diploma pentru locul III la cultura griului, în numele membrilor coopera­tori, al specialiștilor și al tutu­ror celor care muncesc zi de zi pe ogoarele și în plantațiile de viță de vie ale unității, a adus mulțumiri inginerul Ion Davidoiu, președintele cooperativei agricole de producție. S-a arătat astfel că în 1973 s-a realizat cea mai mare cantitate de struguri la hectar, fapt ce a permis ca din acest sector să se livreze în plus la fondul de stat 2 526 to­ne de struguri. Aici viticultura reprezintă sec­torul cu cea mai mare pondere și cum era firesc, s-a acordat­ în permanență o atenție deosebită. Printr-o muncă susținută, re­­partizînd fondurile necesare s-a trecut la refacerea pe baze noi a patrimoniului viticol. Așa s-a reușit pe o suprafață de , 450 hectare la Tîmboiești via să fie refăcută, înlocuită cu soiuri de mare producție. Eforturile făcute s-au compensat prin producțiile și veniturile obținute. Astfel în 1968 unitatea a primit Diploma pentru locul trei pe țară, iar un an mai tîrziu cînd s-au rea­lizat 13 280 kg de struguri. Dra­pelul de unitate fruntașă pe țară pentru locul întîi. Rezulta­tele anului trecut care sînt net superioare vin să confirme seri­ozitatea în muncă și în același timp să demonstreze că există posibilități pentru realizări și mai mari. Despre felul cum s-a muncit, sprijinul acordat de conducerea de partid și de stat, și mai ales rezervele care există pentru ca în continuare cooperativa agri­colă din Tîmboiești să se situeze (Continuare în pag. a 111-a) ■ ­ Vizita în România a președintelui Republicii Costa Rica SOSIREA ÎN CAPITALĂ La invitația președintelui Repu­­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în ca­drul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascendent pe baza res­pectării principiilor independen­ței și suveranității naționale, e­­galității în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne și avan­tajului reciproc, în istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a con­stituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Ceaușescu, în septembrie Nicolae 1973. Dialogul la nivel înalt romano­­costarican, desfășurat la San Jose, a constituit, prin rezulta­tele sale rodnice, o contribuție de seamă la întărirea raporturi­lor bilaterale. Tratatul de priete­nie și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație interna­țională — și celelalte acor­duri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului ro­mân, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o peri­oadă, mai îndelungată, în dife­rite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­m­âno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucu­rești a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele ce­lor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise ură­rile in limbile spaniolă și ro­mână : Socialistă „Bun sosit în Republica România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Costa Rica", „Trăiască Republicii prietenia dintre poporul român și poporul costarican“. La ora 15.40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oas­pete au venit președintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru­­ al guvernu­lui, George Ma­covescu, ministrul afacerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, con­­ducători ai unor instituții cen­trale, generali, ziariști. Era pre­zent, de asemenea,­­Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborârea din avion, preșe­dintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îmbrățișea­ză cu căldură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șefului român persoanele oficiale statului care îl însoțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății pu­blice, Oscar Arias Sanchez, mi­nistrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costari­can oficialitățile române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă onorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Republicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec în re­vistă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii mi­siunilor diplomatice acreditați la București, precum și celelalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare. (Continuare în pag. a IV-a) Depuneri de coroane Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, depus o coroană de flori la Mo­­­numentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, împreună cu șeful statului costarican s-au aflat persoanele oficiale care îl însoțesc in vizi­ta pe care o face în țara noas­tră. La solemnitate au luat Gheorghe Cioară, primarul parte ge­neral al Capitalei,­­ general-colo­nel, Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării nationale și­ șef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct, al­­­ Minis­­trului Afacerilor Externe, mem­brii misiunii române atașate pe lângă înaltul oaspete, generali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Re­­publicii Costa Rica a primit o­­norul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vi­zitată apoi rotonda monumentu­lui. