Mişcarea, august 1910 (Anul 2, nr. 166-190)

1910-08-05 / nr. 169

Şi de aceea în domnia aceasta a banalului sunt şi atâtea atracţii, atâtea puteri de necontenită încătuşare şi aplecare a omului spre frumuseţile spuse şi răspuse de cine ştie câte ori ! Inchipuiscă-şi ori cine banalitatea adâncă ce acoperă acel «Ce frumos» cu care ori cine îşi pleacă sunetul, în faţa unui peisaj splendid, a unui apus de soare sau răsărit de lună incomparabil! De câte ori nu-ţi vine să rîzi şi totuşi, ce adâncă explozie de fericire in acel extasiat „Ce frumos !“ rostit cu ochii păienjiniţi ! O altă formula prinsă la întâmplare când te afli în mijlocul unei maestoase dumbrăvi, pline de seva unei vieţi vegetale exuberante, după ce mîlul unui râu şi-a lăsat belşugul pe urma revărsărei. Nici un rău fără bine!“ De sigur că nu ar fi fost nimic, dacă nu ar fi eşit din matcă răul, dacă n’ar fi căzut ploile abundente ! Dar ce strident suna : nici un rău fără bine ! Te înăbuşe această obsedantă domnia a banalului, a eternului banal, ce nu iartă frumuseţea să existe decât odată, o singură dată, atunci în clipa divină, când omul se apropie de natură şi simte cum în mintea lui încolţeşte gândul veşnic al puterei creatoare ! Şi nu-ţi poţi stăpâni un fel de ciudă pe acest ridicul banal, care îţi nimiceşte clipa de bucurie cu nimicitoarea-i cenuşe ascunsă în cutele învechitei lui mantale! S. Pralett IN CLIPE DE ODIHNA Prin pădure Poporul in multe versuri a cîntat pădurea cu toate frumuseţile şi cu toate tainele ei. Pentru ţara, codrul e un frate bun şi primitor, căruia i te poţi jefui la nevoe şi-ţi dă găzduire în vremuri grele. Fruzişurile lui tainice ascund multe părechi de iubiţi şi stejarii bătrîni au fost martori la nenumărate jurăminte. Vîntul trecînd prin frunzele unui singur copac şi tot parcă frămîntă o frînturâ de cîntec, dar încă în pădure cînd clatină atltea frunze şi sbuciumă atîtea ramuri. Uneori e linişte mare în pădure. Copacii se apleacă de-o parte şi de alta a cărării alcătuind bolţi cîntătoare rezemate pe coloana de lemn. Nici o frunză nu se mişcă să trezească pădurea din somnul ei dulce. Te aşezi la rădăcina vreunui stejar sfiindu-te să calci frunzele şi crengile uscate risipite pe jos. Pătruns de liniştea ce te ’nconjoară, şi sufletul se simte împacat. O molcomă toropeală te împresură, te supune, îţi trimete gîndul spre pădurile de aur din poveşti, spre codri nestrăbătuţi, unde nici păsările văzduhului nu şi-au avut locaşul. Apoi de ajunge în pădure o adiere rătăcită de vînt, prinde a clătina încet frunzele cuvîntătoare şi se porneşte o melodie blîndâ, scăzută, ca venită de aiurea. De ce în ce se întăreşte cîntarea, pădurea zice o doină de vitejie, crengile se apleacă, se ridică vânzolindu-se îngrozitor. Pe sub bolţile sfarmate ici şi colo aleargă suflarea vântului. Şi de se înteţeşte furtună, de se îmbracă cerul în vestmânt de ploae, pădurea se sbuciumă năprasnic, copacii se îndoie ca şi cum ar vrea să lovească pământul. Urlă vântul prin frunzile chinuite. Pădurea hohoteşte în plâns nebun. Toate vietăţile ocrotite sub acoperemântul tremurător, speriate, fug după adăpost şi le loveşte ploaia şi le răzbeşte vântul. Fulgere de foc de se desprind din cerul intunecat doboară copaci puternici, care se prăvălesc peste crengile tinere ale arborilor vecini. Ca şi pădurea e sufletul omenesc. Uneori o linişte binefăcătoare se întinde ca o apă liniştită asupra lui, alte ori prinde a tremura duios;câteodată freamătă puternic. Vin şi furtuni asupra lui iar trăsnetele nu zdrobesc numai nădăjduiri răzleţe ci doboară mii de năzuinţi ce mijesc ocrotite de ţinta detunată. M. Sever. Expoziţia viticolă din Iaşi Când va fi deschisă expoziţia. — Premiile ce se vor decerne.— Obiectele care urmează a fi expuse. —Ce cuprinde aparte fiecare secţiune.