Mişcarea, iulie 1911 (Anul 3, nr. 140-166)

1911-07-22 / nr. 157

telegent om politic de pe atunci, care, In mintea lui scinteitoare şi In avintul lui sufletesc, visa formarea unui partid cu un program democratic ideal, chemat a modifica moravurile electorale de pe atunci şi a lărgi drepturile de vot ale cetăţenilor, înscriind Intre alte puncte însemnate şi votul universal. Şeful şi su­fletul acestui partid a fost regretatul George Panu cel mai de valoare scrii­tor şi logician. In jurul acestei minţi scinteitoare se grupase elita tineritului intelectual din Iaşi şi majoritatea profesorilor secundari şi superiori. S’a constat după cîţiva ani in urmă că acest partid are numai o viaţă pla­tonică şi că nu va avea nici odată feri­cirea să conducă destinele ţarei, căci, ori de alte ori s’a dat asalt la alegeri n’a reuşit nici unul din candidaţii noş­tri, zic ai noştri, de oarece avusesem cinstea să mă înscriu şi eu în acest club politic, primul club în care am fost înscris. Nimenea nu rîvnea la demnităţi şi slujbe de interes, de­oarece nu era un partid de guvernămînt, dar toţi a­­veam mindria noastră sufletească şi ne făleam cu programul nostru Radical. Sub-şeful nostru era d. Alecu Budărău, d. Panu locuind de la un timp în Bu­cureşti. Şi mai­ aduc bine aminte că curajul în politică şi credinţa intr’un viitor stră­lucit a căpătat-o d-1 Bâdărău de la o alegere de deputaţi, când a văzut că candidatura sa a avut peste 400 voturi. De atunci d-1 Bâdărău a căpătat ener­gia politică, de atunci d-l Budărău s’a însufleţit, şi dus de încredere în viitor, a ajuns şi ministru, dar nu radical, ci boer, conservator? Fiind­că mi-am propus să arăt unde-s Radicalii, urmează să arăt cum s’a evaporat acest partid, născut cu au­t entusiasm şi ce s’a făcut cu oamenii ce l-a compus. Domnul Panu, văzînd că partidul ra­dical are numai o existenţă platonică şi că cu platonismul nu se poate şi nu va avea ocazia să ia parte activă în po­litica, a început a intra în tratări cu şefiii politici, cu d. Petre Carp şi cu d. Lascar Catargiu. In cuvîntarea ce ni-a ţinut-o la clu­bul radical. In sala caselor din faţa Mitropoliei, primul etaj, d-sa ni-a făcut o dare de seamă amănunţita asupra a­­cestor tratări şi-a zis: Cu platonismul nu mai merge, trebue să trecem Intr’un partid istoric. «Am voit să am o în­ţelegere cu şeful junimiştilor, cu d. Carp şi d-sa mi-a spus : „Panele, stă cum stai, nu trece în nici un alt partid“. Domnul Panu, care, după cum am spus, să săturase de pienism, intră în tratări cu d. Lascar Catargiu, şeful partidului conservator şi după înţelegerea ce-a avut-o se decide să treacă la Conser­vatori. Venind in Iaşi, convoacă clubul şi cu vr­ele sale convingătoare şi logica şa­nsă, ne face pe toţi să consimţim la acest pas politic şi ca soldaţi disciplinaţi să-l urmăm până la unul şi dar îm­preuna cu şeful să trecem ca grup, nu individual, la Conservatori. Se încheie un proces verbal, în care se motivează această trecere, iscăleşte întâi şeful şi noi după dlnsul. Numai d. George Scobai, din noi toţi, a avut cea mai bună prevedere. El a zis : «Eu nu iscălesc, am să mă gîndesc, voiu vedea ce voiu face». Şi d. Scobai s’a înscris în urmă In partidul liberal, in care este şi azi, iar parte din noi l-am urmat mai tîrziu. Bine ar fi fost şi departe ar fi ajuns şeful nostru, dacă n- ar fi dus în partidul