Mişcarea, iulie 1910 (Anul 2, nr. 140-165)

1910-07-22 / nr. 157

. ţevilor şi după scopul, ce se urmăreşte prin instrucţiune; din acest punct de ve­dere există o nouă împărţire în şcoale superioare de industrie şi în şcoale de maiştri. Caracteristica acestor şcoale consistă în aceea, că ele servesc la o întreagă sferă de industrie, desigur deo­sebite unele de altele, însă care aparţin prin un caracter comun la o grupă prin­cipală de activitate industrială, persona­lul didactic, mijloacele de învăţământ, programele analitice, etc., sunt mult mai mari de­cât celea ale unei şcoale spe­ciale industriale, care serveşte numai unei singure ramuri industriale. Prin urmare astfel de şcoale pot să existe numai acolo, unde se află un centru mai mare a mai multor industrii înru­dite unele cu altele, adecă un centru industrial. Astfel de şcoale pot se fie privite, ca o combinare a mai multor şcoale speciale pentru diferite ramuri. Ele se numesc în această combinaţiune şcoale industriale ale statului, care nu­mite desigur este un termin administra­tivă, iar nici de­cum un termin didac­tic. Unitatea didactică a acestor şcoale este şcoala specială pentru o grupă prin­cipală industrială. De­oare­ce este tre­buinţă de acelaş apărat de învăţămim aproape pentru toate categoriile princi­pale industriale enumerate mai de­asu­pra, apoi fiindcă cele mai multe din ele au aceleaş obiecte de învăţământ în loc de a înfiinţa mai multe şcoale speciale independente unele după al­tele, se­­unesc două sau mai multe din ele in aceeaş clădire,­­având o sin­gură conducere administrativă, având material didactic comun, iar profesorii unor anumite materii auxiliare pot fi întrebuinţat pentru toate şcoalele unite, învăţământul special insă rămâne cu­­to­tul separat. Deosebitele părţi ale acestui organism, adică singuraticele şcoale speciale au precum s’a arătat mai sus (avându-se în vedere multele trebuinţe ale industriei şi ale meseriilor) o gradare ca şcoale speciale superioare sau şcoale de maiştri. Şcoala superioară specială (indus­trială). In această şcoala sunt primiţi tinerii, ce au o anumită cultură generală (şcoală civilă sau gimnaz inferior, şcoală reală inferioară). Cursurile durează 4 ani, în care timp elevii primesc toate cunoştinţele speciale necesare industriei şi îndemânarea practică trebuitoare, tot­odată insă se caută a se extinde cercul culturei generale a elevilor. Absolvenţii acestor şcoale ocupă locuri importante, responsabile şi bine plătite in întreprin­deri mai mari, sau exercitând singuri industria caută a urmări scopuri mai în­semnate. După cum şcoala industrială artistică prepară personal capabil pentru indus­tria artistică in feluritele sale ramificări, precum şi profesori pentru învăţământul industrial artistic, tot astfel şi secţiunea specială de clădiri prepară arhitecţi, în­treprinzători de clădiri, maiştri petrari, maiştri dulgheri, etc. Secţiunea mecanica­­technică are de scop a pregăti viitori fabricanţi, şefi de fabrici, personal tech­nic pentru torcătorii, ţesătorii, etc. Sec­ţiunea chemică-technică prepară fabri­canţi, şefi şi personal technic pentru văpsitorii, tipografii, nalbitorii, pentru fa­bricile de zahar, pentru fabricile de sticlă şi de oale, pentru fabricile chemice etc. Programa are în vedere scopul fiecărei secţiuni speciale. Obiectele, cari prepară şi cultivă în general, formează baza, pe care apoi se suprapopune adevăratul în­văţământ special. Pe cit se poate se are in vedere profesiunea specială a fiecă­rui elev. In timpul vacanţelor mari In fiecare an elevii fac practică în specia­litatea ce şi-au ales-o, în locurile, unde se clădeşte, în ateliere sau în fabrici. In secţiunile mecanico-techni­ce există ate­liere mecanice şi laboratoare electrotech­nice spre a veni in ajutorul