— Taxe. Reduceri acordate. —Amănunte. Societatea viticolă din Iaşi, încurajată pe de o parte de succesul expoziţiunei de struguri şi fructe din toamna anului 1908 şi de multiplele foloase pe care acea expoziţiune le-a adus podgorenilor, iar pe de alta, încredinţată că podgorenii nu au decât acest mijloc eficace de a se afirma şi de a se impune atenţiunei generale, a hotărât ca şi în toamna anului curent să organizeze o expoziţiune care se va deschide in Iaşi la 15 Septembrie şi va dura pâna la 5 Octombrie, şi la care sunt invitaţi a participa toţi producătorii din ţară. Luindu-se în consideraţie că în acest interval de timp, oraşul nostru va fi vi MIŞCAREA Taxele pentru locurile ce se vor ocupa în expoziţie, sunt: Pentru secţiunile 1, S2 şi 3 cîte 20 lei de fiecare lot, pentru secţiunea 4 taxa va fi de 12 lei m. p. Societatea va înfiinţa un serviciu special însărcinat cu primirea obiectelor ce vor fi expuse şi aranjarea lor în expoziţie. Cererile de participare vor fi trimise d-lui M. Petratan casierul societăţei cel mai tirziu până în ziua de 20 August. Cu ocaziunea serbărilor jubiliare ale Universităţei, vizitatorii Iaşilor vor beneficia de o reducere de 50 la sută pe caile ferate de care se vor folosi şi vizitatorii expoziţiunei. Societatea va interveni pentru ca şi obiectele destinate expoziţiunei să beneficieze de o reducere de transport pe căile ferate. In incinta expoziţiunei va fi organizat un bazar în care se va vinde publicului vizitator din produsele comestibile ale d-lor expozanţi, cu preţurile pe care înşişii-lor le vor fixa. Din preţurile încasate în acest mod, Societatea va percepe o remiză de 20 la sută pentru acoperirea cheltuelilor acestui serviciu. In acelaşi timp, numărul medicilor comunali va fi sporit cu cinci. * D-l ministru Morţun ne-a mai declarat că cu ocaziunea inspecţiunei făcută ori la P.Iloae, a dispus ca cu zilele de prestaţie ale locuitorilor, precum şi cu suma ce va acorda din fondul drumurilor, să se canalizeze Bahlueţul, D sa a dat în această privinţă instrucţiuni imperative d-lui Cristodulo inginer şef al judeţului, iar lucrarea a şi început să fie executată. zitat de Familia Regală, cu ocaziunea serbărilor jubiliare ale Universităţei noastre, că expoziţiunea a fost prevăzută în programul acelor serbări şi că va fi prin urmare, vizitată de Auguştii noştri oaspeţi şi, negreşit, şi de un mare număr de persoane marcante din ţară şi străinătate, se prevede expoziţiei o reuşită strălucită. * Participanţii la expoziţie vor obţine premii, în care scop s’au format comisiuni speciale compuse din persoanele cele mai competente, constituite în jurii de clasificare, care vor decerne recompense constînd de medalii de aur, argint şi bronz, din diplome şi din menţiuni. La atribuirea recompenselor, juriile vor ţinea samă într-o largă măsură de datele instructive pe care d-nii expozanţi le vor da privitor la fiecare din obiectele expuse. Aceste date au o importanţă capitală mai cu samă în privinţa produselor viticulturei şi ale pomiculturei, îatunci când ele vor fi recunoscute de o veracitate nediscutabilă. Pentru viticultură, de pildă, prezintă mult interes toate observaţiunile făcute asupra fiecărei varietăţi în parte, precum: adaptarea la teren şi expoziţiune, gradul de afinitate între altoiu şi port altoiu, spaţiul preferabil de lăsat intre tufe, producţiunea medie la hectar, metodele de cultură cele mai potrivite, mijloacele de combatere a bolilor şi paraziţilor, epoca de coacere şi în fine orice observaţiuni menite a interesa pe viticultori. Acelaşi lucru pentru pomii roditori. Pentru instrumente şi fabricate, de asemenea se vor da amănuntele cele mai complecte spre a pune in evidenţă superioritatea lor asupra modelelor mai vechi. Obiectele şi produsele ce vor putea fi expuse sunt următoarele: Secţiunea I a) Strugurii de orice fel, vinuri, şampanie; derivate ale produselor viticulturei precum : spirturi sau rachiuri de vin, de drojdii şi de tescovină, cognacuri, must, etc. Drojdii