liberal. După ce-am iscălit procesul-verbal, am trecut cu toţii, cu şeful nostru, în­­cintat că n'a fost de­cît o singură notă discordantă, la berăria ce era pe atunci la Hotel Traian, la o agapă. Toţi, in­­cîntaţi de iluzii şi toţi privind pe iubi­tul nostru şef, îl vedeam în curînd Mi­nistru conservator şi Într’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat Şeful par­tidului Conservator şi Primul Ministru, iar pe d. Budărău, mîna dreaptă a lui Panu, ni-i imaginam secretarul general al sâu. Lumea ştie cum s’a întors lu­crurile. Fanu cu mintea lui scinteitoare, cu logica lui, a fost de temut în acel partid şi amărît s’a retras din partidul conservator. De astă dată insă, nu l-a mai urmat soldaţii lui, ei şi-au văzut realizarea aspiraţiilor şi intereselor lor materiale in acest partid «i Panu a ră­mas, vorba veche: Opt şi Brînza Nouă, iar d. Budărău alipit pe lîngă d. Take Ionescu ajunge Ministru de justiţie. Un­­de-i generalul şi unde-i soldatul ? Iată unde duce abilitatea şi tactica politică. Faptele dar dovedesc pe deplin că d. George Panu a fost o personalitate su­perioară ca concepţie de idei, dar ca tact politic, ca prevedere a lăsat de do­rit şi de aceia nu ne-a rămas de­cît să păstrăm adînci regrete că această per­sonalitate de elită intelectuală n’a ajuns să facă parte din sfetnicii tronului. Ce s’a făcut dar cu vechii radicali ? Parte au rămas pe lîngă d. Bădărău, devenit mina dreaptă a d-lui Take Io­nescu, iar parte individual, rînd pe rînd, am trecut unii la liberali şi unii la ju­nimişti sau mai bine zis la conservato­rii de sub şefia d-lui Carp. Şi oare aceşti oameni nu sunt oameni de caractere ? De ce ? Pentru că a pă­răsit pe d. Bădărău ? Şi dacă d. Bădărău ajuns să fie ne­­mulţămit în partidul conservator, şi-a format partidul democrat, oare toţi cîţi nu l-au urmat în această nuanţă con­servatoare sunt oameni fără caracter ? Cum d. Bădărău la începutul tinereţii sale, cînd şi-a deschis cariera politică, a fost înscris în clubul partidului socialist din Iaşi sub şefia d-lui Nădejde, pe urmă a trecut în clubul radical, al treilea în clubul conservator şi al patrulea în clubul democrat. Şi dacă a trecut prin atîtea faze să-i zicem că nu-i om de ca­racter ? Mentalitate greşită, căci sunt conside­­raţiuni psihologice şi de progres intelec­­tual în luptele politice încercate, sunt a­­nalizele de program şi manifestări de acţiuni admise şi neadmise de individ, care-l fac să-şi schimbe opinia, mai a­­les cînd de la început a greşit-o înro­­lîndu-se intr’un partid în care nu tre­buia. De altfel, după teoria Opiniei, am a­­junge să credem fără caracter pe cei mai integri oameni. Aşa : d-nii Teodor Vasiliu, Ioan V. Praja, Costică Praja şi alţii, elita profesorimii noastre din Iaşi nu sunt oameni de caracter pentru că din radicali au fost conservatori Catar­­gisti, şi azi unii liberali şi alţii conser­vatori* Larpişti ? Ar rezulta că numai democraţii sunt oameni de caracter. • Mie mi se pare că tocmai toţi oame­nii de caracter v-a părăsit şi vă vor mai părăsi. Acesta este răspunsul ce-l pot da la notiţa înserată în Opinia, la ultimele in­­formaţiuni, sub denumirea de : Un ca­racter liberal! Sf. I­. Arbore Institutor . Consiliul de administraţie al societăţei tramvaiurilor comunale din Bucureşti, întrunit aseară, a respins cererea făcută de primăria Capitalei de a