Mişcarea, iulie 1911 (Anul 3, nr. 140-166)
1911-07-22 / nr. 157
telegent om politic de pe atunci, care, In mintea lui scinteitoare şi In avintul lui sufletesc, visa formarea unui partid cu un program democratic ideal, chemat a modifica moravurile electorale de pe atunci şi a lărgi drepturile de vot ale cetăţenilor, înscriind Intre alte puncte însemnate şi votul universal. Şeful şi sufletul acestui partid a fost regretatul George Panu cel mai de valoare scriitor şi logician. In jurul acestei minţi scinteitoare se grupase elita tineritului intelectual din Iaşi şi majoritatea profesorilor secundari şi superiori. S’a constat după cîţiva ani in urmă că acest partid are numai o viaţă platonică şi că nu va avea nici odată fericirea să conducă destinele ţarei, căci, ori de alte ori s’a dat asalt la alegeri n’a reuşit nici unul din candidaţii noştri, zic ai noştri, de oarece avusesem cinstea să mă înscriu şi eu în acest club politic, primul club în care am fost înscris. Nimenea nu rîvnea la demnităţi şi slujbe de interes, deoarece nu era un partid de guvernămînt, dar toţi aveam mindria noastră sufletească şi ne făleam cu programul nostru Radical. Sub-şeful nostru era d. Alecu Budărău, d. Panu locuind de la un timp în Bucureşti. Şi mai aduc bine aminte că curajul în politică şi credinţa intr’un viitor strălucit a căpătat-o d-1 Bâdărău de la o alegere de deputaţi, când a văzut că candidatura sa a avut peste 400 voturi. De atunci d-1 Bâdărău a căpătat energia politică, de atunci d-l Budărău s’a însufleţit, şi dus de încredere în viitor, a ajuns şi ministru, dar nu radical, ci boer, conservator? Fiindcă mi-am propus să arăt unde-s Radicalii, urmează să arăt cum s’a evaporat acest partid, născut cu aut entusiasm şi ce s’a făcut cu oamenii ce l-a compus. Domnul Panu, văzînd că partidul radical are numai o existenţă platonică şi că cu platonismul nu se poate şi nu va avea ocazia să ia parte activă în politica, a început a intra în tratări cu şefiii politici, cu d. Petre Carp şi cu d. Lascar Catargiu. In cuvîntarea ce ni-a ţinut-o la clubul radical. In sala caselor din faţa Mitropoliei, primul etaj, d-sa ni-a făcut o dare de seamă amănunţita asupra acestor tratări şi-a zis: Cu platonismul nu mai merge, trebue să trecem Intr’un partid istoric. «Am voit să am o înţelegere cu şeful junimiştilor, cu d. Carp şi d-sa mi-a spus : „Panele, stă cum stai, nu trece în nici un alt partid“. Domnul Panu, care, după cum am spus, să săturase de pienism, intră în tratări cu d. Lascar Catargiu, şeful partidului conservator şi după înţelegerea ce-a avut-o se decide să treacă la Conservatori. Venind in Iaşi, convoacă clubul şi cu vrele sale convingătoare şi logica şansă, ne face pe toţi să consimţim la acest pas politic şi ca soldaţi disciplinaţi să-l urmăm până la unul şi dar împreuna cu şeful să trecem ca grup, nu individual, la Conservatori. Se încheie un proces verbal, în care se motivează această trecere, iscăleşte întâi şeful şi noi după dlnsul. Numai d. George Scobai, din noi toţi, a avut cea mai bună prevedere. El a zis : «Eu nu iscălesc, am să mă gîndesc, voiu vedea ce voiu face». Şi d. Scobai s’a înscris în urmă In partidul liberal, in care este şi azi, iar parte din noi l-am urmat mai tîrziu. Bine ar fi fost şi departe ar fi ajuns şeful nostru, dacă n- ar fi dus