Mişcarea, decembrie 1909 (Anul 1, nr. 74-98)

1909-12-04 / nr. 77

asemănător cu poesia de mai sus,de şi poesia „Binei pe rind“ în care se observă aceleaş nuanţe caracteristice poesiilor poetului Petöfi. Ion Bâneanu cântă şi dragostea, în- tr’o poezie prea puţin definită , când baladă, când romanţă. Desigur aceasta ,poesie, care nu-i nici lirică nici romantică, nici chiar sentimentală — , cum ar putea fi In... dragoste rl-sa o numeşte „rapsodie“. Trecem peste acel «Cântec barbar" în care poetul ne spune că s’a „despărţit târziu aseară, de aceea pe care ar vrea s’o facă «Doamnă“ şi în care e prea pupilă poezie, pentru a cita următoarea „Laudă prea-scumpei" pe care o reproducem In întregime : „Nu-i altă fată mai frumoasă Nu-i stea, aşa strălucitoare ! Şi de la creştet, la picioare, îmbătător, a crin miroase... Sărman nebun ce-a vrea sa srape In marmoră aşa ruptură, El n’ar putea să-i dea căldură Şi umezi ochi ca doă ape ! Nu poate marmora să’ţi lese Pe după gât rotunde braţe : Lipit de palida ei faţă S’o crezi zeiţă, ori prinţesă... Deci te iubesc cum încă altul N’a fost în stare să iubească : Nici Dumnezeul prea maltul Nu poate să mă isbăvească. De-i scris pe fila veşniciei Azi când iu roze urcă seva, S’adorm pe-aripa nebuniei : Eii cea mai dulce vină, Eva !“ Aceasta e poezia cea mai frumoasă închinată iubitei, căreia înc’o alta, întitulată „Două firi“ iși mai pune următoarea naivă întrebare: „Eu sunt pămînt, tu astru , Luci-vei pentru mine ?“ Precum vedem poetul — poet fiindcă scrie in versuri — nu ne spune nici lu cruci noui, nici fapte mari şi nici sentimente care să ne farmece şi să ne emoţioneze. Volumul „Balade şi Rapsodii" in afară de eiteva imagini frumoase plasate pe alocurea şi de citeva reminiscenţe puternice cari ne amintesc poeţii pe cari i-am relevat, nu ne farmecă şi nu ne emoţionează aşa cum ar trebui să ne emoţioneze şi să ne farmece adevărata poesie... Narcis. Hm Meseriaşii ieşeni şi bîlcirile O concurenţă nelegală. Meseria de contrabandă. Intervenţia la CV nu era de comerţ. Propiuurile meseriaşilor. Măsuri de îndreptare. Mai mulţi meseriaşi ieşeni care frequentraza bilciurile s’au hotărit să lupte contra concurenţei ce li se face in bilciuri şi tirguri de către nişte speculanţi pretinşi meseriaşi cari nu au brevete şi cari vin din diferite localităţi îndepărtate cu mărfuri lucrate într’adins pentru concurenţă. Din aceasta cauză cei mai mulţi se înapoiază cu mărfurile neputînd vinde marfa lor bună pe preţuri ridicole, tivind astfel pagube însemnate cu transportări, avarie de mărfuri etc. * Pentru a se pune capăt acestei stări de lucruri dăunătoare pentru adevăraţii meseriaşi aceştia vor interveni la Camera de comerţ să se ia următoarea măsură : Toate corporaţiile in circumscripţia căror vor avea loc bilciuri sau tirguri să aibă dreptul a face controla şi a interveni la administraţie pentru oprirea tuturor acelora ce nu vor avea brevetele respective. Cei ce vor declara că nu sunt meseriaşi ci negustori, vor trebui să aibă firme înscrise, că plătesc patenta pentru comerţul ce fac şi să aibă asupra lor cărţuliile prevăzute de legea asupra comerţului ambulant. In caz cind vreun organ administrativ ar refuza concursul solicitat, meseriaşii să fie îndrituiţi a interveni la autorităţile superioare.