Mişcarea, iulie 1910 (Anul 2, nr. 140-165)
1910-07-22 / nr. 157
. ţevilor şi după scopul, ce se urmăreşte prin instrucţiune; din acest punct de vedere există o nouă împărţire în şcoale superioare de industrie şi în şcoale de maiştri. Caracteristica acestor şcoale consistă în aceea, că ele servesc la o întreagă sferă de industrie, desigur deosebite unele de altele, însă care aparţin prin un caracter comun la o grupă principală de activitate industrială, personalul didactic, mijloacele de învăţământ, programele analitice, etc., sunt mult mai mari decât celea ale unei şcoale speciale industriale, care serveşte numai unei singure ramuri industriale. Prin urmare astfel de şcoale pot să existe numai acolo, unde se află un centru mai mare a mai multor industrii înrudite unele cu altele, adecă un centru industrial. Astfel de şcoale pot se fie privite, ca o combinare a mai multor şcoale speciale pentru diferite ramuri. Ele se numesc în această combinaţiune şcoale industriale ale statului, care numite desigur este un termin administrativă, iar nici decum un termin didactic. Unitatea didactică a acestor şcoale este şcoala specială pentru o grupă principală industrială. Deoarece este trebuinţă de acelaş apărat de învăţămim aproape pentru toate categoriile principale industriale enumerate mai deasupra, apoi fiindcă cele mai multe din ele au aceleaş obiecte de învăţământ în loc de a înfiinţa mai multe şcoale speciale independente unele după altele, seunesc două sau mai multe din ele in aceeaş clădire,având o singură conducere administrativă, având material didactic comun, iar profesorii unor anumite materii auxiliare pot fi întrebuinţat pentru toate şcoalele unite, învăţământul special insă rămâne cutotul separat. Deosebitele părţi ale acestui organism, adică singuraticele şcoale speciale au precum s’a arătat mai sus (avându-se în vedere multele trebuinţe ale industriei şi ale meseriilor) o gradare ca şcoale speciale superioare sau şcoale de maiştri. Şcoala superioară specială (industrială). In această şcoala sunt primiţi tinerii, ce au o anumită cultură generală (şcoală civilă sau gimnaz inferior, şcoală reală inferioară). Cursurile durează 4 ani, în care timp elevii primesc toate cunoştinţele speciale necesare industriei şi îndemânarea practică trebuitoare, totodată insă se caută a se extinde cercul culturei generale a elevilor. Absolvenţii acestor şcoale ocupă locuri importante, responsabile şi bine plătite in întreprinderi mai mari, sau exercitând singuri industria caută a urmări scopuri mai însemnate. După cum şcoala industrială artistică prepară personal capabil pentru industria artistică in feluritele sale ramificări, precum şi profesori pentru învăţământul industrial artistic, tot astfel şi secţiunea specială de clădiri prepară arhitecţi, întreprinzători de clădiri, maiştri petrari, maiştri dulgheri, etc. Secţiunea mecanicatechnică are de scop a pregăti viitori fabricanţi, şefi de fabrici, personal technic pentru torcătorii, ţesătorii, etc. Secţiunea chemică-technică prepară fabricanţi, şefi şi personal technic pentru văpsitorii, tipografii, nalbitorii, pentru fabricile de zahar, pentru fabricile de sticlă şi de oale, pentru fabricile chemice etc. Programa are în vedere scopul fiecărei secţiuni speciale. Obiectele, cari prepară şi cultivă în general, formează baza, pe care apoi se suprapopune adevăratul învăţământ special. Pe cit se poate se are in vedere profesiunea specială a fiecărui elev. In timpul vacanţelor mari In fiecare an elevii fac practică în specialitatea ce şi-au ales-o, în locurile, unde se clădeşte, în ateliere sau în fabrici. In secţiunile mecanico-technice există ateliere mecanice şi laboratoare electrotechnice spre a veni in