în partidul liberal. După ce-am iscălit procesul-verbal, am trecut cu toţii, cu şeful nostru, încintat că n'a fost decît o singură notă discordantă, la berăria ce era pe atunci la Hotel Traian, la o agapă. Toţi, incîntaţi de iluzii şi toţi privind pe iubitul nostru şef, îl vedeam în curînd Ministru conservator şi Într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat Şeful partidului Conservator şi Primul Ministru, iar pe d. Budărău, mîna dreaptă a lui Panu, ni-i imaginam secretarul general al sâu. Lumea ştie cum s’a întors lucrurile. Fanu cu mintea lui scinteitoare, cu logica lui, a fost de temut în acel partid şi amărît s’a retras din partidul conservator. De astă dată insă, nu l-a mai urmat soldaţii lui, ei şi-au văzut realizarea aspiraţiilor şi intereselor lor materiale in acest partid «i Panu a rămas, vorba veche: Opt şi Brînza Nouă, iar d. Budărău alipit pe lîngă d. Take Ionescu ajunge Ministru de justiţie. Unde-i generalul şi unde-i soldatul ? Iată unde duce abilitatea şi tactica politică. Faptele dar dovedesc pe deplin că d. George Panu a fost o personalitate superioară ca concepţie de idei, dar ca tact politic, ca prevedere a lăsat de dorit şi de aceia nu ne-a rămas decît să păstrăm adînci regrete că această personalitate de elită intelectuală n’a ajuns să facă parte din sfetnicii tronului. Ce s’a făcut dar cu vechii radicali ? Parte au rămas pe lîngă d. Bădărău, devenit mina dreaptă a d-lui Take Ionescu, iar parte individual, rînd pe rînd, am trecut unii la liberali şi unii la junimişti sau mai bine zis la conservatorii de sub şefia d-lui Carp. Şi oare aceşti oameni nu sunt oameni de caractere ? De ce ? Pentru că a părăsit pe d. Bădărău ? Şi dacă d. Bădărău ajuns să fie nemulţămit în partidul conservator, şi-a format partidul democrat, oare toţi cîţi nu l-au urmat în această nuanţă conservatoare sunt oameni fără caracter ? Cum d. Bădărău la începutul tinereţii sale, cînd şi-a deschis cariera politică, a fost înscris în clubul partidului socialist din Iaşi sub şefia d-lui Nădejde, pe urmă a trecut în clubul radical, al treilea în clubul conservator şi al patrulea în clubul democrat. Şi dacă a trecut prin atîtea faze să-i zicem că nu-i om de caracter ? Mentalitate greşită, căci sunt consideraţiuni psihologice şi de progres intelectual în luptele politice încercate, sunt analizele de program şi manifestări de acţiuni admise şi neadmise de individ, care-l fac să-şi schimbe opinia, mai ales cînd de la început a greşit-o înrolîndu-se intr’un partid în care nu trebuia. De altfel, după teoria Opiniei, am ajunge să credem fără caracter pe cei mai integri oameni. Aşa : d-nii Teodor Vasiliu, Ioan V. Praja, Costică Praja şi alţii, elita profesorimii noastre din Iaşi nu sunt oameni de caracter pentru că din radicali au fost conservatori Catargisti, şi azi unii liberali şi alţii conservatori* Larpişti ? Ar rezulta că numai democraţii sunt oameni de caracter. • Mie mi se pare că tocmai toţi oamenii de caracter v-a părăsit şi vă vor mai părăsi. Acesta este răspunsul ce-l pot da la notiţa înserată în Opinia, la ultimele informaţiuni, sub denumirea de : Un caracter liberal! Sf. I. Arbore Institutor . Consiliul de administraţie al societăţei tramvaiurilor comunale din Bucureşti, întrunit aseară, a respins cererea făcută de primăria Capitalei