Mişcarea, iulie 1912 (Anul 4, nr. 144-168)

1912-07-22 / nr. 161

IMPRESII ŞI FAPTE Sărbătoarea tipografilor Societatea tipografilor, „Unirea“, şi-a ser­bat i­eri, la Bîrnova, patronul. S’au risipit prin pădurile, învălite în ceaţă albastră, cei veşnic închişi în atelierele po­somorite; se vedea în ochii fiecăruia dor de viaţă, de lumină şi libertate.­­ In, surîsul buzelor tuturora era îngropat­­ însă vechiul chin, pe care nici limpezimea .1,1 cerului, nici mirosul de lîneaţă, nici largul, a zărilor nu l-au putut fura. In fiecare om vedeam o lume felurită de dureri. Şi parcă îi zăream, în atelier, tăcuţi, purtîndu-şi grăbit mina deasupra căştilor de lemn, în care dorm, în neorindueală, literile. Mina asta le adună, îmbrăţişîndu-le două cite două, le dă dragoste şi le insuflă viaţă. Literile de plumb, moarte, tresar sub de­gete înnegrite şi prind să povestească gîn­­duri ce-au frămîntat o minte şi simţiri ce au rîs sau au plîns într’un suflet. Rîndurile tipărite poartă durerile unor su­flete mute, care, din umbră, ca nişte gene­rali de stat major, conduc armate pe cîmpul de luptă. Tipografii scot, din hurneli de roţi şi în­­vîrtituri de valuri, cărţi multe, pe care le aruncă în lume, — fie că şi-or găsi loc în­tr’o bibliotecă bogată, fie că vor fi aşezate, într’o odae săracă, pe-o masă de seînduri negeluite. Zboară ^cărţile departe, ducînd cu ele şi truda ochilor secaţi şi tremurarea mînilor muncite ; duc avînturile autorilor şi cînte­­cul trist al tipografiilor. E o colaborare tăcută, umilă şi cinstită. Mai mult decît autorii volumelor, gazeta­rii îşi au viaţa string legată de atelierele cu căşti de lemn, cu maşini grele şi huru­­itoare. In fiecare zi se apropie de efemerite pagini de­ plu­mb, care, intrio clipă, au în­chegat atîtea nemulţumiri şi bucurii, — şi care, în clipa următoare, se desfac, se risi­pesc, literă cu literă, în căsuţele lor, — pen­­tru ca, peste o zi, să se adune iarăşi în ne­bănuite forme. Mi-s scumpi tovarăşii aceştia, modeşti, care în fiecare zi îmi zămilesc revolta, ura şi dragostea , dragostea, pentru norodul să­rac şi muncitor, în care sînt pierdut şi eu; ura, ura­ sălbatecă, împotriva hoiturilor, trântite, ca în nişte cavouri, în lojile luxoase* sau legănate, într’o supremă mulţumire, de automobile şi cupele; revolta, împotriva călcătorilor de lege şi de dreptate. M’am amestecat în mulţimea tipografilor ca, împreună cu ei, să mă bucur de o zi cu soare. Convoiul lor a trecut cărări înguste, în pacea pădurii, — şi s’a oprit, o clipă, pe un platou, de unde se zărea sclipind aco­­perişele laşului, în depărtare. Pe­ platoul a­­cela e spitalul de tuberculoşi. întâlnirea aceasta întâmplătoare are mult înţeles : tipografii dau cel mai mare contin­gent spitalelor de acest fel. Privind paturile portative, in care stăteau întinse figuri albe, ca şi halaturile,­ m’am înfiorat. Tipografii oriunde trebuiau să-şi serbeze ziua de eri, -7 numai ii­ preajma acelui Spital, nu. Rinaldo Ultime informaţii Pânea se va scumpi.—Acum câtva timp «Societatea generala a morilor din România Limited», constituită de curând în Anglia a cumpărat moara Taxier şi Goldsman din Iaşi. Această societate a mai cumpărat încă 4 mori dintre cele mai mari din ţară. Această acaparare prezintă o mare pri­mejdie. Neîndoios sindicatul în chestiune uzează de un drept legal, prevăzut de codul de comerţ, achiziţionând inter­­prinderile pe care vrea să le exploa­teze.