* Pentru acest sfirşit corporaţiile vor face publicaţii prin care vor aduce la cunoştinţa meseriaşilor ce le compun această măsură de control, de care va dispune camera de comerţ, spre a se face de corporaţii în interesul lor. In acest sens se va interveni şi către secţiile de jandarmi. Astfel dar fiecare va trebui să aibă asupra sa bevetul, fără de care va fi oprit a vinde mărfurile In bileiuri şi tirguri. In publicaţiile ce se vor face se va prevedea să aibă şi ultimele chitanţe de plata cotizaţiei, căci în caz contrar vor fi obligaţi a plăti cotizaţii separate la corporaţiile in circumscripţia cărora este biletul cont. Art.1 aliniatul I din lege. * Măsura aceasta lăudabilă a fost de mult luată de către Camera de Comerţ şi suntem siguri că şi Camera de Comerţ din Iaşi va asculta dreapta cerere a meseriaşilor ieşeni luind măsuri in consecinţă. Rep. Mişcarea literara şi artistică) Marcel Prévost a scris un articol în „Figaro“ în care se ocupă de poeta şi romanciera Selma Lagerlöf pe care o numeşte şi „poeta laureata“,— cea mai mare scriitoare din toate literaturile streine, moderne. Bahr, cunoscutul essatist si dramaturg german, a scris un nou roman intitulat „Die Rabl“ cu un subiect pur teatral. Victor Hansmann, cunoscutul componist a încetat, ieri din viaţă la Berlin. El a scris operile „Enoch Arden“ şi „Nazaretianii“ cari au obţinut mari succese, precum şi o serie numeroasă de concerte. Ca, opera populară din Berlin se vadula pentru prima oară noua operă „Miindarika“ scrisă de componistul J. Freund, text de Lazarus. O nouă revistă politică-socialit va apare în cursul lunei curente. Ea va fi intitulată „înainte“ și va fi dirijată de un grup de parlamentari. Revista, în principiu va apare odată pe lună, cu excepţie in timpul sesiunei parlamentare cind va apare săptămînal. Academia franceză a făcut în cursul acestei săptâmini recepţia noului academician Raimond Poincarre, cunoscutul matematician francez. 4 apaiul Neamul Românesc au. I No. Ia cu următorul sumar: fiu aventurier interesant : Ghorghe Brancovici „Brâncoveanu“, fratele Mitropolitului românesc Sava ( ele despre o carte nouă) de N. Iorga. Către cetitori (poesie) de Tib. Constantinescu. Din album pentru Eminescu ele N. Iorga. Trilogie (poesie) ele 1. Pajură. Din amintirile unui bâtrân (chipuri dispărute : Parintele Ioniţă) de Dumitru C. Moruzi. Cântec de iarnă (poezie) de Adriana Buzoianu. Din corespondenţa lui Bariţ de N. Bonescu. Lucia (elegie de Alfred de Mussel) de Cons. Manolache. Din vremuri de mărire (roman istoric) urmate de Mihail Caspar, etc. etc. NOTE ZILNICE Dramatism... Subiectul e simplu. O femeie careişi inşală soţul fără ca acesta să slie si care află „trădarea“ în momentul dod nu’şi mai găseşte nevasta în casa lui, in mijlocul copiilor. Faptul, aşa cum s’a petrecut, a fost descris ieri de cătră un coleg de redacţie, nu mai puţin Surprins şi înduioşat ca subsemnatul. Drama sufietetică, aşa cum se petrece intre cei doi soţi, căsătoriţi legitim şi dspărţiţi, deocamdată, în mod abi tie ilegitim, ar cere descrierea unui mare dramaturg psicholog. Această dramă, e triplă. Subiectul, dacă ar fi tratat du Strindberg, ar lua o desvoltare extraordinară, în ceia-.e priveşte durerea ce stăpîmşte astăzi pe soţ, care aproape după două decenii de conveţuire, rămîine deodată singur în certul familiei sale, lipsit de ace! sprijin puternic pe care’l avea in tovarăşa vieţei sale. Ar fi o dramă sguduitoare, aşa cum a mai scris celebrul misogin danez, care are cuvintele cele mai crude şi mai distructive pentru femeie,—şi mai ales pentru femeia cu moravuri uşoare. Din alt punct de vedere ar constitui această dramă un scriitor ca Ibsen, care înclina a da mai multă dreptate „Nori“. Acest scriitor ar lua