de a inventaria averea societăţei. De ale lui I. e. lunca în Energicul Conu Iancu Stamatiu a luat o măsură, nouă şi anume: ;jtoţi flaşnetarii şi purtătorii de minarete vor plăti o taxă serală de 5 lei , altfel nu vor avea dreptul să evite ! Cum un flaşnetar poate cîştiga pe seară cel mult un franc,— e foarte probabil să avem în curînd o grevă a flaşnetarilor. — Tot C. c. Iancu săracul, şi numai el, în razziile ce le face şi zi şi noapte, a ajuns ieri în piaţa străzei Ştefan cel Mare —în dreptul cafanelelor, unde e şi bursa —şi a dat ordin ca nici un scaun să nu mai fie aşezat pe trotuar. Negustorii au rîs,iar Conu Iancu a trecut înaintre în inspecţie ! Incepînd de astăzi oferim cetitorilor noştri în foiletonul de pe pagina doua, o interesantă lectură literară: traducerea admirabilei tragicomedii intitulată Informaţiuni . Pe cît se pare fundaţiile statuei Cuza Vodă din Piaţa Unirei, vor fi făcute din nou, deoarece terasamentul s’a slăbit în urma ruperei unui tub de la conducta de apă. Lucrările pentru aşezarea monumentului care trebuiau sa fie începute în cursul săptămînei viitoare vor fi din această cauză amînate, iar ridicarea statuei va suferi o întîrziere de cel puţin o lună. E foarte posibil ca pentru aceste motive inaugurarea monumentului, care trebuia să aibă loc la toamnă odată cu serbările jubilare, să fie amînată pentru primăvara viitoare. ■ Direcţia căilor ferate a lansat liste de subscripţie printre funcţionarii săi, în folosul victimilor inundaţiilor din Moldova. MIŞCAREA Simson şi Delila datorită scriitorului danez Sven Lange. Această lucrare de o mare valoare artistică a obţinut mari succese în străinătate, prin nota ei de umor tragic, prin subiectul ei eminamente modern şi prin stilu-i de o rară eleganţă literară. Atragem atenţiunea specială a cetitorilor asupra acestei tragicomedii, care va urma regulat în foiletonul nostru. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, însoţit de d. arhitect al monumentelor istorice, Ghica-Budeşti şi de d. Pârvu, directorul Mitropoliei,după ce a vizitat mînăstirile Neamţu, Secu, Agapia şi Varatec şi a hotărît ce reparaţiuni trebue să li se facă anul acesta —s’a stabilit la mînăstirea Durău, unde va rămînea până la 25 iulie. De acolo I. P. S. S. va pleca în vizită canonică spre Broşteni, Borca şi Dorna până la frontiera Bucovinei şi, după ce va vizita biserica monumentală din Baia şi mănăstirile Slatina şi Raşca se va întoarce iarăşi la mînăstirea Neamţu spre a vedea mersul reparaţiunilor. Noile posturi de învăţători. Sau înfiinţat din nou următoarele pos- turi în învăţămîntul rural : Posturi plătite cu 1 la lei lunar. Post. I, în suburbia Nicolina (Iaşi) şi căt. Dumbrava-Ciurea (Iaşi); Post. I, în comuna Tg. Frumuşica (Botoşani); Post. II, în comuna Păstrăvenii (Neamţu) şi Post. 3 în corn. Tazlău Neamţu. Posturi platite a 65 lei lunar. Post. 1 corn. Laza Şanca jud. Vaslui, post. 1 comuna Lespezi, Gura Bădiniţi Suceava şi post. 2 Pungeşti, Vaslui. Au fost ridicate de la 65 la 50 lei lunar, următoarele posturi : postul 3 din Dersca —Dorohoi, post. 2 din Urecheni— Neamţu şi postul 2 de la Albeşti Fălciu. „ De la ospiciul de alienaţi Socola, a dispărut ori după amiază pacientul G. Voinescu, de fel din Iaşi. Numitul a profitat de un moment cînd gardienii ospiciului erau ocupaţi