selecţionate. b) Fructe de orice fel, proaspete, conservate şi uscate; derivate ale produselor pomiculturei precum: magiunuri, compoturi, marmelade, etc.; ţuică,spirturi sau rachiuri şi lichioruri din orice fructe. c) Produse ale apiculturei ca: miere, ceară, hidronel etc. Secţiunea II Tratate şi reviste de viticultură, vinicultură, pomicultură şi apicultura, ampelografii, monografii, memorii, devize şi planuri de orice fel; cataloage, preţuri curente ; lucrări şi contribuţiuni la cultura şi progresul fiecareia din ramurile agriculturei mai sus citate. Secţiunea III a) Unelte şi aparate puţin voluminoase care se întrebuinţeză în vii, precum şi maşini de altoit, pulverizatoare, părfuitoare ; maşini de spălat, astupat şi capsulat sticle ; vrări sistematice, canale de lemn şi metal; filtre mici pentru sticle, sifoane; sticle de orice formă şi mărime; perii şi instrumente pentru curăţitul vaselor şi butoaelor. b) mastimetre, alcoolometre, sulfitometre, alambicuri de laborator, denobarometre, ebuliometre, calci acidimetre, lupe, microscoape ; aparate pentru analiza vinurilor. c) Sulfat de cupru, sulfat de fier ; preparate pentru combaterea tuturor bolilor şi insectelor ; substanţe permise pentru limpezirea vinurilor. d) Produse oenologice precum : cărbune pur, phosphat bicalcic, phosfat de amoniac, bisulfit de sodiu, acid tartric cristalizat, acid citric, tanin, var hydraulic şi ciment întrebuinţat în viticultură, fitiluri de pucioasă pentru afumatul vaselor, etc. e) îngrăşăminte chimice, etc. Secțiunea 4 a) Maşini şi instrumente mai voluminoase precum : pluguri de desfundat cu diferitele lor sisteme de punere în mişcare ; pluguri de cultură, prăşitoare şi scarificatoare; zdrobitori pentru strufuri şi fructe, prese ordinare, hydraulce şi continui; pompe cu accesoriile lor ; leviere şi orice scripete ; alambicuri simple şi cu rectificatoare, cuptoare şi maşini pentru uscat fructe, etc. etc. b) Dogăria cu toate produsele ei precum : cofe, ciubere, căzi şi butoae de orice dimensiuni, cercuri de siguranţă etc. c) împletituri de plajă şi papură precum : coşuri, panere şi coşuleţe ce se întrebuinţează la recolta, transportul şi comerţul strugurilor şi al fructelor. d) Căzi de zidărie, de ciment armat căptuşite cu sticlă sau porcelan. e) Viţe altoite şi nealtoite, hibrizi producători direcţi, pomi roditori, stupe şi instrumente de apicultură. f) Haragi, pari şi stilpi de lerne, ciment şi metal întrebuinţat pentru spaţieri, sirmă simplă şi cu ghimpi pentru împrejmuiri, instrumente pentru întins sîrma. D-l V. G. Morţun ,ministru ad-interim la interne, a sosit afară cu automobilul în localitate, pentru a se încredinţa de modul cum au fost aplicate ,ordinile şi instrucţiunile sanitare, în vederea combaterei holerei. D-sa a luat masa la oţel Traian, împreună cu d. C. Crupenschi, prefectul judeţului, d. Gh. Săndulescu prefectul poliţiei, d. C. Stere şi dr. I. Cantacuzino , iar noaptea a petrecut’o într’un vagon ministerial, care a fost adus încă de eri dimineaţă în gară. D-l ministru de interne care de cînd cu luarea măsurilor pentru prevenirea holerei desfăşură o activitate febrilă, a ţinut să se convingă personal de starea higienică a oraşului şi judeţului şi mai ales dacă insrucţiunile date sunt aplicate. In acest scop astăzi dimineaţă la orele 7 d-sa însoţit de d-nii Gh. Săndulescu prefectul poliţiei şi P. Fîntinaru prim-ajutor de primar, a început inspectarea pieţelor şi a localurilor publice. In primul loc s’a dus în piaţa sf. Spiridon. • D-sa a vizitat cu deamănuntul trunchiurile de carne unde a găsit o curăţenie mulţumitoare. Rînd pe rînd a trecut apoi în revistă sîrbiile pentru verdeţuri, pescăria, baratcele pentru vînzarea fructelor şi în cele din urmă a inspectat cîrciumile, băcăniile şi cafenelele. La circiume şi cafenele de ministru s’a ocupat cu atenţiune de chipul cum sunt întreţinute