ajutorul învăţământului, iar in secţiunile technice pe lângă laboratoarele generale mai sunt şi laboratoare pentru ramurile speciale. La sfârşitul celor patru ani se ţin examene de maturitate (bacalaureat), cei ce reuşesc la aceste examene fac un an de armată. Şcoalele de maiştri au un curs de 2 ani, pentru secţiunile de clădiri 4 semestre de iarnă. In secţiunile speciale şcoalele de maiştri sunt întocmai ca şi în şcoalele industriale superioare. Elevii sunt recrutaţi din persoane, cari au învăţat în totul sau în parte o meserie şi cari doresc să-şi însuşască acele cunoştinţe teoretice speciale şi technice, ce sunt necesare unui industriaş de sine stătător sau unui meseriaş. Prin urmare şcoalele de maiştri au de scop a pregăti lucrători inteligenţi pentru industrie şi meserii, dând o instrucţiune specială potrivită unei profesiuni. Obiectele de cultură generală sunt reduse la minimum trebuitor. Instrucţiunea practică şi empirică este ajutată de ateliere în legătură cu secţiunile industriale artistice şi mecanice, precum şi cu laboratoare speciale în legătură cu secţiunile speciale chimice. Profesorii şcoalelor industriale ale statului (şcoale industriale superioare şi şcoale de maiştri) sunt parte diplomaţi ai înaltelor şcoale technice, parte au preparaţiune artistică şi o parte au examenul de capacitate pentru şcoalele secundare. Profesorii trebue să intre în legătură cu factorii industriali locali şi să aibă o influenţă hotărâtoare pe tărâmul industrial din cercul de acţiune al şcoalei. Lucrările practice pentru scopurile industriei şi ţinerea de cursuri speciale pentru industriaşi şi meseriaşi servesc spre a pune înpractică această intenţiune. Şcoale speciale pentru grupele principale industriale sunt următoarele : Şcoala industrială a statului din Viena (despărţirea I) înfiinţată în 1870 ca şcoală de clădiri şi de maşini, dela 1880 şcoala industrială a statului, este o şcoală industrială superioară în direcţiunea technică a clădirilor şi a maşinelor; are o şcoală de maiştri pentru clădiri, de asemenea diferite cursuri speciale şi o şcoală industrială de perfecţionare pentru ucenici. Şcoala industrială a statului din Salzburg, înfiinţată în 1876, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu secţiuni speciale pentru tâmplari, sculptori, modelatori, pictori de decoraţiuni, desemnatori şi lucrări textile de mână pentru fete ; are de asemenea o şcoală industrială de perfecţionare. Şoala industrială a statului din Graz, înfiinţată în 1876, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu diferite ateliere speciale şi ateliere pentru practică, mai are o şcoală industrială de perfecţionare, de asemenea o sală liberă pentru desemn şi modelaj. Şcoala industrială a statului din Triest înfiinţată în 1887 este o şcoală superioară industriala în direcţiunea technică a clădirilor şi a maşinelor ; ea are o şcoală de maiştri pentru industria artistica, cu care este în legătură o şcoală serală şi de Duminecă , mai are o secţiune pentru broderia artistică şi pentru dantelărie, de asemenea şi o şcoală industrială generală de perfecţionare. Şcoala industrială a statului din Insbruck cu filiala din Hall înfiinţată în 1881 are o şcoala de maiştri pentru clădiri şi pentru industria artistică cu secţiuni speciale pentru sculptori în lemn, tîmplari şi strungari, pentru lucrătorii metalurgi şi pentru zugravi, mai are un curs special pentru mecanici de preciziune, un curs de desemn pentru fete, o sală liberă de desemn pentru domni şi o şcoală industrială de perfecţionare. Şcoala industrială a statului din Praga, înfiinţată în 1848 ca şcoală de desemn şi de modelaj, a trecut la stat în 1875. Ea este o şcoală industrială superioară şi o şcoală de maiştri, fiecare