apărarea femeiei care aproape două decenii a stat în tovărăşia unui om cu care poate nu s’a înţeles,z fie din cauza aspiraţiunelor, sau din alte multe cauze cari se pot lesne presupune. Dramaturgul ar fi In caşul acesta im... feminist, sau mai bine un apărător al sexului slab. Ei ar găsi multă compătimire pentru Inimoasa femeie, aşa o recoin,rudă şi acuma soţul părăsit, care acuma o iubeşte şi mai mult, după cum transpare din durerea sa şi n’ar condemna-o pentru curajul ce a avut de a se debarasa de aceste „lanţuri casnice“— cum te-a numit Paul Hervitu. Pân’ acuma două drame tot atât de de interesante care ar emoţiona pe specia lori. Dar mai e şi o a treia dramă puternică care nu poate rămânea în umbră... E acea dramă care se petrece, aproape Intr’o semi-conştienţă, în sufletele copiilor lipsiţi de odată de îngrijirea şi de dragostea de mamă,—cea mai puternică dragoste existentă —dintr’o cauză pe care dacă n’o pricep încă acuma, vor suturi enorm atuneea tornl vor cunoaşte-o. Aceasta e drama cea mai puternică— din toate cite le-am relevat. Cea mai puternică prin faptul că durata ei poate fi mai mare, ca celelalte două pe cari timpul şi nevoile le vor mai şterge. La aceşti „copii părăsiţi“ m-am gândit în momentul când solul înşelat îşi povestea „durerea şi ruşinea" colegului meu care i-a consacrat ori un reportaj pe cii de trist pe atât de senzaţional... Armand MISCAUT*A En memoriu al viticultorilor ieșeni Întrunirea «le ia societatea Vilicolă.—»enființarea snoiopolului băuhii-iliir N|»irloa*e. — Taxa pe eamîilate.— Impeileearea cartelurilor Intre ungroungtii «le vinuri.—Mnprimarea taxei iuiululuii «*omniial Punerea în vi «zare a vinurilor nuI» numele «Ie origină. Scoaterea «lin uz a vii» zor ei pe va«lrA.~ MDxlifienrea legei «le res«*ni ui para re a euibatieiril«or. După cum am anunţat membrii societăţei viticole din localitate, s’au întrunit zilele trecute pentru a studia şi redacta un memoriu în chestia nevoilor ce întimpină cultura viilor în ţara noastră. Prin acest memoriu, înaintat astăzi d-lui prim ministru, viticultorii cer să fie satisfăcute următoarele propuneri: i. «lihitari*» monopolului is|pirtiio»H«‘loi‘ 1) Abolirea legei asupra monopolului băuturilor spirtuoase, pe motivul că legea reducând numărul cîrciumilor, a refruis numărul cumpărătorilor, iar dispoziţiile legei de a nu se mai vinde pe credit, nepermiterea cîrciumarului de a face şi alte operaţiuni comerciale cu consumatorii, fac ca viticultorii să nu poată găsi în cîrciumarul rural im client de seamă, care să cumpere vin ci, sau fără bani pe credit. Tnx» I»«* «'»uilitate 2) . înlocuirea taxei de licenţă, din taxa pe timp care se plăteşte astăzi în taxa pe cantităţi. Taxa licenţei de astâzi, fiind o taxă pe timpul care trece, iar nu pe marfa care se vinde, face ca vinul să se scumpească stînd in pivniţa negustorului, şi astfel debitul scăzând, contribue la reducerea preţului vinului prin lipsa cererei faţă cu producţiunea care va creşte din an’in an după noua cultură a viei. Acordîndu-se taxa pe cantitate, fiecare va plăti taxele potrivit cu desvoltarea comerțului său, iar nu ca acum, cind circiumarii sunt egali la plată, fără însă a fi egali și la vinzare. ·'h4*s(i:> «*itr(«>liiriior. 