băuturile şi alimentele, recomandînd proprietarilor să se conformeze ordinilor şi dispoziţiunilor luate. E pentru prima oară cînd un ministru se coboară în pieţele publice pentru a se convinge personal de starea de salubritate a unui oraş în chip atît de amănunţit şi de aceia gestul d-lui ministru Morţun a produs o profundă impresie în rîndurile cetăţenilor cari urmăreau cu atenţiune inspecţiunea energicului ministru. In piaţa halei Terminînd inspecţia pieţei Sf. Spiridon, d. ministru Morţun a plecat să inspecteze hala. Adi D-sa Morţun a început prin a inspecta trunchiurile de carne. Apoi s'a coborît în pivniţele pentru conservarea cărnei. Aci fiind întuneric, s’au aprins luminări pentru ca d. ministru să poată inspecta cu deamănuntul şi minuţiositate chipul cara se conservă carnea. Apoi a inspectat baratcele pentru vînzarea fructelor şi verdeţurilor, precum şi pităriile, cîrciumile, băcăniile, cafenelele şi cofetăriile. Pităria lui Kleper fiind găsită într’o rea stare higienică, d. ministru Morţun a dispus imediata ei închidere. In piaţa Nicolina şi fabrica la. De la hală d. ministru Morţun a plecat spre piaţa Nicotină, unde de asemeni a făcut o minuţioasă inspecţiune a alimentelor. Apoi de aci s’a dus la fabrica de conserve Noack de la Nicolina, pe care a inspectat’o cu deamănuntul. De aci d. ministru s’a dus la abator unde a visitat halele de tăere, grajdurile, precum şi şalele refrigerente. D. ministru Morţi ziariştii şi La orele 12 d. ministru Morţun a venit la restaurantul otelului Traian pentru a lua dejunul. In acest moment d-sa zărind cîţiva ziarişti, printre cari se aflau d-nii Grigoriu Havas şi Raul Crăciun de la „Evenimentul“, fraţii Popa de la „Opinia“, Caufman corespondentul „Adevărului“ şi subsemnatul, d. ministru i-a chemat înăuntru întreţinîndu-se cu ei un chip foarte cordial şi ciocnind un pahar cu spritz. Profitând de deosebita amabilitate a d-lui ministru, II întrebări asupra impresiunilor ce Ie-a cules în cursul inspecţiunilor făcute, precum şi asupra dispoziţiunilor ce Ie-a luat. La această întrebare a noastră, d. ministru ne-a răspuns : Fără îndoială, nu destul de bune şi nu numai eu, dar oricine ar fi, nu ar putea face un cap de acusafie administraţiei. Orice administraţie ar fi fost, situaţiunea e aceiaşi, pentru că aceasta e în firea oamenilor. Măsurile luate Am luat însă măsurile cele mai întinse—continuă d. ministru—pentru ca sanatatea publică să fie garantată şi în privinţa aceasta nu vom face nici un sacrificiu bănesc realizînd toate măsurile igienice posibile. Aşa în primul loc am dispus amenajarea imediată a mai multor secţiuni ale spitalului Sf. Spiridon, pentru a se strămuta în ele bolnavii de la spitalul Paşcanu, urmând ca acest din urmă spital să fie amenajat pentru a servi pentru orice eventualitate ca spital de izolare. Am dispus de asemeni asanarea părăului Nicolina, astuparea iazului Ciric, precum şi construirea de canaturi pentru asanarea cartierelor Broscăria şi lg. Cucului. * D. ministru Morţun observând că în împrejurimile garei sunt o mulţime de bălţi cari îmbîcsesc atmosfera cu tot felul de miazme, a trimis dlui Cotescu director general al C. F. R. următoarea telegramă: „In dosul gărei Iaşi sunt gropi în care apa şi gunoaele depuse ajung o primejdie pentru sanatatea oraşului. Rog luaţi cele mai urgente măsuri pentru umplerea şi asanarea gropilor. Vă mai rog să nu vă gîndiţi la cheltuiala ce se cere, ci numai la răspunderea ce avem faţă de primejdia ce ameninţă acest oraş“. (ss) V.Gh. Morţun. ♦ D. Dimitriu prefectul judeţului Dîmboviţa, a fost avansat inspector administrativ şi însărcinat cu supravegherea măsurilor,în vederea holerei. D-sa va avea reşedinţa în Iaşi şi a primit însărcinarea din partea d-lui ministru de a veghea la aplicarea strictă a disposiţiunilor luate, precum şi de a semnala ministerului măsurile ce va mai crede necesar de luat. Tot în