cu secţiuni pentru clădiri şi maşini ; mai are o şcoală industrială de perfecţionare cu cursuri speciale pentru maşini şi clădiri. Şcoala industrială germană a statului din Pilsen, înfiinţată în 1876 are o şcoală industrială superioară şi o şcoală de maiştrii în direcţiunea technică a clădirilor şi a maşinelor cu o şcoală industrială de perfecţionare şi cu cursuri speciale pentru încălzitoriide cazane şi pentru electrotechnică, precum şi cu un atelier mecanic şi un stabiliment electric. Şcoala industrială bohemă a statului din Pilsen, infiinţată în 1885, are o şcoală de maiştri pentru clădiri şi de maşini cu şcoală industrială de perfecţionare şi cursuri speciale pentru încălzitorii de cazane şi electro-technică. Şcoala industrială a statului din Reichenberg înfiinţată în 1876. Ea are A. O şcoală industrială superioară: 1. Secţiunea pentru clădiri; 2. Secţiunea pentru specialităţile mecanico-technice cu cursuri speciale pentru electro-technică şi industria textilă; 3. Secţiunea pentru chemie. B. Şcoală de maiştri: 1. Şcoală specială mecanico-technică cu un atelier mecanic; 2. Şcoală specială chemica. C. Şcoală pentru construcţiuni, şcoală industrială de perfecţionare, curs pentru încălzitorii de cazane şi pentru îngrijitorii de maşini, curs special pentru electro-technici şi văpsitori. (Va urma). nici una din cele patru metode indicate“, nu putem, zice d. Petrovici, face această distincţiune, „ci cu o a cincea, deosebită la înfăţişare, mai complicată în structură“. Această nouă metodă d-l Petrovici o enunţă formulând-o astfel: «Dacă în cazul cînd un fenomen (c) nu are loc şi atunci când are Ioc, condiţiunile sunt aceleaşi afară de una singură (C) care se adaogă când fenomenul se constată şi el, şi dacă după aceasta, in aceleaşi condiţii în care fenomenul nu avusese loc, acum el se constată mai departe, circumstanţa care se adaogise a fost cauza lui producătoare nu însă şi cauza lui menţinătoare,iar circumstanţele de la început cari nu sunt cauzele lui producătoare, nu sunt contrariante existenţei sale. Două feluri de cazuri se pot prezintă în condiţiile acestei metode de aceia şi Schema ei va fi: I ii HI I li iii 1) AB ABC A B sau 2) AB ABC AB ababcab ababc ab Titlul nouei metode ar fi: metoda dublă a diferenţii sau metoda distincţiunii speciilor cauzale. Singura observaţie ce am avea de făcut, examinând studiul d-lui Petrovici, este că d-sa ar fi putut da o importanţă şi o desvoltare mult mai mare metodei sale, dacă s’ar fi gîndit să facă din ea metoda specială a inducţiunii în ştiinţele sociale. Pusă exclusiv in cadrul acestor ştiinţe, noua metodă, cel puţin nouă aşa ni se pare, capătă o lumină şi o temeinicie deosebite. Dl. Petrovici, din potrivă, pare a nu-şi fi dat seama de cât indirect şi prea puţin de minunata potrivire a metodei sale cu caracterul fenomenelor sociale. Observaţia aceasta este o scuză a acestei pagini. Scopul ei este să contribue a orienta în direcţia aceasta atenţia autorului studiului cercetat. Căci ne pare imposibil ca desvoltarea recentă, aşa de mare a ştiinţelor sociale, să nu afecteze întru nimic dogmele aşa de aparent osificate al logicei formale. D. Drăghicescu MIŞCAREA Un cântec E-o noapte senină şi caldă de vară Şi stelele-aruncă din ceruri scîntei, Iar secera lunii încet se coboară Să ’ngroape în adincuri văpăile ei. Un cîntec s’aude din jos, de departe : O fată suspină ’nnecata de prins, îşi cintă desigur nădejdile moarte Iar chinul uitării şi-al dorului stins. Dar cine mai ştie ce jale frămîntă Trudită simţire a fetei, ce cîntă In liniştea nopţii duios, plîngător Muncita de chinuri, zdrobită de dor? S. Poşta Redacţiei. D-lui Araid. Vă rog treceţi pe la redacţie, între orele 9 — 11 jum., In orice zi, afară de sărbători. » Mişcarea literară şi artistica Vinaţa Nouă apărută azi cuprinde : » Ovid Densuşianu, Direcţii greşite în învăţământ, N. M. Cruceanu, Corabia fără drumeţi ; Garoafa roază; Balada Mânăstirei, In parcul vechilor serbări. G. Galaction, Trandafirii. N. Budurescu, A fost o fată de ’mpărat (din Heine). P. Păltănea. Un semn de întrebare. Din mişcarea intelectuală la noi şi In străinătate. Literatură : I. Agârbiceanu, Prăpastia. Influenţa romantismului asupra moravurilor.