Mişcarea, ianuarie 1911 (Anul 3, nr. 1-23)
1911-01-28 / nr. 21
ANUL III.—No. 21 Redacţia şi administraţie la*l„ Strada Păcurari 3 (Saloanele Clubului Liberal) % nev 4 % «•.* r " In ţară pe un an . 20 iei Pe jumătate an . . . 10 „ Pe trei luni 5 ,, In străinătate pe un an 40 lei Pe jumătate an ... 20 „ Pe trei luni .... 10 ,. Preoţii şi învăţătorii rurali 60?/o ZIAR NAŢIONAL VINERI 28 IANUARIE 1911 SUB DIRECŢIUNEA unui comitet AIMBE Zikftici Anunciuri Comerciale Linia in pagina 11-a . 1 leu ■ . ...iV brA Linia în pagina Ill-a 50 bani ■"'?%'/ Linia în pagina IV-a 40 bani == TELEFON 121 Candidaţii opoziţiei Colegiul I de Cameră, Mercuri 16 Februarie 1911 N. Cananău proprietar, fost prefect şi deputat, conservator-democrat. Dr. Leon Sculy, mare proprietar, profesor universitar, conservator-democrat. Al. Al. Gheorghiu, avocat, fost deputat, naţional-liberal. Const. Crupenschi, mare proprietar, fost prefect, naţional-liberaî. Colegiului de Cameră, Vineri 18 Februarie A. A. Bădărău, avocat, fost ministru, conservator-democrat. G. D. Şerban, Preşed. Camerei de Corn. şi Meserii, fost deputat, consevator-democrat. Lascar Antoniu, avocat, fost deputat, conservator-democrat. Gh. Săndulescu, avocat, fost prefect, naţional-liberaî. Gh. Gh. Mîrzescu, avocat, fost deputat, naţional-liberal Dr. M. Manicatide, profesor universitar, naţional-liberal Colegiul III de Cameră, Duminică 20 Februarie C. STERE, Profesor Universitar, fost deputat. Colegiul I de Senat, Marţi 22 Februarie Gh. Lascar, profesor, fost primar şi senator, conservator-demcrat. C. R. Penescu, avocat, fost primar şi deputat, naţional-liberal. Colegiul II de Senat, Joi 24 Februarie Dim. Alexandrescu, profesor universitar, fost senator, conservator-demcrat. Const. Climescu, fost prof. universitar şi vice-preşedintele Senatului, naţional-liberal Ioan Botez, profesor, fost deputat, naţional-liberal. A. D. Xenopol, Colegiul Universitar Programul nostru Manifestul-program al partidului naţional liberal cuprinde normele activităţei viitoare a acestui partid. Partidul liberal nu fâgâdueşte decît ceea ce poate da. In politica de pînâ acum a partidului liberal, gâsim dovada acestei superiorităţi morale. Prima preocupare a partidului liberal a fost chestiunea agrară. Pentru desăvîrşirea operei întreprinse partidul liberal va înlesni şi în viitor sporirea micei proprietăţi ţărăneşti de sine stătătoare după normele puse în legea casei rurale, stabilind o limită sub care proprietatea ţărănească să nu se mai poată împărţi. Prin desvoltarea biroului muncei şi prin înfiinţarea burselor muncei, vom da pe de o parte proprietarilor putinţa de a avea la îndemînă braţele de care au nevoe, iar sătenilor putinţa de a găsi de lucru în condiţiuni lesnicioase şi mulţumitoare. Partidul liberal va da ca şi în trecut marei agriculturi tot sprijinul pentru desvoltarea ei, fie incurajînd sindicatelor agricole şi creditul necesar, fie infiinţînd camere de agricultură, care să fie organele de informaţii şi de acţiune ale intereselor electorale. Partidul liberal, prin legea consistorului bisericesc, a interesat pe preoţii de mir la trebile Bisericei, iar prin legea interpretativă din 1910 a dat preoţilor şi învăţătorilor putinţa de a cumpăra bunuri rurale. * Partidul liberal îşi va continua opera făcînd ca fiecare sat să-şi aibă şcoala lui proprie. Partidul liberal va încuraja capitalul şi iniţiativa românească, asigurînd elementului naţional o parte legitimă cît mai larga muncă şi la conducere. Va organiza creditul industrial şi va