3). Libertatea pentru producătorii ce vîrld produsele lor cu '/« plata dărilor ce suportă comersantul detailist, fie en gros, fie en-detail la locul de producţiune sau la alt local declarat ca depou al produselor sale. ] aceasta pentru a se împedeca pe viitor cartelurile semnalate in ultimii ani, încheiate între cţiva angrosişti de vinuri prin împrejurări independente de producţiunea viticolă, care au dat drept resuftat : că vinurile stau nevindute în depositeie viticultorilor, toţi ciniumarii inportind vinuri din alte regiuni, în multe caşuri, vinuri de calitate inferioară, ceia ce face nu numai ca vinurile nu se vind, dar primurile se dduc intru atit că nu se pot acoperi rhei intinelile necesitate de culturâ, pot conserva tocmai din cauza lipsei de alcool ne mai întrunind astfel condiţiunile utui aliment, higienie. Pentru aceste vinuri, debitanţii sau producătorii pot găsi remedii prin cupaj (amestecarea lor cu vinuri mai tari) sau prin transformarea lor in cognac. Pentru a se combate beţia la sate memoriul prevede să se ia dispoziţiunea ca falnicele de spirt să nu poată vinde decit spirtul denaturat pentru trebuinţele industriale, spirt rectificat pentru trebuinţele farmaceutice şi spirt pentru consumaţie de cea mai slabă tărie prescrisă de serviciul sanitar ca nevătămătoare sănătaţei omulu. In fine viticultorii au mai cerut ca produsele celor 3—4 fabrici de bere să fie impuse la o licenţă mai mare pentru a se protege cit mai mult cultura viei, care angnjînd capitaluri mari, angajază mii de braţe, ce-şi găsesc existenţa de pe urm acestei culturi... La sfirşit memoriul prevede ca statul să studieze prin mijloacele de care dispune, dacă vinurile Romîniei nu şi-ar putea găsi debuşeuri pe pieţele Serbiei, Bulgariei sau Turciei, fie ca vinuri pentru masă, fie ca materie pumă pentru industria cognacului şi altele. * * * În afară de d-lui Prim-ministru, acest memoriu s’a mai înaintat şi d-lui ministru de Finance şi tuturor societăţilor viticole din ţară cu rugămintea de a se sprijini cu toată energia satisfacerea acestor nevoi de ordin general pentru podgoriile din țară. Tavtilosochal 4) suprimarea taxei fondului comunal, pentru cel puţin 15 ani pentru produsele viilor replantate după flagelul filoxeric.— Viticultorii cer suprimarea acestei taxe, bazaţi pe motivul, că dacă legea impozitului funciar acordă scutirea de plată pentru clădirile noi pe termen de trei ani, deși acele clădiri produc venituri chiar din ziua întăi a terminărei clădirii, aceasta numai in vederea venitului ce acele imobile vor produce, e un drept cu mult mai mare a se acorda oarecare avantaje culturei viei care nu numai că in primii 3 ani cere mereu cheltueli fără a produce vre-un venit, dar producţiunea vinului este un isvor mai important de bogăţie pentru stat. ( Ulii să sc alinia vinurile * 7 0) Obligaţiunea prin lege a nu se vinde vinurile decit sub numele de origină indicind locul şi anul de producere.—Pentru a se împedeca fraudele ce se comiteau până acum cu vinzarea vinurilor din localităţi cu vinuri slabe sub denumirea de vinuri bune, cum e aceia de „vinuri de Odobeşli“ vinzare ce acum se practică pe o întinsă seacă, comisiunea însărcinată cu întocmirea acestui memoriu, a hotărît ca vinurile să se vîndă fiimai sub adevarata lor denumire, iar orice vas să poarte stampila locului de proveniența, precum și un certificat eliberat de primăria respectivă, în care să sei treacă : capacitatea vasului, numărul ce are și numele proprietarului. All« «Horuri ale viii* utorii«»«* 0) Calcularea la măsurătoare numai pe litru pentru a se scoate din uz vL»zarea pe vadră. 