inventaria averea societăţei. De ale lui I. e. lunca în Energi­cul Conu Iancu Stamatiu a luat o mă­sură, nouă şi anume: ;jtoţi flaşnetarii şi purtătorii de minarete vor plăti o taxă serală de 5 lei , altfel nu vor avea dreptul să evite ! Cum un flaşnetar poa­te cîştiga pe seară cel mult un franc,— e foarte probabil să avem în curînd o grevă a flaşnetarilor. — Tot C. c. Iancu săracul, şi numai el, în razziile ce le face şi zi şi noapte, a ajuns ieri în piaţa străzei Ştefan cel Mare —în dreptul cafanelelor, unde e şi bursa —şi a dat ordin ca nici un scaun să nu mai fie aşezat pe trotuar. Negustorii au rîs,iar Conu Iancu a trecut înaintre în inspecţie ! Incepînd de astăzi oferim cetitorilor noştri în foiletonul de pe pagina doua, o interesantă lectură literară: traducerea admirabilei tragicomedii intitulată Informaţiuni . Pe cît se pare fundaţiile sta­­tuei Cuza Vodă din Piaţa Unirei, vor fi făcute din nou, de­oare­ce terasamentul s’a slăbit în urma ru­­perei unui tub de la conducta de apă. Lucrările pentru aşezarea monu­mentului care trebuiau sa fie înce­pute în cursul săptămînei viitoare vor fi din această cauză amînate, iar ridicarea statuei va suferi o în­­tîrziere de cel puţin o lună. E foarte posibil ca pentru aceste motive inaugurarea monumentului, care trebuia să aibă loc la toamnă odată cu serbările jubilare, să fie amînată pentru primăvara viitoare. ■ Direcţia căilor ferate a lansat liste de subscripţie printre funcţionarii săi, în folosul victimilor inundaţiilor din Mol­dova. MIŞCAREA Simson şi Delila datorită scriitorului danez Sven Lange. Această lucrare de o mare valoare ar­tistică a obţinut mari succese în străi­nătate, prin nota ei de umor tragic, prin subiectul ei eminamente modern şi prin stilu-i de o rară eleganţă literară. Atragem atenţiunea specială a cetito­rilor asupra acestei tragicomedii, care va urma regulat în foiletonul nostru.­­ I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, însoţit de d. arhitect al mo­numentelor istorice, Ghica-Budeşti şi de d. Pârvu, directorul Mitropoliei,­după ce a vizitat mînăstirile Neam­ţu, Secu, Agapia şi Varatec şi a hotărît ce repa­­raţiuni trebue să li se facă anul acesta —s’a stabilit la mînăstirea Durău, unde va rămînea până la 25 iulie. De acolo I. P. S. S. va pleca în vizită canonică spre Broşteni, Borca şi Dorna până la fron­tiera Bucovinei şi, după ce va vizita bi­serica monumentală din Baia şi mănăs­tirile Slatina şi Raşca se va întoarce ia­răşi la mînăstirea Neamţu spre a vedea mersul reparaţiunilor. Noile posturi de învăţători.­ Sau înfiinţat din nou următoarele pos- t­uri în învăţămîntul rural : Posturi plătite cu 1 la lei lunar. Post. I, în suburbia Nicolina (Iaşi) şi căt. Dumbrava-Ciurea (Iaşi); Post. I, în co­muna Tg. Frumuşica (Botoşani); Post. II, în comuna Păstrăvenii (Neamţu) şi Post. 3 în corn. Tazlău Neamţu. Posturi platite a 65 lei lunar. Post. 1 corn. Laza Şanca jud. Vaslui, post. 1 co­muna Lespezi, Gura Bădiniţi Suceava şi post. 2 Pungeşti, Vaslui. Au fost ridicate de la 65 la 50 lei lunar, următoarele posturi : postul 3 din Dersca —Dorohoi, post. 2 di­n Urecheni— Neamţu şi postul 2 de la Albeşti Făl­­ciu. „ De la ospiciul de alienaţi Socola, a dispărut ori după amiază pacientul G. Voinescu, de fel din Iaşi. Numitul a pro­fitat de un moment cînd gardienii ospi­­ciului erau ocupaţi cu masa, a sărit