— Stuart Merill.—Istorie : G. Panu. O Încercare de mistificare istorică.— Folklor. N. Păsculescu, Literaturăpopulară. Arhiva No. 5 şi 6 a apărut cu articole semnate de dr. L. Cornovici, N. A. Bogdan, Gordon, Gh. Ghibănescu, T. T. Burada, D. Longinescu şi S. S. A. Narcis Creţulescu. Arta Română pe Mai şi pe Iunie, cuprinde articole semnal de E. Caucella, A. D. Atanasiu, V. Ravici, A. Aurescu şi Maria dr. Buteanu. Trilosofia lui „Chanteoler“. Sub titluli acesta d. I. Petrovici, distinsul profesor universitar, publică în revista „Studii Filosofice“ de sub direcţiunea d-lui Motru, un extrem de interesant articol de filosofie asupra faimoasei poeme a lui Rostand care a produs atâtea discuţii. Vom reproduce articolul d-lui Petrovici într’unul din numerele noastre viitoare. M cialiste. D. Anghel—Calvarul florilor. Tudor Arghezi—Adolescenţă. G. Galaction —Gloria Constantini. N. Davidescu—Oboseală . In amurg. Th. Cornel—La răsplntie. Dr. Ion Fulga—Din iadul vieţei ţăranului român. S. Labin —Chestia evreiască şi D. Ibrăileanu. A. Spiru-Bacău — Scrisoare deschisă unui poporanist. T. D.—Captivul Burgheziei. B. Bjoernson — Regele. Jules Recard — Moartea lui Bedeche. Șoarecele. Albert Samain—Sonet. Ilustrații de Iser. S. Regele a donat bibliotecei universitâţii din Cernăuţi trei volume elegant legate din «Domnia Regelui Carol al României. Scrisori şi cuvântări.» „Păcatele noastre“ de Ivan Radionov. —In cercurile literare din Rusia se discută cu multă pasiune noul roman al lui Ivan Radionov, „Păcatele noastre“. Cei mai de seamă critici apreciază calităţile acestui scriitor, care întrupează în sine puterea de descriere a lui Dostoievski, duioşia lui Turgheniev şi iubirea de popor a lui Tolstoi, calităţi, cari îl pun în rândul celor mai mari scriitori din lume. In acest roman, Rodionov arată că starea de mizerie în care află poporul se datoreşte lipsei de interes a claselor culte, cari nu se gândesc la poporul lor bine. Poporul nu poate fi făcut răspunzător de starea lui. El e inconştient şi lucrează după îndrumările, pe cari le primeşte. Intelectualii au datoria de a veghea asupra acţiunilorpoporului, pe cari trebue să le îndrepteze pe calea cea bună. Tova probleme este titlul unui volumaş de schiţe umoristice, care va apare în editura bibliotecii pentru toţi“,datorit colegului nostru de redacţie, Al. Gh. Doinaru. 'Viaţa socială No. 5 şi 6 a apărut * cu următorul sumar: Hubert Lagardelle—Noile tendinţe so Informaţiuni Greva pescarilor din Brăila şi Galaţi. Măsurile luate de ministerul domeniilor.—Se ştie că comercianţii angrosişti de peşte din Brăila şi Galaţi, s’au pus in grevă şi au hotărî! să nu mai cumpere peşte de la Stat, aceasta fiind-că s’a respins cererea lor de a se reînfiinţa dezastruosul sistem al licitaţiei. Negreşit, scopul angrosiştilor este să devie iarăşi stăpîni pe comerţul de peşte, să-l vîndă ca în trecut, cu preţuri excesive, lipsind astfel populaţia ţarei de un aliment substanţial şi de prima necesitate. Această înţelegere dintre angrosişti e cea mai bună dovadă că măsurile luate sunt de natură a sfărâma specula de care suferea ţara întreagă. Ministerul de domenii ne comunică în această privinţă, că nu va transite în nimic asupra măsurilor luate, care se