sresvolta învâţămîntul technic şi comercial. Se va realiza legea contractului muncei. Va crea asigurarea lucrătorilor împotriva accidentelor, a invalidităţei şi a bâtrîneţei , va încuraja asociaţiunile şi infiinţarea băncilor de meseriaşi, va asigura admiterea meseriaşilor la furniturile statului, va scuti de patentă şi orice dări speciale pe meseriaşii începători, va revizui legea meseriilor pentru ca ea să slujească şi lucratorilor şi patronilor. Va lucra pentru eftenirea traiului prin îmulţirea cailor de comunicaţie şi eftenirea transportului. Va veghea apoi ca lefurile funcţionarilor să crească proporţional cu creşterea bogăţiei generale. Va aşeza impozitele pe baze mai echitabile, înfiinţînd impozitul pe venit, fără a se spori suma totala a impozitelor. Va consolida opera în justiție simplificarea procedeurilor, prin revizuirea legiuirilor și prin înfiinţarea consiliului legislativ. Va lucra pentru descentralizarea aministrativă. Va întinde la toţi funcţionarii judeţelor şi comunelor garanţiile de stabilitate. Va lupta, în fine, pentru refor ■araiam ma electorală, din care va rezulta renaşterea politică a ţărei. Acesta este programul în numele căruia candidaţii partidului liberal solicita încrederea cetăţenilor. DIN ŞAGA Versuri macabre O nevastă ’ndurerată Pe Scurţescu l-a ’ntrebat: — „Spune-mi, zău, pe răposatul „Printre morţi nu l-ai aflat ?“ — „Cum de nu, ba la plecare »Mi-a făcut glumeţ cu cotul „Dîndu-mi chiar făgădueală „C’o să vie să-mi dea votul. „Şi In ziua de alegeri „Ori şi cine vrea să-l vază „Poate intra în școala Negri „Să privească cum votează1. Rinaldo. Tachizarea carpiştilor Carpiştii se tachizează, şi această evoluţie spontană este zilnic salutată de oficioasele partidului, came cu tot entuziasmul şi cu toată solemnitatea anunţă înscrierea în partidul guvernului, în partidul fondurilor secrete şi al împârţitorilor de subsidii, a vreunui nou partizan, refugiat din partidul conservator-democrat şi atras în partidul guvernului de ademenitorul sac cu grăunţe. Toată plăcerea şi tot succesul partidului conservator de la cîrmă se resumă în aceste ademeniri. Oficioasele reacţionarismului anunţă ca un mare eveniment politic, cultural, ştiinţific, economic, etc. înscrierea în partid a cutărui sau cutărui „caracter“ ahtiat de o slujbă oarecare, gata la cea mai mică promisiune să părăsească cel din urmă rînd ce-l ocupa în partidul d-lui Tache Ionescu, ca să fie primit cu mare alai şi pus în fruntea tuturora în rîndurile patidului asanator... La aceasta se rezumă toată activitatea partidului conservator, cu faimoasa sa autoritate morală şi cu celebra-i „asanare“. Clasicul junimism de odinioară a dispărut de mult, iar d. Carp şeful aces tei înalte şcoli politice şi culturale se mulţumeşte a -şi „ tachiza “ partidul cu acele elemente pe care le-am văzut trecute de curînd în ziarele oficioase. Vădit, carpiştii se tachizează—şi felul cu care se face această metamorfoză constitue un succes: un succes care fireşte aparţine d-lui Tache Ionescu. Fok. Miţei ţi imbecili Ziarul „Evenimentul“ într’un număr de acum patru zile, după vechiul sistem de a calomnia, insinuiază că, cumpărarea casei d-nei Agnpi, a fost pentru Epitropia liberală şi în special pentru dl. Fenescu o afacere sau, cum se zice, un gheşeft. Pentru ca să facă verosimilă această calomnie mişelească, acei de la „Evenimentul“ nu spun, nici cine-i d-na Agapi, nici pentru ce s’a cumpărat acea casă. Pentru a arăta ieşenilor cât de mişei şi imbecili sunt cei de la „Evenimentul“ cu patronii lor