acest scop a fost însărcinat să stea în permanenţă în Iaşi d. dr. Buşilă inspector sanitar. Numărul agenţilor sanitari a fost sporit cu 10 şi aceştia au primit ordine telegrafice ca mine dimineaţă să sosească în Iaşi. Asanarea oraşului Cum vedem dar, d. ministru Morţun a început o mare operă pentru asanarea oraşului. Voi proceda cu cea mai mare străşnicie—a spus d-sa—pentru ca toate dispoziţiunile luate să se execute cu ceamai mare rigurositate şi nu vom cruţa nici un sacrificiu pentru realizarea acestei opere. Atenţiunea generală este îndreptată asupra Iaşului şi siguri suntem că d. ministru Morţun cu energia de care dispune, vaaduce Iaşului îmbunătăţiri reale din punctul de vedere al sănătăţei publice. * La orele 12 jum. d. ministru Morţun a luat dejunul la oţelul Traian împreună cu d-nii C. Crupenschi prefectul Judeţului, Gh. Săndulescu prefectul poliţiei, I. Fântânaru prim-ajutor de primar, Dr. I. Cantacuzino directorul general al serviciului sanitar, Dimitriu inspector administrativ şi Panaitescu director al siguranţei generale a statului. La orele 2 d-sa a plecat la Ungheni pentru a inspecta punctul de frontieră şi de acolo va pleca în inspecţia tuturor comunelor de pe linia Prutului. Inspecţiile d-lui Dr. CantacuzinO in afară de inspecţiile făcute in oraş de către d. V. G. Morţun ministrul lucrărilor publice şi ad-interim la interne s’au mai făcut diferite inspecţiuni sanitare de către d. dr. Cantacuzino directorul general al serviciului sanitar. D-sa însoţit de către d-nii Crupenschi Prefect al judeţului, dr. Dimitrescu medicul primar al oraşului şi dr. Tudor medicul circ. I, a inspectat astăzi dimineaţă diferite localuri publice din Piaţa Udrei, strada Lozonschi, str. Usinei, str. Gărei şi str. Zugravilor.—Razia sanitară s’a început la orele 8 dimineaţă şi s’a terminat la ora 12, urmînd ca după amiază la orele 2 d. dr. Cantacuzin să însoţească pe d. ministru Morţun la Ungheni. Inspecţiile sanitare vor continua şi mini. D-l ministru T. G. Morţun în Iaşi — Opera de asanare a oraşului — Inspecţiile In piaţa sf. Spiridon, Halei şi Nicolinei.—Inspecţia fabricei Noack şi a abatorului.—D. ministru Morţun şi ziariştii.—Impresiunea d-lui ministru.—Redeschiderea spitalului sf. Spiridon.—Măsurile de asanare.—Noul inspector administrativ.— Noul mediei şi agenţi sanitari.—Asigurarea sânătăţei publice.—Inspecţiile d-nului d-tor Cantacuzino. Dl. ministru V. G. Morţun Informaţiuni * Iată după ştirile primite la Direcţiunea generală a serviciului sanitar mersul epidemiilor de ciumă şiholeră. La Basarabia s’au declarat 3 cazuri de ciumă, dintre cari 2 mortale, la Alexandria pe ziua de 11 August st. n. s’a constatat un caz mortal de ciumă bubonicâ ; la Port Said s’au constatat între 5 și 7 August st. n. două cazuri de ciumă și 2 mortale. Consulatul general al Turciei din Tiflis prin raportul său adresat ministerului de externe, anunță că în ziua de 5 August st. n. s’au constatat 8 cazuri de holeră, la 8 August st. n. 5 cazuri noi, iar în ziua de 10 August, 12 cazuri noi de holeră. ■ Direcţiunea generală a serviciului sanitar a declarat astăzi contaminată de holeră întreaga Rusie. In consecinţă, orice călători sau provenienţe sosite, din orice localitate din Rusia, la intrarea lor în Romînia sunt supuse observaţiunilor medicale. ■ Normaliştii institutori au fost chemaţi joi la orele 8 dimineaţă la ministerul instrucţiunei publice spre a-şi alege locurile in învăţămîntul urban. * Astăzi dimineaţă a sosit în localitate d. I. Panaintescu directorul poliţiilor şi siguranţei generale. ■ In ziua de II August, se va oficia la Mitropolie, un Te-Deum, cu ocazia aniversărei naşterei A. S. R. Princepele Ferdinand. A. Sa Regală împlineşte în acea zi 45 ani. Vor asista la Te-Deum toate autorităţile civile şi militare. ■ In ziua de 30 August Reg. 13 Ştefan cel Mare îşi va serba cu o deosebită solemnitate patronul regimentului.