învăţămân­tului, iar in secţiunile technice pe lângă laboratoarele generale mai sunt şi labo­ratoare pentru ramurile speciale. La sfârşitul celor patru ani se ţin e­­xamene de maturitate (bacalaureat), cei ce reuşesc la aceste examene fac un an de armată. Şcoalele de maiştri au un curs de 2 ani, pentru secţiunile de clădiri 4 semes­tre de iarnă. In secţiunile speciale şcoa­lele de maiştri sunt întocmai ca şi în şcoalele industriale superioare. Elevii sunt recrutaţi din persoane, cari au învăţat în totul sau în parte o meserie şi cari do­resc să-şi însuşască acele cunoştinţe teoretice speciale şi technice, ce sunt ne­cesare unui industriaş de sine stătător sau unui meseriaş. Prin urmare şcoale­le de maiştri au de scop a pregăti lu­crători inteligenţi pentru industrie şi me­serii, dând o instrucţiune specială potri­vită unei profesiuni. Obiectele de cultură generală sunt re­duse la minimum trebuitor. Instrucţiunea practică şi empirică este ajutată de a­­teliere în legătură cu secţiunile indus­triale artistice şi mecanice, precum şi cu laboratoare speciale în legătură cu secţiunile speciale chimice. Profesorii şcoalelor industriale ale sta­tului (şcoale industriale superioare şi şcoale de maiştri) sunt parte diplomaţi ai înaltelor şcoale technice, parte au pre­­paraţiune artistică şi o parte au exame­nul de capacitate pentru şcoalele secun­dare. Profesorii trebue să intre în legă­tură cu factorii industriali locali şi să aibă o influenţă hotărâtoare pe tărâmul industrial din cercul de acţiune al şcoa­­lei. Lucrările practice pentru scopurile industriei şi ţinerea de cursuri speciale pentru industriaşi şi meseriaşi servesc spre a pune în­­practică această inten­­ţiune. Şcoale speciale pentru grupele princi­pale industriale sunt următoarele : Şcoala industrială a statului din Vi­­ena (despărţirea I) înfiinţată în 1870 ca şcoală de clădiri şi de maşini, dela 1880 şcoala industrială a statului, este o şcoa­lă industrială superioară în direcţiunea technică a clădirilor şi a maşinelor; are o şcoală de maiştri pentru clădiri, de asemenea diferite cursuri speciale şi o şcoală industrială de perfecţionare pen­tru ucenici. Şcoala industrială­ a statului din Salz­burg, înfiinţată în 1876, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu secţiuni speciale pentru tâm­plari, sculptori, modelatori, pictori de de­­coraţiuni, desemnatori şi lucrări textile de mână pentru fete ; are de asemenea o şcoală industrială de perfecţionare. Şoala industrială a statului din Graz, înfiinţată în 1876, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu diferite ateliere speciale şi ateliere pen­tru practică, mai are o şcoală industrială de perfecţionare, de asemenea o sală liberă pentru desemn şi modelaj. Şcoala industrială a statului din Tri­est înfiinţată în 1887 este o şcoală su­perioară industriala în direcţiunea tech­nică a clădirilor şi a maşinelor ; ea are o şcoală de maiştri pentru industria ar­tistica, cu care este în legătură o şcoală serală şi de Duminecă , mai are o sec­ţiune pentru broderia artistică şi pentru dantelărie, de asemenea şi o şcoală in­dustrială generală de perfecţionare. Şcoala industrială a statului din Ins­­bruck cu filiala din Hall înfiinţată în 1881 are o şcoala de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu secţiuni speciale pentru sculptori în lemn, tîmplari şi strungari, pentru lucrătorii metalurgi şi pentru zugravi, mai are un curs special pentru mecanici de preci­­ziune, un curs de desemn pentru fete, o sală liberă de desemn pentru domni şi o şcoală industrială de perfecţionare. Şcoala industrială a statului din Praga, înfiinţată în 1848 ca şcoală de desemn şi de modelaj, a trecut la stat în 1875. Ea este o şcoală industrială su­perioară şi o şcoală de maiştri, fiecare