vor menţine integral, şi se va vedea în cele din urmă a cui va fi paguba, Ministerul domeniilor aduce la cunoştinţa generală că are în fiecare zi la Brăila, Galaţi şi Tulcea, cantităţi suficiente de peşte proaspăt şi sărat, pe cari le vinde cu preţuri ieftine stabilite prin cota oficială, astfel incât nevoile ţarei să fie satisfăcute. Ministerul invită pe primari să deschidă gherete de vînzare in oraşe şi să facă direct comenzile pentru trebuinţele zilnice, la administraţia pescăriilor statului din Galaţi. Comanda făcută se va trimite imediat, cu ramburs. Dacă detailiştii din oraş vor să comande direct, o pot face, iar primăriile vor trebui să supravegheze cu vânzarea peştelui să nu se facă peste preţurile fixate prin cota trimisă primăriei,care cotă, peste spese, mai cuprinde şi un câştig legitim. Expedierea se va face tot cu ramburs şi când preţurile sunt mici. Ministerul şi-a făcut toată datoria, rămâne ca şi administraţiile comunale sa şi-ofară, cînd peşte este suficient. (Concentrările de toamnă.—Ordin general, relativ la concentrarea de toamnă pentru instrucţie în anul 1910 a diviziilor 1—9 inclusiv. Se vor concentra pentru instrucţie a trupelor se va face pe brigade sau divizii, în tabere şi în terenuri libere, după hotărârea comandamentelor. 2) Durata concentrării va fi 22 zile de la 10 August la 31 August inclusiv. 3) Vor fi chemaţi in concentrare, oamenii combatanţi din contigentul de complectare 1905 şi de rezervă 1903, înscrişi în carnetele de mobilizare şi anume : a) Oamenii din infanterie, contigentul de complectare 1905 rămas neconcentrat în siala, se vor împărţi la companiile a 4-a din fiecare batalion. Efectivul acestor companii va fi de 5 grupe de pluton, compania a trei plutoane, afară de ofiţer, adică total 120 de oameni afară de subofiţeri. In caz prin chemarea acestor oameni se întrece efectivul de mai sus atunci se poate trece de 7 grupe de pluton sau la companie de 4 plutoane (plutonul de 5 grupe) afară de subofiţeri. b) Oamenii din infanteria contigentul de rezervă 1903 rămaşi neconcentraţi vor fi împărţiţi la batalioanele de rezervă în 2 serii. De la 10—31 August inclusiv. De la 20 Septembrie la 11 Octombrie inclusiv. Din fiecare serie se va forma o companie cu efectivul arătat la litera a. Rezerviştii infanteriei chemaţi în seria de la 18 iunie 9 Iulie inclusiv, nu se vor mai chema, afară de acei cari n’au răspuns ordinului de chemare. c) Escadroanele de tren vor chema oamenii după cum se prevede în ordinul No. 1579 din 25 Mai . c., in 4 serii a câte 11 zile fiecare serie. 4) Corpurile de trupă cari varsă oamenii din contigentul de complectare 1905, altor corpuri pentru mobilizare, vor chema, echipa şi expedia aceşti oameni, corpurilor cărora trebuiesc vărsaţi şi unde vor faceconcentrarea, după o înţelegere prealabilă intre corpurile cari varsă şi cari primesc. 3) Chemarea oamenilor se va face în ordinea inscrierei lor în carnetele de mobilizare şi prin ordine de chemare individuale. 6) Pe timpul concentrărei se suspendă orice concediu trupei şi ofiţerilor. Chemarea ofiţerilor de rezervă se va face in conformitate cu ordinul No. 33 avându-se în vedere a nu se chema ofiţeri de rezervă mai in vîrstă de 45 ani împliniţi. Comandamentele vor avea grijă ca din numărul ofiţerilor de rezervă prevăzut în ordinul citat, să oprească ofiţeii de rezervă necesari pentru manevre. 8) Pe timpul concentrărei in tabere vor lua parte şi regimentele de călăraşi care pe lângă cadrele permanente ale escadroanelor, vor mai chema şi oamenii din contigentul I (1910) cari d au cai. împărţirea regimentelor de călăraşi la diferitele unităţi în tabere, se face de comandamentele respective. 