gar­dul de din dosul spitalului refugiindu-se apoi în nişte vii. Toate cercetările făcute în urmă pen­tru a-l găsi, au rămas zadarnice. „ Mai mulţi făcători de rele iernaşi necunoscuţi, au dat foc­uri ziua la două girezi de grîu şi o batoză, proprietatea d-lui Gr. Urseanu arendaşul moşiei Cep-Jenia­ , O A AlkA Pagubele se urc la suma de 34.000 lei. Griul era asigurat la soc. Generală Botoşani. O Ministerul de interne înaintează Pre­fecture­ de judeţ un tablou tip, după care urmează a fi distribuite ajutoarele ce au fost acordate victimilor inundaţii­lor din judeţul nostru.­­ D-1 Victor Fara secretarul consiliu­u­lui judeţean a obţinut un concediu de 2 luni de zile. Sanatoriul SI­ MARIA, Dr. AL TAICU STRADA ZMEU No. 3, IAŞI Chirurgie—Medicina—Faceri —•­b­jecţiuni Erlich «606», Electroterapie — Direcţiunea Sanatoriului aduce la cunoştinţa onor. Public ca a­­vind în vedere importanţa capitala ce are astăzi fizioterapia în medicina, a complectat aceasta instituţiune prin o instalaţie de electroterapie. Se aplica actualmente­ după sistemele cele mai perfecţionate cu­renţi electrici: galvanici, faradici, pentru endoscopie, caustică, etc. Se practică : Mi electrice (sistem Dr. Schube) masaje elec­trice pentru faţă, piele, inimă, stomach, muşchi, vagin, prostata etc. Pacienţii suferind de diferite paralizii, tulburări nervoase, reu­matisme, anchiloze, dilataţie de stomach, atonii intestinale (consti­­paţii), nevralgii, anemie, boli cronice ale aparatului genito-urinar, îşi găsesc remediul în acest tratament. Şedinţele în fiecare zi între orele 3 — 7 p. iu. a La 27 iulie se va serba cu o deo­sebită solemnitate hramul bisericei Sft. Pantelimon. Serviciul divin va fi oficiat de către părintele Ştiubei, asistat de clerul bise­ricei Bărboi.­­ Serviciul sanitar al oraşului a fost înştiinţat că în Dalmaţia s-a declarat e­­pidemia de holeră şi ca atare să se ia măsurile necesare pentru călătorii şi provenienţele din acea parte. ♦ In ultimile două zile nu s’a mai constatat în oraşul nostru nici un caz de febră tifoidă. Curteval balnear.— Ca şi în anii trecuţi mănăstirea Neamţu e vizitată şi anul acesta de un mare număr de fami­lii venite să se stabilească pe timpul verei in acest frumos colțişor al munţi­lor Moldovei. Printre persoanele sosite pină în pre­zent, notăm din Iaşi pe d-na şi d. Em. Cernătescu consilier la Curtea de apel, d-rele şi d. dr. Leon profesor universi­tar, d na şi d. G. Ibrăileanu profesor u­­niversitar, familia C. Dafinescu inspect, tor școlar, D. Sachelarescu profesor, N Paladi, Vasile Rusovici, Stanislav profe­sor, D. Ghibănescu profesor, Petre Aga­pe, Adrian Constantinescu student, subit. Lefter, I. N. Georgescu. Apoi familiile D. D. Patrașcanu, pro­fesor Bacău, dr. Paroh Bucureşti, Emil Bozoianu avocat Roman, D. Popovici profesor Bit Iad, dr. Th. Ionescu Bucu­reşti, Gh. Morţun avocat Bacău, Dim. Cazacu institutor Bucureşti, Emil Garc­­escu funcţ. Bucureşti, Cristea Şerbănes­­cu profesor Focşani, Gh­. Rişcanu pro­fesor Buzău, Ioan Tuchilă profesor Bîr­­lad, N. Movilă Focşani, Gh. Ştefănescu P.