cu masa, a sărit gardul de din dosul spitalului refugiindu-se apoi în nişte vii. Toate cercetările făcute în urmă pentru a-l găsi, au rămas zadarnice. „ Mai mulţi făcători de rele iernaşi necunoscuţi, au dat focuri ziua la două girezi de grîu şi o batoză, proprietatea d-lui Gr. Urseanu arendaşul moşiei Cep-Jenia , O A AlkA Pagubele se urc la suma de 34.000 lei. Griul era asigurat la soc. Generală Botoşani. O Ministerul de interne înaintează Prefecture de judeţ un tablou tip, după care urmează a fi distribuite ajutoarele ce au fost acordate victimilor inundaţiilor din judeţul nostru. D-1 Victor Fara secretarul consiliuului judeţean a obţinut un concediu de 2 luni de zile. Sanatoriul SI MARIA, Dr. AL TAICU STRADA ZMEU No. 3, IAŞI Chirurgie—Medicina—Faceri —•bjecţiuni Erlich «606», Electroterapie — Direcţiunea Sanatoriului aduce la cunoştinţa onor. Public ca avind în vedere importanţa capitala ce are astăzi fizioterapia în medicina, a complectat aceasta instituţiune prin o instalaţie de electroterapie. Se aplica actualmente după sistemele cele mai perfecţionate curenţi electrici: galvanici, faradici, pentru endoscopie, caustică, etc. Se practică : Mi electrice (sistem Dr. Schube) masaje electrice pentru faţă, piele, inimă, stomach, muşchi, vagin, prostata etc. Pacienţii suferind de diferite paralizii, tulburări nervoase, reumatisme, anchiloze, dilataţie de stomach, atonii intestinale (constipaţii), nevralgii, anemie, boli cronice ale aparatului genito-urinar, îşi găsesc remediul în acest tratament. Şedinţele în fiecare zi între orele 3 — 7 p. iu. a La 27 iulie se va serba cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Sft. Pantelimon. Serviciul divin va fi oficiat de către părintele Ştiubei, asistat de clerul bisericei Bărboi. Serviciul sanitar al oraşului a fost înştiinţat că în Dalmaţia s-a declarat epidemia de holeră şi ca atare să se ia măsurile necesare pentru călătorii şi provenienţele din acea parte. ♦ In ultimile două zile nu s’a mai constatat în oraşul nostru nici un caz de febră tifoidă. Curteval balnear.— Ca şi în anii trecuţi mănăstirea Neamţu e vizitată şi anul acesta de un mare număr de familii venite să se stabilească pe timpul verei in acest frumos colțişor al munţilor Moldovei. Printre persoanele sosite pină în prezent, notăm din Iaşi pe d-na şi d. Em. Cernătescu consilier la Curtea de apel, d-rele şi d. dr. Leon profesor universitar, d na şi d. G. Ibrăileanu profesor universitar, familia C. Dafinescu inspect, tor școlar, D. Sachelarescu profesor, N Paladi, Vasile Rusovici, Stanislav profesor, D. Ghibănescu profesor, Petre Agape, Adrian Constantinescu student, subit. Lefter, I. N. Georgescu. Apoi familiile D. D. Patrașcanu, profesor Bacău, dr. Paroh Bucureşti, Emil Bozoianu avocat Roman, D. Popovici profesor Bit Iad, dr. Th. Ionescu Bucureşti, Gh. Morţun avocat Bacău, Dim. Cazacu institutor Bucureşti, Emil Garcescu funcţ. Bucureşti, Cristea Şerbănescu profesor Focşani, Gh. Rişcanu profesor Buzău, Ioan Tuchilă profesor Bîrlad, N. Movilă Focşani, Gh. Ştefănescu P.Neamţ, Mitiţă Petrescu proprietar Bucureşti, Zumnarski avocat Bacău, I. Lupu proprietar Bîrlad, N. Iliescu avocat Focşani, dr. Antoniu Birlad, D. Manolesfuncţionar Focşani, d-ra Elena Murguleţ Bacău, C. Toraescu student Iaşi, d-na şi d-ra Paladi Bîrlad, d-na