9) Transportul trupelor în tabere, se va regula de comandamentul corpului de armată, aprobându-se pentru transportul bagajelor batalioanelor detaşate (unde nu e cale ferată), căruţele strict necesare. 10. Toate dispoziţiile din ordinul general No. 33 din 14 Mai a. c., privitoare la : a) Chemarea contigentului de complectare 1905 şi cel de rezervă 1903 de la celelalte arme; b) La ofiţerii inferiori detaşaţi; c) Programul de instrucţie; d) Transportul cu calea ferată ; e) Grade. f) Instalarea trupelor, alocaţii, etc. g) Dări de seamă. Se vor executa întocmai după cum se prevede în ordinul citat. 11) Se lasă comandamentelor toată iniţiativa pregătirei concentrărei in limitele dispoziţiunilor ordinului de mai sus. DIN SLANIC.—Sâmbătă a avut loc In sala de teatru din casinul băilor Slănic, frumosul bal al Florilor. Dansul a început de la orele 9 seara şi a durat fără întrerupere până la orele unu noaptea cu o însufleţire remarcabilă. Balul Florilor a fost fără îndoială cel mai reuşit bal de câte am avut aici, în cursul acestui sezon. Cu drept cuvânt a fost numit balul florilor, căci varietatea culorilor toaletelor, graţia distinsă şi delicată, gingăşia, parfumul şi strălucirea frumuseţei cuconiţelor şi a duduelor, îţi da impresia că te afli Intr’o grădină plină de flori frumoase, subţiri, svelte şi mlădioase, elegante. A fost o seară frumoasă de petrecere căci in atmosfera salonului plutea visul stăpânind pe fiecare, iar siluetele dansatorilor, în vârtejul valsului căpătau contururi vaporoase, ireale, din domeniul fanteziei. In numeroasa asistenţă am putut remarca pe doamnele : Euterpe Gociu, St. Grigorescu, Botoşani, căpitan Babic, let. Badescu, Marie Ciuflea, colonel Poenaru, Demetriade, colonel Orezeanu, Brăila, Frank, Dorohoi, Elisa Stambulescu, Bucureşti, Codrescu, Bârlad, Sorescu, Bucureşti, Protopopescu, Bucureşti, Dionis Popescu, Galaţi, etc. D-soarele: Fiii, Datculescu, Lilica Codrescu, Demetriad, Bombonica Poenaru, Mantiu, Mary Frank, Berlescu, Jormescu, Popescu, etc. D-nii: Jenică Cernățeanu, let. Strujescu, Gh. A. Bobescu, Zamfir Filioti, Mihai Jeku, I. Stratulat, let. Aricescu, căp. Eliat, let. Haralambescu, Gociu, d-tor Brăescu, căpitan Obedeanu, colonel Orezeanu, Const. Grigorescu, M. Protopopescu, M. Poenaru etc. Cofetarul Ispas Nedam din str. Păcurari, s’a prins poliţiei că alaltăeri noapte pe la orele 1, i s’a furat din sertarul teşghelei suma de 280 lei, un cias de argint şi mai multe monede greceşti. Câţiva vecini din împrejurime au declarat că au observat toatâ ziua stând în preajma prăvăliei mai mulţi copii. Se crede că furtul a fost operat de o nouă bandă de minori, care s-au înfiinţat în oraşul nostru. Siguranţa a început a face cercetări minuţioase pentru descoperirea autorilor. Divise. M Locuitorii Th. D. Vasilachi şi Calistru din Dorohoi, fiind atinşi de alienaţie mintală, au fost aduşi astăzi dimineaţă în localitate şi internaţi la Ospiciul Socola. La Spitalul Paşcanu a fost internată ori după amiază femeia Elena Spiru, care trecând pe str. Golia, a fost apucată de o puternică emoragie de sînge pe gură şi nas. — Băiatul Const. Zaharia, ucenic la cofetăria Ionescu din str. de sus, atîrnîndu-se ori în urma unei căruţe, a fost plin de roate şi urît pe o distanţă de mai bine de 5 metrii. Ridicat de jos, a fost trimis la spitalul Paşcanu în stare gravă. — La Spitalul Militar a fost internat soldatul C. Bârgăuanul din 4 Roşiori Bîrlad, confusionat grav la cap in urma unei căderi de pe cal. — Autorităţile noastre au expulsat prin punctul Ungheni pe supusul rus Petru Perjeru. — Tramvaiul cu No. 28 trecînd alaltă seară pe str. Păcurari a dat peste o căruţă condusă de femeia Ruxanda Popovici. Căruţa a fost sfaramată complect, femeia şi un copil al ei, au rămas însă neatinşi. A * ra.