­Neamţ, Mitiţă Pe­trescu proprietar Bu­cureşti, Zumnarski avocat Bacău, I. Lu­­pu proprietar Bîrlad, N. Iliescu avocat Focşani, dr. Antoniu Birlad, D. Manoles­­funcţionar Focşani, d-ra Elena Murguleţ Bacău, C. Toraescu student Iaşi, d-na şi d-ra Paladi Bîrlad, d-na Elen­a Geor­­geanu­orohoi, Th. Marinescu funcţio­nar ministerul de interne Bucureşti, M. Buzenchi student Iaşi, d-na Alice Pre­sa Botoşani, Ilie Nicolau student Brăila Al. Panu student Bucureşti, d-na Iulia­­na Tarinschi Suceava, Ştfan Orăşeanu Iaşi, d-na Amalia Ivanovici Bucureşti, I. E. Muntenescu Bucureşti, N. Şerbă­­nescu student Brăila, d-na Maria Petcu Roman, Vasile Lupu seminarist Iaşi, pre­otul Pavel Maniu Ioan Vaslui, Vasile Gheorghiţă student la München I. Chiri­­cuţa student la Leipzig, Galaction Gor­don student la Petersburg, etc. ® Dl. prof. dr. Manicalide va lipsi din Iaşi de la 20 Iulie până la 20 Au­gust. D-sa va petrece vacanţa la Con­stanţa. In acest timp va fi suplinit de d-na. dr. A. Macarovitsch, asistenta clinicei infantile. ■ In urma plozei torenţiale de ori după amiază au fost inundate mai multe case din str. Uzinei.­­ In seara zilei de 6 August va a­­vea loc în sala Circului Sidoli o mare Serată Dansantă organizată de societa­tea „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate. Este știut că această societate cînd organizază asemenea serate se petrece bine. Doritorii de a petrece o seară plă­cută nu vor lipsi de la această serată, care va fi bogată in surprize. Muzica comunala sub conducerea d-lui Cirilo va delecta publicul cu ariile cele mai noui. Napoleon captiv. In altă seară ie­șenii vor putea vedea în grădina „Tra­ian" interesantele episoade ale lui Na­poleon­­ în exil, o emoţionată dramă is­torică, întreaga desfăşurare cuprinde două părţi mari de cinematograf, adică o ju­mătate a programului. Celelalte două părţi ale programului conţin între altele: Recunoştinţa drumeţului, roman însufle­­ţit. — Din Sviţera, pitoreasca vale Lau­terbrunnen—Timpilă se culcă sub cerul liber, scene comice —Uzinele metalurgice din Donetz (Rusia) vederi industriale — Razele Roentgen, popularizare ştiinţifică. The Buthais, exerciţii gimnastice, vederi artistice­ sportive —Piticul Gaston face e­­xerciţii de forţă, scene comice etc. etc. Concertele arilglei lîmngda Do­rini. In seara de 17 Iuli a. c. a avut loc la Slănicul Moldovei concertul dat de artista Magda Dorini (Madeleine Sion), premadonă a teatrului „Fenice“ din Ve­neţia. Tinăra artistă a obţinut un succes de nedescris vizitatorii staţiunei resplă­­tind-o cu numeroase ovaţiuni. După cum ni se comunica din Slănic concertul a­­cesta a avut un succes desăvişit, tinăra artistă magnetizind întregul auditoriu prin voacea ei divină. In ziua de 23 iulie tinăra, dar valo­­roasa noastră artistă va concerta la Sa­­rata Monteoru (Buzeu) unde a fost invi­tată anume. Liceul Particular­­ ■ Str. Mitropioliei No. 10 — Se aduce la cunoştinţa ca în timpul vacanţei­­ Iulie­­r-i Septembre, la Liceul Particu­lar din localitate se vor ţinea cursuri de pregătire pentru e­­xamenele generale din Septem- I­bre, pentru corigenţi, şcoli spe- fl ciale, examene de bursă şi de­­ admitere în liceu. Pentru informaţiuni a se a­­dresa la Liceul Particular între­­ orele 3 —5 p. m. în ori­ce zi. | DIRECȚIUNEA I ___ | SVEN LANGE 2. Simson şi Delila — O tragicomedie în trei acte — Traducere de Armand. Petru. — Poate. Abia îmi vine să cred. Sut vesel de frică ! Mai de­grabă aşi prefera să mă dau de-a tum­ba colo pe podea, căci astăzi cu siguranţă nu mi-aşi rupe capul!­­ (Se ridică). Mă laşi ? Dagmar.—Pentru D-zeu ! Petru.