Elena Georgeanuorohoi, Th. Marinescu funcţionar ministerul de interne Bucureşti, M. Buzenchi student Iaşi, d-na Alice Presa Botoşani, Ilie Nicolau student Brăila Al. Panu student Bucureşti, d-na Iuliana Tarinschi Suceava, Ştfan Orăşeanu Iaşi, d-na Amalia Ivanovici Bucureşti, I. E. Muntenescu Bucureşti, N. Şerbănescu student Brăila, d-na Maria Petcu Roman, Vasile Lupu seminarist Iaşi, preotul Pavel Maniu Ioan Vaslui, Vasile Gheorghiţă student la München I. Chiricuţa student la Leipzig, Galaction Gordon student la Petersburg, etc. ® Dl. prof. dr. Manicalide va lipsi din Iaşi de la 20 Iulie până la 20 August. D-sa va petrece vacanţa la Constanţa. In acest timp va fi suplinit de d-na. dr. A. Macarovitsch, asistenta clinicei infantile. ■ In urma plozei torenţiale de ori după amiază au fost inundate mai multe case din str. Uzinei. In seara zilei de 6 August va avea loc în sala Circului Sidoli o mare Serată Dansantă organizată de societatea „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate. Este știut că această societate cînd organizază asemenea serate se petrece bine. Doritorii de a petrece o seară plăcută nu vor lipsi de la această serată, care va fi bogată in surprize. Muzica comunala sub conducerea d-lui Cirilo va delecta publicul cu ariile cele mai noui. Napoleon captiv. In altă seară ieșenii vor putea vedea în grădina „Traian" interesantele episoade ale lui Napoleon în exil, o emoţionată dramă istorică, întreaga desfăşurare cuprinde două părţi mari de cinematograf, adică o jumătate a programului. Celelalte două părţi ale programului conţin între altele: Recunoştinţa drumeţului, roman însufleţit. — Din Sviţera, pitoreasca vale Lauterbrunnen—Timpilă se culcă sub cerul liber, scene comice —Uzinele metalurgice din Donetz (Rusia) vederi industriale — Razele Roentgen, popularizare ştiinţifică. The Buthais, exerciţii gimnastice, vederi artistice sportive —Piticul Gaston face exerciţii de forţă, scene comice etc. etc. Concertele arilglei lîmngda Dorini. In seara de 17 Iuli a. c. a avut loc la Slănicul Moldovei concertul dat de artista Magda Dorini (Madeleine Sion), premadonă a teatrului „Fenice“ din Veneţia. Tinăra artistă a obţinut un succes de nedescris vizitatorii staţiunei resplătind-o cu numeroase ovaţiuni. După cum ni se comunica din Slănic concertul acesta a avut un succes desăvişit, tinăra artistă magnetizind întregul auditoriu prin voacea ei divină. In ziua de 23 iulie tinăra, dar valoroasa noastră artistă va concerta la Sarata Monteoru (Buzeu) unde a fost invitată anume. Liceul Particular ■ Str. Mitropioliei No. 10 — Se aduce la cunoştinţa ca în timpul vacanţei Iulier-i Septembre, la Liceul Particular din localitate se vor ţinea cursuri de pregătire pentru examenele generale din Septem- Ibre, pentru corigenţi, şcoli spe- fl ciale, examene de bursă şi de admitere în liceu. Pentru informaţiuni a se adresa la Liceul Particular între orele 3 —5 p. m. în orice zi. | DIRECȚIUNEA I ___ | SVEN LANGE 2. Simson şi Delila — O tragicomedie în trei acte — Traducere de Armand. Petru. — Poate. Abia îmi vine să cred. Sut vesel de frică ! Mai degrabă aşi prefera să mă dau de-a tumba colo pe podea, căci astăzi cu siguranţă nu mi-aşi rupe capul! (Se ridică). Mă laşi ? Dagmar.—Pentru D-zeu ! Petru.