cu secţiuni pentru clădiri şi maşini ; mai are o şcoală industrială de perfecţionare cu cursuri speciale pentru maşini şi clă­diri. Şcoala industrială germană a statu­lui din Pilsen, înfiinţată în 1876 are o şcoală industrială superioară şi o şcoală de maiştrii în direcţiunea technică a clă­dirilor şi a maşinelor cu o şcoală in­dustrială de perfecţionare şi cu cursuri speciale pentru încălzitorii­­de cazane şi pentru electrotechnică, precum şi cu un atelier mecanic şi un stabiliment elec­tric. Şcoala industrială bohemă a statului din Pilsen, infiinţată în 1885, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi de maşini cu şcoală industrială de perfecţionare şi cursuri speciale pentru încălzitorii de ca­zane şi electro-technică. Şcoala industrială a statului din Rei­chenberg înfiinţată în 1876. Ea are A. O şcoală industrială superioară: 1. Sec­ţiunea pentru clădiri; 2. Secţiunea pen­tru specialităţile mecanico-technice cu cursuri speciale pentru electro-technică şi industria textilă; 3. Secţiunea pentru chemie. B. Şcoală de maiştri: 1. Şcoală specială m­ecanico-technică cu un atelier mecanic; 2. Şcoală specială chemica. C. Şcoală pentru construcţiuni, şcoală in­dustrială de perfecţionare, curs pentru încălzitorii de cazane şi pentru îngriji­torii de maşini, curs special pentru elec­­tro-technici şi văpsitori. (Va urma). nici una din cele patru metode indicate“, nu putem, zice d. Petrovici, face această distincţiune, „ci cu o a cincea, deose­bită la înfăţişare, mai complicată în structură“. Această nouă metodă d-l Petrovici o enunţă formulând-o astfel: «Dacă în cazul cînd un fenomen (c) nu are loc şi atunci când are Ioc, con­­diţiunile sunt aceleaşi afară de una sin­gură (C) care se adaogă când fenome­nul se constată şi el, şi dacă după a­­ceasta, in aceleaşi condiţii în care feno­menul nu avusese loc, acum el se cons­tată mai departe, circumstanţa care se adaogise a fost cauza lui producătoare nu însă şi cauza lui menţinătoare,­iar circumstanţele de la început cari nu sunt cauzele lui producătoare, nu sunt contrariante existenţei sale. Două feluri de cazuri se pot prezintă în condiţiile acestei metode de aceia şi Schema ei va fi: I ii HI I li iii 1) AB ABC A B sau 2) AB ABC AB ababcab ababc ab Titlul nouei metode ar fi: metoda dublă a diferenţii sau metoda distinc­­ţiunii speciilor cauzale. Singura observaţie ce am avea de făcut, examinând studiul d-lui Petrovici, este că d-sa ar fi putut da o impor­tanţă şi o desvoltare mult mai mare metodei sale, dacă s’ar fi gîndit să facă din ea metoda specia­lă a inducţiunii în ştiinţele sociale. Pusă exclusiv in ca­drul acestor ştiinţe, noua metodă, cel puţin nouă aşa ni se pare, capătă o lu­mină şi o temeinicie deosebite. Dl. Pe­trovici, din potrivă, pare a nu-şi fi dat seama de cât indirect şi prea puţin de minunata potrivire a metodei sale cu caracterul fenomenelor sociale. Obser­vaţia aceasta este o scuză a acestei pa­gini. Scopul ei este să contribue a orien­ta în direcţia aceasta atenţia autorului studiului cercetat. Căci ne pare impo­sibil ca desvoltarea recentă, aşa de mare a ştiinţelor sociale, să nu afecteze întru nimic dogmele aşa de aparent osificate al logicei formale. D. Drăghicescu MIŞCAREA Un cântec E-o noapte senină şi caldă de vară Şi stelele-aruncă din ceruri scîntei, Iar secera lunii încet se coboară Să ’ngroape în adincuri văpăile ei. Un cîntec s’aude din jos, de departe : O fată suspină ’nnecata de prins, îşi cintă desigur nădejdile moarte Iar chinul uitării şi-al dorului stins. Dar cine mai ştie ce jale frămîntă Trudită simţire a fetei, ce cîntă In liniştea nopţii duios, plîngător Muncita de chinuri, zdrobită de dor? S. Poşta Redacţiei. D-lui Araid. Vă rog tre­ceţi pe la redacţie, între orele 9 — 11 jum., In orice zi, afară de sărbători. » Mişcarea literară şi artistica­ ­Vinaţa Nouă apărută azi cuprinde : » Ovid Densuşianu, Direcţii greşite în învăţământ, N­. M. Cruceanu, Corabia fără drumeţi ; Garoafa roază; Balada Mânăstirei, In parcul vechilor serbări. G. Galaction, Trandafirii. N. Budurescu, A fost o fată de ’mpă­­rat (din Heine). P. Păltănea. Un semn de întrebare. Din mişcarea intelectuală la noi şi In străinătate. Literatură : I. Agârbiceanu, Prăpastia. Influenţa romantismului asupra moravu­rilor.