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. (Agerpres) C.A.P. CIORĂȘTI în sala Căminului cultural din Ciorăști a avut loc, în ultima zi a săptămînii trecute, un moment festiv de neuitat pentru harnicii cooperatori de aici, prilejuit de acordarea „Ordinului Muncii" clasa I și a Diplomei de unitate fruntașă pe țară la producția de struguri pe anul 1973 Înalta distincție, conferită prin­­tr-un decret prezidențial, a fost înmînată, într-o atmosferă de puternic entuziasm, de tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Primirea pentru a doua oară a­­ Ordinului Muncii" clasa I, a dat glas sentimentelor de mulțumire și satisfacție cooperatorilor Roșca Grigore, Radu Mărtinescu, Dumi­tru Iorga care, în scurtele și spontanele lor luări de cuvînt, au ținut să-și exprime dorința de a repeta succesele de pină acum, de a se situa și în anii care vin printre­ unitățile agricole coope­ratiste fruntașe. Cu o vizibilă e­­moție în glas, președintele coope­rativei agricole de producție (Continuare în pag­a IlI-a) Aprovizionarea răspunde parțial cerințelor cumpărătorilor în bufetul din Garoafa poți să intri și să dei liniștit o țuică, a­­șa cum fac­ destui consumatori în trecere, să dai bună ziua și să spui mersi, să observi eventual că localul este curat și că gesti­­onarul Ioniță Agache se străduieș­te, la prima vedere, să fie un bun negustor. La prima vedere, pentru că mai departe, dacă în­cepi să devii pretențios, adică mai vrei să și mănînci ceva, atunci lucrurile se schimbă, omul se scu­ză că să vedeți, pină mai ieri am avut așa și pe dincolo, dar, știți dumneavoastră, îți va spune el mai departe, așa-i la țară,. Adică, numai cu niște salam sortiment) de Sibiu în­­ singurul qalahtar, cu un singur sandviș de t leu bu­cata, fără nici un aspect comerci­al, intr-o farfurie pe tejghea, ră­mas probabil din ziua precedentă și cîteva șnițele a 3 lei bucata primite cu cîteva zile în urmă, dar fără certificat de calitate si­tuația nu se schimbă. Și unde le păstrați dacă sînt primite de cîteva zile și trebuie să mai stea așa încă alte cîteva zile, spui tu mai departe și iarăși Ioniță Apa­che dă din umeri deși în bufetul din Garoafa sînt două frigidere, dar amîndouă sînt inutilizabile. Ba, „Fram“-ul stă nefolosit de un an chiar și asta nu deranjează pe nimeni. Dar planul se face? Da, planul se face, deși greu, dar mai avem băuturi, mai primim cîteo­­dată și mici și fripturi și merge... Alături, la magazinul universal întîlnim pe Constantin Săpunaru, care își înlocuiește soția, gestio­nara acestui magazin, care este bolnavă sau nu știm ce alte tre­buri are, așa că relațiile ce le primim de la dînsul sînt destul de relative. Ce mărfuri s-au pri­mit în ultimele săptămîni ? Da, zi­ce, firmă neagră, vase emailate, cuie, unelte gospodărești. Dar în­călțăminte ? A, asta nu prea, eu nu știu prea bine, și nici notele de co­mandă nu le am, le-a luat de ieri șe­ful magazinului, tovarășul Costică Hrubaru... Și bineînțeles că șeful magazinului nu-i aici. Și mai este nevoie, spun cîteva cliente ale magazinului, de baticuri, de cio­rapi de bumbac, de pantaloni de doc și de cite altele pe care Constantin Săpunaru în această improvizată calitate a sa nu le poate procura. . Cîțiva kilometri mai departe, intrăm la bufetul „Tișița". Consu­matori puțini, plănui se face cu greutate, ne spune gestionarul Ion P­­NAIT (Continuare in pag. a IlI-a) ÍN UNELE UNITĂȚI ALE COOPERAȚIEI DE CONSUM Preocupări edilitare ADJUD # Cetățenii din Șișcani au pus mină de la mină și, a­­cum câteva zile, au și început turnarea fundației a încă trei săli de clasă ce se vor adău­ga școlii din acest sat aparți­nător Adjudului. O întreținerea străzilor o­­rașului este o preocupare permanentă a edililor. In pre­zent, se preconizează supra­­inălțarea străzii N. Bălcescu pe o lungime de 450 m (pen­tru asigurarea pantei de scur­gere a apei), pavarea tronso­nului 1 al străzii Ion Roată și terminarea lucrării de același profil pe Ana Ipătescu. GUGEȘTI In centrul civic al comunei, pe strada 1 Mai, se toarnă planșeul la etajul I al unui bloc cu 20 apartamente. Din­tre acestea, 16 vor fi reparti­zate F.P.L. Gugești, iar 4 O­­colului silvic. Locatarii vor intra în posesia locuințelor în primele zile ale lunii august. Noi secții de prestări servicii Brutărie la Vintileasca Gospodarii din Vintileasca au răspuns cu dragă inimă chemării Consiliului popular, și, prin muncă voluntară, au ridicat o brutărie în satul lor. Unitatea este deosebit de ren­tabilă, iar producția zilnică de peste 400 pîini ușurează mult problema­ aprovizionării în această comună. Croitorie de damă In prezent, se amenajează spațiul și se instalează mași­nile de cusut într-una din clădirile complexului de de­servire din Gugești. Atelierul va începe să funcționeze în­­cepînd cu data de 1 mai TIMPUL PROBABIL"[ Astăzi, vremea va fi instabilă, rece noaptea și dimineața, cu cerul variabil, mai mult noros. Sînt posibile averse de ploaie. Vîntul va sufla slab, pină la mo­derat, din vest și nord-vest. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între minus 1 și plus 3 grade Celsius, iar maximele între 10 și 14 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­mea va fi ușor­ instabilă, cu ce­rul variabil Vor fi posibile ploi slabe, cu caracter local și tempo­rar. Vîntul va sufla slab, pină la potrivit, din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 3 și 1 grad Celsius, iar maximele între 13 și 16 grade Celsius.

Next