—Ei da,— poate să mi-1 rup ! Ai dreptate. Sunt prea gros. (Se așează). Tu întotdeauna ai dreptate ! (Minînca). Dagmar.—(Dup’o pauză). Ah, încaltea dac’ar primi piesa ! Petru.—Atîta brînză este ? Dagmar.—Da—atîta ! Petru.—De-o săptâmînă de cînd tot de asta văd dinaintea ochilor şi nu aduce o alta mai bună. Dagmar.—Bine că vezi ! Dacă primeşte piesa atuncea putem plăti pe brînzar şi pe casap ! El plăteşte 500 de coroane pentru o piesă intr’un act! Asta însamnă ceva ! Ar putea atuncea să mai rămamă ceva şi pentru tine ! Petru.— Mi nu-mi trebuie nimic! Dagmar. Totuși, Petre! Manşetele tale sunt intr’o stare deplorabila. N’ai nici o pereche ca să nu fie distrămată la margini ! Petru.—Ce-i pasă unui poet de manşete distrâmate ? Dagmar— Dar îmi pasă mie, Petre. Eu ași vrea ca să apari ceva mai elegant! Din cind în cind primesc cite o vizită și atuncea nu pot suferi să te văd umbrind ca un calic... Petru.—Ca un calic ?— (își descheie vesta). Dagmar—D-zeule, ce faci ? Petru. — îmi dai voie să te întreb dacă ai văzut vreodată un calic care are aspectul meu? Dagmar—Dar ce-i asta ? Astea-s bretele ? Petru— De mătasă roșie, cu mici floricele gălbii... Ai văzut vreodată ceva mai frumos? Le-am cumpărat ieri şi sunt dispus să le arăt la fiecare. Dagmar — Dar nu poţi primi niciodată în vestă ! Petru.—Bine— atuncea să lăsăm iar ca eleganţă să dispară ! (îşi închide vesta). Dagmar—Şi dacă-mi dai voe să te întreb, cît te-au costat fleacurile acestea ? Petru.—Şasă coroane şi jumătate, frumoasa mea—şi astea la o desfacere totală! Dagmar. — Ai nnebunit ? Cu banii aceştia puteai să-ţi cumperi o duzină de manşete! Petru- — Se ’nţelege, dar manşetele nu-mi fac atîta plăcere ! Manşetele, vezi tu, —asta-i întocmai ca și cum le scoli dimineața ca să te speli și să te îmbraci pentru a minca de trei ori, ca în urmă iar să te culci! N’ai ideie cit mă plictisește aceasta! Bretelele însă— ele sunt visul meu, Dagmar. — Nu știu cine te-ar mai putea pricepe ! Petru.—(încet) Mai bine n’o pot explica ! (trece cu mina prin păr şi’şi cată de treabă.). Dagmar.—(îl priveşte o clipă cu duşmănie) Doamne, sufletul ţi-i negru, de închipuit ce ieşti, Petre ! Petru.—(priveşte spre ea, răzînd) Sunt un tel de „Petru Negru“. Dagmar.—Asta ţi-am mai spus’o şi-mi revine la fiece oră! Petru. — Mie îmi plac complimentele, mai cu seamă cînd nu-i de la tine. Dar de ce...? Dagmar.—Da, bună-oară cu piesa ta. Sunt convins că n’ar face nici o impresie asupra ta dacă ți-ai inapoi-o ! Tu ai lua aceasta drept o mare cinste! Petru.—Da—he-he— asta așa-i! O cinste foarte scumpă, căci ea m’a costat multe ore de muncă ! O onoare —căci vita habar n’are de ceia ce însamnă poesie! Dagmar.—Dar dacă publicul... Petru— Publicul—al ! Publicul e întocmai ca partea dindărăt a unui urangutang! Dagmar.—Eh, Petre ! Petru.—Tu poate că vezi numai partea din față—şi judeci după asta ! Dagmar.— (se ridică cu putere) Petru.—Fii liniştită draga mea, ştii că te iubesc! Dagmar— Iţi mulţumesc pentr’o asemenea iubire! Petru— Asemenea şi din partea mea ! Dagmar.—(primblîndu-se în sus şi ’n jos, amărîtă) Nu-ţi pasă de foc de mine! Iţi pasă numai atuncea cînd ai nevoe de mine! Toată relaţiunea noastră există numai in ceia ce priveşte partea fizică ! Petru—(întinde braţele spre ea, răzînd) Da, da, mica mea drăguţă—partea fizică, ai? Nevoe de tine? (Va urma) :________________|——