— Stuart Merill.—Istorie : G. Panu. O Încercare de mistificare istorică.— Fol­klor. N. Păsculescu, Literatură­­populară. A­rhiva No. 5 şi 6 a apărut cu ar­ticole semnate de dr. L. Corno­­vici, N. A. Bogdan, Gordon, Gh. Ghibă­­nescu, T. T. Burada, D. Longinescu şi S. S. A. Narcis Creţulescu. A­rta Română pe Mai şi pe Iunie, cuprinde articole semnal de E. Caucella, A. D. Atanasiu, V. Ravici, A. Aurescu şi Maria dr. Buteanu. Tr­ilosofia lui „Chanteoler“. Sub titlul­­i­ acesta d. I. Petrovici, distinsul pro­fesor universitar, publică în revista „Stu­­dii Filosofice“ de sub direcţiunea d-lui Motru, un extrem de interesant articol de filosofie asupra faimoasei poeme a lui Rostand care a produs atâtea discu­ţii. Vom reproduce articolul d-lui Petro­vici într’unul din numerele noastre vii­toare. M cialiste. D. Anghel—Calvarul florilor. Tu­dor Arghezi—Adolescenţă. G. Galaction —Gloria Constantini. N. Davidescu—O­­boseală . In amurg. Th. Cornel—La răs­­plntie. Dr. Ion Fulga—Din iadul vieţei ţăranului român. S. Labin —Chestia evre­iască şi D. Ibrăileanu. A. Spiru-Bacău — Scrisoare deschisă unui poporanist. T. D.—Captivul Burgheziei. B. Bjoernson — Regele. Jules Recard — Moartea lui Be­­deche. Șoarecele. Albert Samain—So­net. Ilustrații de Iser. S. Regele a donat bibliotecei u­­­­niversitâţii din Cernăuţi trei vo­lume elegant legate din «Domnia Rege­lui Carol al României. Scrisori şi cu­vântări.» „P­ăcatele noastre“ de Ivan Radio­­nov. —In cercurile literare din Ru­sia se discută cu multă pasiune noul ro­­man al lui Ivan Radionov, „Păcatele noastre“. Cei mai de seamă critici a­­preciază calităţile acestui scriitor, care întrupează în sine puterea de descriere a lui Dostoievski, duioşia lui Turghe­­niev şi iubirea de popor a lui Tolstoi, calităţi, cari îl pun în rândul celor mai mari scriitori din lume. In acest roman, Rodionov arată că starea de mizerie în care află poporul se datoreşte lipsei de interes a claselor culte, cari nu se gândesc la poporul lor bine. Poporul nu poate fi făcut răspun­zător de starea lui. El e inconştient şi lucrează după îndrumările, pe cari le primeşte. Intelectualii au datoria de a veghea asupra acţiunilor­­poporului, pe cari trebue să le îndrepteze pe calea cea bună. T­ova probleme este titlul unui vo­­­­lumaş de schiţe umoristice, care va apare în editura bibliotecii pentru toţi“,­datorit colegului nostru de redac­ţie, Al. Gh. Doinaru. 'V­iaţa socială No. 5 şi 6 a apărut * cu următorul sumar: Hubert Lagardelle—Noile tendinţe so­ Informaţiuni Greva pescarilor din Brăila şi Galaţi. Măsurile luate de ministerul domenii­lor.—Se­ ştie că comercianţii angrosişti de peşte din Brăila şi Galaţi, s’au pus in grevă şi au hotărî! să nu mai cum­pere peşte de la Stat, aceasta fiind-că s’a respins cererea lor de a se reînfiinţa de­zastruosul sistem al licitaţiei. Negreşit, scopul angrosiştilor este să devie iarăşi stăpîni pe comerţul de peşte, să-l vîndă ca în trecut, cu preţuri exce­sive, lipsind ast­fel populaţia ţarei de un aliment substanţial şi de prima necesitate. Această înţelegere dintre angrosişti e cea mai bună dovadă că măsurile luate sunt de natură a sfărâma specula de care suferea ţara întreagă. Ministerul de domenii ne comunică în această privinţă, că nu va transite în nimic asupra măsurilor