din Epitropia anuală şi în afară de Epitropie, vom da noi toate lămurirele. Doamna Agapi, nu este or şi cine, este soţia d-lui Locotenent Agapi şi fiica d-lui D. Porfiriu, consilier la Curtea de apel. Casa d-nei Agapi este închiriată de opt ani Epitropiei cu o chirie de 2500 lei anual. S-a luat, pe vremuri, această casă cu chirie din cauza că actualul local al Institutului Gregorian era insuficient. Cumpărarea casei d-nei Agapi s’a făcut cu preţul fixat de o comisiune compusă din trei proprietari. Din aceste puţine desluşiri rezultă : casa d-nei Agapi este necesara Epitropiei, fapt recunoscut de toate Epitropiele în decurs de opt ani şi preţul dat de Epitropie este acel fixat de comisiunea de expertiză şi evaluare. Plata cumpărărei trebuia să se plătească în anul 1912, când veniturile Epitropiei după contractele încheiate de Epitropia Liberală, se sporesc cu 300 mii lei, şi suma de 2500 lei ce se plătea d-mui Agapi ca chirie să-i servească ca procente. Dacă ne-am opri aici numai şi ar fi suficient pentru a se dovedi că ceea ce a făcut foasta Epitropie este un act de bună gospodărie. In opt ani pentru chirie s’a plătit 20 mii lei şi fiind că Epitropia are absolută nevoe de această casă urma ca să plătească necontenit o chirie de 2500 lei anual, plus sporul ce eventual ar cere proprietara, pe când cumpărând casa, Epitropia socotind plată chiria, în câţiva ani, amortiza capitalul şi nu mai era impusă la o dare perpetuă. Nu-i însă acesta numai motivul pentru care s’a cumpărat acea casă, ci dintr’un motiv superior, umanitar şi cultural. Actuala clădire, este stabilit şi cunoscut de toate celelalte Epitropii, nu numai că este neîncăpătoare dar nu mai corespunde nici cerinţelor actuale spitaliceşte, de clinică şi orfanotropie. Actualul local este o primejdie chiar pentru bolnave, nu are săli de operaţie, de laboratorii şi cursuri, iar copiii lepădaţi sunt daţi pradă morţii, astfel că, 85 la sută din aceste nenorocite fiinţe mor din cauza sistemului de îngrijire şi creştere de pănă acum. Pentru ca o asemenea stare de lucruri să fi dăinuit, era o crimă. Pe cînd in lumea întreagă pentru nevoile ştiinţei şi a umanitarismului se cheltuesc, şi cu drept cuvânt, milioane din iniţiativă particulară şi a statului, foştii epitropi liberali, nu trebuiau să cumpere casele d-lui D. Porfiriu, de teamă ca nu cumva somităţile conservatoare să nu-i critice şi să nu-i acuze, după murdarul lor obiceiu, de gheşift ! Facultatea de medicină şi intreg Iaşul au cerut şi cer completarea facultăţei de medicină cu catedre, laboratorii şi instrumente, iar o instituţie ieşană să nu construiască spital modern, să construiască săli de operaţie, laboratorii şi să nu le înzestreze cu instrumentele necesare, pentru ca nu cumva oare şi car imbecili de gazetari împinşi de alţi imbecili ce se ascund la spatele anonimatului, va striga că Epitropia Liberală a dat iama în banii Sf. Spiridon. Copilaşii aruncaţii de valurile soartei in leagănul orfinotropiei să moară ăm lipsa de local iar Epitropia Liberală să nu ia măsura de îndreptare sub teama ca nu cumva să fie acuzată de risipă de către urmaşii lor, cari nu ştiu nici ce-i spital, nici ştiinţă, nici umanitarism, dar care în schimb sunt calate pe orice soiu de testamente. Epitropia Liberală priveşte cu dezgust pe mişei ca şi pe imbecili şi au conştiinţa că îşi a făcut datoria. A vroit să clădească Institutul Grigore Ghica astfel încît să corespundă tuturor cerinţelor spitalice de ştiinţă şi umanifiere şi fiindu-că terenul pe care se ridică acea