7) Modificarea ligei de rescumpărare a embaticurilor prin reducerea anilor de la 40 la 15 ani. In afară de aceste puncte principale expuse în memoriu, viticultorii au mai cerut ca legea sanitară să rămînâ în picioare in ceea ce priveşte, interzicerea de a se pune in consumaţie vinuri mai slabe, din cauză că aceste vinuri nu se Pr. Supilo Aventurier politic sau mare bărbat de stat — Francisc Supilo, deputat al chetei cioate şi membru al Camerei deputaţilor din Ungaria, sufletul şi şeful grupărei deputaţilor sârbo-crouţi a încetat de a mai juca rol în viaţa politică. Ajuns, în mina unei stăruinţe de fier, din simplu gazetar fără pregătiri serioase—deputat, şef de partid, prieten cu miniştri, personagiu de mare importanţă in viaţa politică a ţarei sale, —cade deodată «drobii sub povara unei declaraţii cari ridică valul de pe trecutul neguros al unui aventurier politic. Supilo e astăzi un aventurier fiindcă n’a reuşit in planurile sale, precum ar fi fost un mare bărbat politic — cu tot trecutul lui —dacă ar fi reuşit să-şi realizeze idealul. Căci omul acesta a avut un ideal, mare, frumos, elini: independenţa patriei sale croate. Pentru acest ideal a luptat in toate timpurile, cu toate armele. Unul dinre cei mai distinşi publicişti maghiari in viaţa, baronul Kaaslver a făcut—acuma sunt doi ani—o nimerită carcterizare a lui Supilo, spunînd scriitorului acestor muluri : „Supilo e unul dintre cei trei barbaţi mari ai Camerei ungare. E stăpinit d idealul pentru care luptă In aşa măsură, incit ar fi în stare să se alieze şi cu iadul, dacă numai cu ajutorul iadului ar putea să-l realizeze...“ Şi Supilo s’a aliat cu Austria ca in potriva uneltirilor slbeşti, s‘a aliat cu maghiari Împotriva Austriei, s’a aliat cu sirbii în potriva monarhiei şi din nou cu Austria împotriva Ungariei—In totdeauna pentru idealul său ! Va fi tredat prieteni, va fi calcat promisiuni, se va fi compromis primind ajutoarele de la cei ale căror interese le servea—fiindcă servindu-le, iși servea idealul,—dar acest ideal al său nu I a trădat niciodat! A fost un moment extrem de tragic, momentul în care baronul Leopold Chlumentzkz, i-a reînviat trecutul depărtat , un trecut plin de mizerii şi sbuciumări intense. Palid, tremurînd, Supilo de azi pare că voia să închidă ochii pentru a nu-l vedea pe Supilo de acum zece ani, care primea sume neînsemnate de la particulari şi autorităţi, ca să servească în ziarul său, interesele celor cari il plăteau,—fără să păcătuiască împotriva idealului său,... Pare că voia să închidă ochii şi nu putea: baronul Chlumetzky îl ţinea treaz, ii reînvia, clipă de clipă, momente dureroase pe care voia să le uite. Supilo işi vedea sfîrşiul şi cu o ultima sloitâre, voia să si apere—nu trecutul, şi putinţa de a mai lupta pentru întruchiparea idealului său , şi dădu cuvântul lui de cinste că niciodată n’a primit im ban macac pentru servicile sale politice şi cuvântul lui se dovedi de mincinos. Supilo a murit, moraliceşte în ziua de 11 Decembrie in faţa curţii cu juraţi din Viena, la care făcuse apel. Trecutul pe litic a lui Supilo nu-i trecutul unui om venal, sibimbăcios şi lipsit de principii şi scrupule, ci e trecutul unui om care nu lupta pentru idealul politic profita de împrejurări şi-şi alegea armele şi tovarăşii conform împrejurărilor. Informaţiuni ♦ Au sosit : George G. Mâtzescu, Alit, Gheorghiu, Vasile Misser, Theodorescu, Nicu Racoviţă, căpitan Negruţi. Au plecat : C. Stere, N. Caninău, Botez, deputat, V. Bella, Cim. Buicliu. « Secţia l-a a tribunalului judecă astăzi procesul lui Antóniade, pentru bancrută simplă şi frauduloasă, şi a lui David Goldstein pentru bancrută simpla. a In ziua de 30 Noembrie a.c., d. magistral. stagiar