luate, care se vor menţine integral, şi se va vedea în cele din urmă a cui va fi paguba, Ministerul domeniilor aduce la cunoş­tinţa generală că are în fiecare zi la Brăila, Galaţi şi Tulcea, cantităţi sufi­ciente de peşte proaspăt şi sărat, pe cari le vinde cu preţuri ieftine stabilite prin cota oficială, astfel in­cât nevoile ţarei să fie satisfăcute. Ministerul invită pe primari să des­chidă gherete de vînzare in oraşe şi să facă direct comenzile pentru trebuinţele zilnice, la administraţia pescăriilor sta­tului din Galaţi. Comanda făcută se va trimite imediat, cu ramburs. Dacă detailiştii din oraş vor să co­mande direct, o pot face, iar primăriile vor trebui să supravegheze cu vânzarea peştelui să nu se facă peste preţurile fi­xate prin cota trimisă primăriei,­care cotă, peste spese, mai cuprinde şi un câştig legitim. Expedierea se va face tot cu ramburs şi când preţurile sunt mici. Ministerul şi-a făcut toată datoria, rămâne ca şi administraţiile comunale sa şi-o­far­ă, cînd peşte este suficient. (Concentrările de toamnă.—Ordin general, relativ la concentrarea de toa­mnă pentru instrucţie în anul 1910 a diviziilor 1—9 inclusiv. Se vor concentra pentru instrucţie a trupelor se va face pe brigade sau divi­zii, în tabere şi în terenuri libere, după hotărârea comandamentelor. 2) Durata concentrării va fi 22 zile de la 10 August la 31 August inclusiv. 3) Vor fi chemaţi in concentrare, oa­menii combatanţi din contigentul de complectare 1905 şi de rezervă 1903, în­scrişi în carnetele de mobilizare şi a­­nume : a) Oamenii din infanterie, contigentul de complectare 1905 rămas neconcentrat în si­a­l­a, se vor împărţi la compani­ile a 4-a din fiecare batalion. Efectivul acestor companii va fi de 5 grupe de pluton, compania a trei plu­toane, afară de ofiţer, adică total 120 de oameni afară de sub­ofiţeri. In caz prin chemarea acestor oameni se întrece efectivul de mai sus atunci se poate trece de 7 grupe de pluton sau la companie de 4 plutoane (plutonul de 5 grupe) afară de sub­ofiţeri. b) Oamenii din infanteria contigentul de rezervă 1903 rămaşi neconcentraţi vor fi împărţiţi la batalioanele de rezer­vă în 2 serii. De la 10—31 August inclusiv. De la 20 Septembrie la 11 Octombrie inclusiv. Din fiecare serie se va forma o com­panie cu efectivul arătat la litera a. Rezerviştii infanteriei chemaţi în seria de la 18 iunie 9 Iulie inclusiv, nu se vor mai chema, afară de acei cari n’au răspuns ordinului de chemare. c) Escadroanele de tren vor chema oa­menii după cum se prevede în ordinul No. 1579 din 25 Mai . c., in 4 serii a câte 11 zile fiecare serie. 4) Corpurile de trupă cari varsă oa­menii din contigentul de complectare 1905, altor corpuri pentru mobilizare, vor chema, echipa şi expedia aceşti oa­meni, corpurilor cărora trebuiesc vărsaţi şi unde vor face­­concentrarea, după o înţelegere prealabilă intre corpurile cari varsă şi cari primesc. 3) Chemarea oamenilor se va face în ordinea inscrierei lor în carnetele de mo­bilizare şi prin ordine de chemare indi­viduale. 6) Pe timpul concentrărei se suspendă orice concediu trupei şi ofiţerilor. Chemarea ofiţerilor de rezervă se va face in conformitate cu ordinul No. 33 avându-se în vedere a nu se chema ofi­ţeri de rezervă mai in vîrstă de 45 ani împliniţi. Comandamentele vor avea grijă ca din numărul ofiţerilor de rezervă prevă­zut în ordinul citat, să oprească ofiţ­eii de rezervă necesari pentru manevre. 8) Pe timpul concentrărei in tabere vor lua parte şi regimentele de călăraşi care pe lângă cadrele permanente ale escadroanelor, vor mai chema şi oame­nii din contigentul I (1910) cari d au cai. împărţirea regimentelor de călăraşi la diferitele unităţi în tabere, se face de comandamentele respective. 