—Ei da,— poate să mi-1 rup ! Ai dreptate. Sunt prea gros. (Se a­­șează). Tu întotdeauna ai drep­tate ! (Minînca). Dagmar.—(Dup’o pauză). Ah, încaltea dac’ar primi piesa ! Petru.—Atîta brînză este ? Dagmar.—Da—atîta ! Petru.—De-o săptâmînă de cînd tot de asta văd dinaintea ochilor şi nu aduce o alta mai bună. Dagmar.—Bine că vezi ! Dacă primeşte piesa atuncea putem plăti pe brînzar şi pe casap ! El plăteşte 500 de coroane pentru o piesă intr’un act! Asta însamnă ceva ! Ar putea atuncea să mai rămam­ă ceva şi pentru tine ! Petru.— Mi nu-mi trebuie nimic! Dagmar.­ Totuși, Petre! Manşetele tale sunt intr’o stare deplorabila. N’ai nici o pereche ca să nu fie distrămată la margini ! Petru.—Ce-i pasă unui poet de manşete distrâmate ? Dagmar— Dar îmi pasă mie, Petre. Eu ași vrea ca să apari ceva mai elegant! Din cind în cind pri­mesc cite o vizită și atuncea nu pot suferi să te văd umbrind ca un calic... Petru.—Ca un calic ?— (își descheie vesta). Dagmar—D-zeule, ce faci ? Petru. — îmi dai voie să te întreb dacă ai văzut vre­odată un calic care are aspectul meu? Dagmar—Dar ce-i asta ? Astea-s bre­tele ? Petru— De mătasă roșie, cu mici flori­cele gălbii... Ai văzut vre­odată ceva mai frumos? Le-am cum­părat ieri şi sunt dispus să le arăt la fiecare. Dagmar — Dar nu poţi primi nici­odată în vestă ! Petru.—Bine— atuncea să lăsăm iar ca eleganţă să dispară ! (îşi închide vesta). Dagmar—Şi dacă-mi dai voe să te în­treb, cît te-au costat fleacurile acestea ? Petru.—Şasă coroane şi jumătate, fru­moasa mea—şi astea la o des­facere totală! Dagmar. — Ai nnebunit ? Cu banii aceştia puteai să-ţi cumperi o duzină de manşete! Petru- — Se ’nţelege, dar manşetele nu-mi fac atîta plăcere ! Manşetele, vezi tu, —asta-i întocmai ca și cum le scoli dimineața ca să te speli și să te îmbraci pentru a minca de trei ori, ca în urmă iar să te culci! N’ai ideie cit mă plicti­sește aceasta! Bretelele însă— ele sunt visul meu, Dagmar. — Nu știu cine te-ar mai putea pricepe ! Petru.—(încet) Mai bine n’o pot explica ! (trece cu mina prin păr şi’şi cată de treabă.). Dagmar.—(îl priveşte o clipă cu duş­mănie) Doamne, sufletul ţi-i ne­gru, de închipuit ce ieşti, Petre ! Petru.—(priveşte spre ea, răzînd) Sunt un tel de „Petru Negru“. Dagmar.—Asta ţi-am mai spus’o şi-mi revine la fie­ce oră! Petru. — Mie îmi plac complimentele, mai cu seamă cînd nu-i de la tine. Dar de ce...? Dagmar.—Da, bună-oară cu piesa ta. Sunt convin­s că n’ar face nici o impresie asupra ta dacă ți-ai inapoi-o ! Tu ai lua aceasta drept o mare cinste! Petru.—Da—he-he— asta așa-i! O cinste foarte scumpă, căci ea m’a costat multe ore de muncă ! O onoare —căci vita habar n’are de ceia­ ce însamnă poesie! Dagmar.—Dar dacă publicul... Petru— Publicul—al ! Publicul e întoc­mai ca par­tea dindărăt a unui urangutang! Dagmar.—Eh, Petre ! Petru.—Tu poate că vezi numai partea din față—şi judeci după asta ! Dagmar.— (se ridică cu putere) Petru.—Fii liniştită draga mea, ştii că te iubesc! Dagm­ar— Iţi mulţumesc pentr’o ase­menea iubire! Petru— Asemenea şi din partea mea ! Dagmar.—(primblîndu-se în sus şi ’n jos, amărîtă) Nu-ţi pasă de foc de mine! Iţi pasă numai atuncea cînd ai nevoe de mine! Toată relaţiunea noastră există numai in ceia­ ce priveşte partea fizică ! Petru—(întinde braţele spre ea, răzînd) Da, da, mica mea drăguţă—par­tea fizică, ai? Nevoe de tine? (Va urma) :________________|——

Next