Ion Ohi. Carpus de la judecătoria ocol. Scinteia, a judecat între altele şi procesul învăţătorului Mihai Trofin dini comuna Tebjna, în cauza cu locuitorul Ch. Oţel pentru furt. Mihai Trofin nefiind mulţumit cu judecata , eşifici din judecătaie şi în public, afară, a rostit cuvintele că «la aceasta judecătorie se judecă numai cu bani». Aceasta constituind o calomnie contra d-lui magistrat stagiar, imediat d. judecător Ioan Panţu, a încheiat procesverbal de calomnie, emiţind totdeodată mandat de arestare contra numitului pe care l-a înaintat parchetului. D. Manolescu Mladian, directorul biuroului muncii din ministerul industriei şi comerţului, a făcut o inspecţie falnicei de frînghierii şi ţesături Morit Wachtel, din Iaşi. Cu această ocazie d-sa a constat abateri de la legea proteguitoare a lucrătorilor în fabrică. ♦In „Monitorul Oficial“ depria apelnt decretul prin care d. Ion T. Chica, actual inspector general administrativ, este creat in funcţiunea de prefect al judeţului Constanţa, în locul d-lui Scarlat Virnav, demisionat. ? ♦ Ei au lucrat la ministerul de interne înmatoii prefect : Corbescu (Falciu), Vasiliu (Tutova), Delmnarcu (Roman), Eil. Chica (Vaslui), Crivăţ (Neamţ), Krupensky (Iaşi), Ghiţescu (Suceava), Manoliu Teţcanu (Doroho), Mavrocordat (Botoşani) şi dr. Pandele (Tecuciu). ♦ Spre a se da o mai mare desvoltare comisiunilor de arbitri de pe lingă corporaţii şi spre a face ca această instituţie să fie astfel condusă incit să dea’ roade mai bune, s’a hotârît ca inspectorii de meserii să asiste din cinci in cind la şedinţele acestor comisiuni. Va asista de asemenea la şedinţe şi Unul Giilei, şeful serviciului meseriilor. ♦ La spitalul sf. Spiridon a fost internat aseară, măcelarul Gh. Moruzi din str. Flancei. Acesta voind să fae un porc, a scăpat din nebăgare de seamă cuţitul care i-a intrat în pulpa piciorului drept. ♦ Birjarul Oisip Leibovici trecînd pe strada Anastasie Panu, a căzut de pe capră lovindu-se grav la cap. Ajutoarele is’au dat la spitalul israelit. 10 Secţia II, a curiei, a judecat astazi procesul lui D. V. Casapii consilier comunal la Sirca, care s’a facut vinovat de adulter. ♦ Comisiunea de arbitride pe lingă corporaţia „Progresul“ intrunindu-se aseară, a judecat mai multe procese de neinţelegere între patroni şi literatori. ♦ Tribunalul secţia ll-a a judecat astăzi procesul subcomisarului P. Dimui* Irin de la poliţia „de siguranţă, care s’a făcut vinovat de arestări ilegale. ♦ La 5 Decembrie secţia II-a curţe“ va judeca procesul preotului V. Focşin, din Tîrgul Neamţ, acuzat de delapidare. ♦ Simbătă va avea loc alegerea contetului corporaţiei „Constructorilor" din localitate. In acest scop în astă seară va avea loc o constituire sub preşidenţia d-lui I. Cupa. ♦ Prefectura oraşului Craiova a cerut autorităţilor noastre urmărirea şi prinderea lui Casimirus Teresa Unreri supus ungur care in ziua de 27 Noembre a omorit cu o lovitură de cuţit dată in simpla stingă, pe brutarul Traicu Fidom. ♦ D-l Răducan Ionescu notarul cominei Sineşti a fost revocat din această funcţiune. In urma avizului dat de comisiunea de judecata a institutorilor Circ. Iaşi, ministerul a aplicat pedeapsa intârzierei termenului de gradaţie institutorului Anton Popescu din Dorohoi pentru insulte aduse revizorului şcolar. „ Camera de comerţ a înaintat astăzi comunelor rurale din circumscripţia sa, formulare necesare, materialului pregătitor pentru întocmirea raportului general şi a dării de seamă a activităiţei camerei pe anul 1909 910.