clădire, era insuficient, a cumpărat casele doamnei Locotenent Agapi fiica d-lui D. Porfiriu. „Evenimentul" criticînd cumpărarea caselor şi spunînd că este un gheşeft a foştilor Epitropi şi in special a d-nului Pennesm, comite o mişelie, iar actualii Epitropi anulînd actul de cumpărare comite, împreună cu „Evenimentul11, o imbecilitate, care va costa nu pe dor, ci pe Epitropie. Cu aceste lămuriri credem că fiecare vede şi se convinge că avem dreptate a-i numi mişei şi imbecili Terminînd pentru azi, promitem că vom respunde la toate şi îi vom face respunzători de toate calomniile. DIN SBORUL VREMII ca juraţi. Am asistat ieri la o şedinţă a curţii cu juraţi din oraşul nostru. înaintea judecătorilor, a juraţilor şi a mulţimei asistente stăteau între puşti trei ţărani : un criminal, un provocator moral şi un complice. Din cetirea rechizitoriilor am luat cunoştinţă de crima comisă, — un adevărat asasinat. Aşa cum stăteau acuzaţii între santinele, mă gtndeam în clipa ceia la cele ce se petrec în sufletele lor. Fără Îndoială că fie-ce frază rostită de prezident sau de cei doi judecători şi de procuror, fie-ce lectură făcută din dosarul crimei făptuite, pănă şi facerea formalităţilor legale, trebuie să aibă o adâncă înrâurire asupra celui păzit de santinele. Şi această înrâurire e cu atât mai puternică, cu atât mai zguduitoare, cu cit cel supus judecăţei juraţilor e mai succeptibil de emoţii şi de senzaţii necunoscute. Poate că ţăranii în momentul când au comis crima, au fost călăuziţi de un gând criminal—sau poate că omorul a fost săvârşit de dânşii în împrejurări de acelea in care omul nu mai e stăpân pe sine, dar acest moment de respect în faţa legei şi a oamenilor, această clipă de răspundere in faţa sociîtăţei şi a reprezentanţilor ei, constituie pentru spectatorul pe care il interesează mai mult drama sufletească decât crima in judecată, un proces extrem de interesant . In afară de crima consumată care fireşte a lăsat brazde dureroase In inimele celor rămaşi pe urma dispărutului, fatal Iţi inspiră mila acuzatul recules din clipa de întunerec care i-a rătăcit mintea şi care apare astăzi, după luni de zile, cu gândul curat, cu sufletul îndurerat de crima şi păcatul comis şi cu greutatea ce-i apasă conştiinţa, oricât de mică ar fi aceasta în sufletul său. Căci acum, în momentul când acuzatul apare la judecată, el îşi simte singur păcatul făptuit şi faptul că îi se expune din nou toată drama ce a provocat-o şi că asistă din nou la locul crimei, este o tortură aproape echivalentă cu ispăşirea păcatului... La toate acestea se mai adaogă şi emoţia ce o aduc desbaterile procesului incât, societatea călăuzită de legile ce le-a făurit pentru apărarea ei, torturează şi ea la rândul ei, fără ca această tortură să poată da satisfacţii depline. Dar cu aceste reflecţii nu am tins la suprimarea juraţilor. Christian Martisul rural La noi proporţia e exact de unu la unu , adicâ întreg invăţâmîntul primar consumă din bugetul Instrucţiunei Publice numai 50% ; şi din această jumătate, învăţâmtntul primar rural, adică învâţămîntul a şase şeptimi din întreaga populaţie a ţârii, consumă mai puţin (8.559.868 lei) de cit de două ori suma alocată învâţămintului primar urban (4,737,403 lei), adicâ învâţămîntul primar al unei şeptimi din întreaga populaţie '). Iar dacă comparaţia se face vii') Deşi o comparaţie concludentă nu se poate face între cifre abstracte, totuşi credem sugestive următoarele date: Franţa are 112,000 institutori, recrutaţi, in cea mai mare parte, din 175 şcoli