9) Transportul trupelor în tabere, se va regula de comandamentul corpului de armată, aprobându-se pentru transportul bagajelor batalioanelor detaşate (unde nu e cale ferată), căruţele strict nece­sare. 10.­ Toate dispoziţiile din ordinul ge­neral No. 33 din 14 Mai a. c., privitoa­re la : a) Chemarea contigentului de complec­tare 1905 şi cel de rezervă 1903 de la celelalte arme; b) La ofiţerii inferiori detaşaţi; c) Programul de instrucţie; d) Transportul cu calea ferată ; e) Grade. f) Instalarea trupelor, alocaţii, etc. g) Dări de seamă. Se vor executa întocmai după cum se prevede în ordinul citat. 11) Se lasă comandamentelor toată i­­niţiativa pregătirei concentrărei in limi­tele dispoziţiunilor ordinului de mai sus. DIN SLANIC.—Sâmbătă a avut loc In sala de teatru din casinul băilor Slănic, frumosul bal al Florilor. Dansul a înce­put­ de la orele 9 seara şi a durat fără întrerupere până la orele unu noaptea cu o însufleţire remarcabilă. Balul Florilor a fost fără îndoială cel mai reuşit bal de câte am avut aici, în cursul acestui sezon. Cu drept cuvânt a fost numit balul florilor, căci varietatea culorilor toaletelor, graţia distinsă şi de­licată, gingăşia, parfumul şi strălucirea frumuseţei cuconiţelor şi a duduelor, îţi da impresia că te afli Intr’o grădină pli­nă de flori frumoase, subţiri, svelte şi mlădioase, elegante. A fost o seară frumoasă de petrecere căci in atmosfera salonului plutea visul stăpânind pe fiecare, iar siluetele dan­satorilor, în vârtejul valsului căpătau contururi vaporoase, ireale, din dome­niul fanteziei. In numeroasa asistenţă am putut re­marca pe doamnele : Euterpe Gociu, St. Grigorescu, Botoşani, căpitan Babic, let. Badescu, Marie Ciuflea, colonel Poenaru, Demetriade, colonel Orezeanu, Brăila, Frank, Dorohoi, Elisa Stambulescu, Bu­cureşti, Codrescu, Bârlad, Sorescu, Bu­cureşti, Protopopescu, Bucureşti, Dionis Popescu, Galaţi, etc. D-soarele: Fiii, Datculescu, Lilica Co­drescu, Demetriad, Bombonica Poenaru, Mantiu, Mary Frank, Berlescu, Jormescu, Popescu, etc. D-nii: Jenică Cernățeanu, let. Strujes­­cu, Gh. A. Bobescu, Zamfir Filioti, Mi­­hai Jeku, I. Stratulat, let. Aricescu, căp. Eliat, let. Haralambescu, Gociu, d-tor Brăescu, căpitan Obedeanu, colonel Ore­zeanu, Const. Grigorescu, M. Protopo­pescu, M. Poenaru etc.­­ Cofetarul Ispas Nedam din str. Pă­curari, s’a prins poliţiei că alaltăeri noapte pe la orele 1, i s’a furat din sertarul teşghelei suma de 280 lei, un cias de argint şi mai multe monede greceşti. Câţiva vecini din împrejurime au declarat că au observat toatâ ziua stând în preajma prăvăliei mai mulţi copii. Se crede că furtul a fost operat de o nouă bandă de minori, care s-au înfiinţat în oraşul nostru. Siguranţa a început a face cercetări minuţioase pentru descoperirea autorilor. Divise. M Locuitorii Th. D. Vasilachi şi Calistru din Dorohoi, fiind atinşi de alienaţie mintală, au fost aduşi astăzi dimineaţă în localitate şi internaţi la Ospiciul So­­cola.­­ La Spitalul Paşcanu a fost inter­nată ori după amiază femeia Elena Spiru, care trecând pe str. Golia, a fost apucată de o puternică emoragie de sînge pe gură şi nas. — Băiatul Const. Zaharia, ucenic la cofetăria Ionescu din str. de sus, atîr­­nîndu-se ori în urma unei căruţe, a fost plin de roate şi urît pe o distanţă de mai bine de 5 metrii. Ridicat de jos, a fost trimis la spitalul Paşcanu în stare gravă. — La Spitalul Militar a fost internat soldatul C. Bârgăuanul din 4 Roşiori Bîrlad, confusionat grav la cap in ur­ma unei căderi de pe cal. — Autorităţile noastre au expulsat prin punctul Ungheni pe supusul rus Petru Perjeru. — Tramvaiul cu No. 28 trecînd a­­laltă seară pe str. Păcurari a dat peste o căruţă condusă de femeia Ruxanda Popovici. Căruţa a fost sfaramată com­plect, femeia şi un copil al ei, au ră­­mas însă neatinşi. A­ * ra.

Next