­­ Dar obiectul acestor întreprinderi, co­merţul pe care sindicatul vrea să-l facă e din cele mai delicate. E doar vorba de făina din care se face pânea. Dacă sindicatul în chestiune va pune mâna pe principalele mori din ţară, e evident că va monopoliza un articol de primordială necesitate. Dispunând de capital şi de un perfec­ţionat ultilaj de export, putând­u-şi crea cu uşurinţă debuşeuri peste hotare, el va exporta de preferinţă făina ce va produce—preţurile fiind foarte avanta­joase în­ Japus—iar consumaţiunei­ interne îi va impune preţuri aproape egale cu cele din apus cara ere va provoca în mod fatal o scumpire a pîinei. Ori­cine îşi dă seama de primejdia se va răzuită din majorarea preţului pâinei acest articol de prima necesi­tate. Acum câţiva ani ne-ara alarmat de eventualitatea unei monopolizări a co­merţului cu petrol. Primejdia acestui monopol e absolut derizorie faţă de cea cu mult mai mare, a monopolizărei făi­­nei de grâu. In chestiunea petrolului am făcut ce am făcut şi am evitat,primejdia.. Cu a­tât mai mult se impune să fim cu ochii în patru­ faţă de primejdia ce ameninţă comerţul cu pîine.­­ M. S. Regele a aprobat proectul de regulament al facultăţii de medicină din Iaşi. „ Ministerul de domenii a fost încu­­noştiinţat de fermele agricole, că acum e cel mai hurt timp pentru semănatul MIŞC­AREA rapiţei avînd in vedere vremei umedă din ultimul timp. Se ştie în adevăr că rapiţa nu poate suferi timpul secetos.­­ Examenul de capacitate pentru ob­ţinerea gradului de sublocotenent de rezervă combatant sau administrator sublocotenent,se va ţinea la şcoalele mi­litare respective in ziua de 2 octombrie a. c. şi se va trece înaintea co­misiuni­lor examinatoare prevăzute la art 6 din regulamentul şcoalelor militare. 25 Membrii societâtei «Unirea» a lucră­torilor tipografi din Iaşi şi-au serbat ori patronul societâtei prin p escursiune or­ganizată la Barhova. Plecarea din Iaşi­ s’a făcut la orele 8 jum. dimineaţă. La Bârnova escursio­­niştii s’au fotografiat în corpoare dea­supra tunelului apoi au luat parte la un banchet la care a vorbit d-nii I. Ale­­xandrescu preşedintele societâţei tipo­­grafilor şi I. S. Ionescu membru în ca­mera de comerţ. O delegaţie a soc. Unirea a participat­eri dimineaţă la serviciul divin oficiat la biserica Sf. Constantin. Escursioniştii au vizitat cu ocazia es­­cursiunei de eri azilul de tuberculoşi de la Bârnova iar la orele 9 sau reîntors în localitate.­­ La serviciul comptabilităţei primă­riei se lucrează de cîteva zile la o sta­tistică privitoare la toate împrumuturile contractate de comuna Iaşi precum şi la modul cum au fost întrebuinţate, spe­­cificîndu-se suma pentru fiecare lucrare efectuată. Această statistică a fost cerută de ministerul de interne. estiu aratat, că la inaugurarea no­ului local al corporaţiilor din Iaşi va asista şi domnul Neniţescu ministerul industrie. Meseriaşii din localitate vor adresa cu această ocazie d-lui ministru Neni­ţescu un memoriu prin care se va cere modificarea actualei legi a meserii­lor. Familia ucenicului Gh. Tescu, vic­tima nenorocitului accident întimplat zi­lele trecute la atelierele de la Frumoasa a dat Direcţia generală a C. F. R. in judecată cerînd ca despăgubire suma de 50.000 lei. Autorităţile au deschis o anchetă pen­tru a se stabili responsabilitatea celor, de pe urma căror s’a produs acest acci­dent. La şcoala superioară de meserii din Iaşi sunt vacante 28 burse. Concursul va începe în ziua 1 Septembrie. Din totalul acestor burse­li sunt ale statului, 16 judeţene, şi 1 comunală. Bursa comunală este a primăriei o­­raşului Iaşi, iar cele judeţiene sunt ale­ judeţelor : Fălciu, Vaslui, R. Sarat, Put­­na, Suceava, Roman, Neamţu, Bacău, Tecuci, Botoşani, Tutova şi una a jude­ţului Prahova. In cererile, pe care concurenţii le vor înainta secretariatului şcoalei, vor tre­bui să arăte ce secţie voeşte să urmeze. Ei trebueşte să fie absolvenţi ai unei şcoale inferioare de meserii, sau a 4, 3 sau 2 clase gimnaziale, şi vor fi prefe­raţi la concurs după numărul claselor secundare absolvite. Candidaţii vor fi examinaţi după pro­gramul clasei a doua gimnazială asupra următoarelor materii: limba romînă, arit­metica şi geometrie, şi desen. Candida­ţii absolvenţi ai şcoalelor inferoare de meserii vor fi examinaţi asupra mate­riilor şcoalei pe care a absolvit-o. Virsta candidaţilor la toate bursele va trebui să fie între 15-16. 0 La seminarul «Veniamin» din Iaşi, 18 locuri pentru bursieri şi 11 pentru solvenţi. Concursul se va ţine numai pentru cl. I şi nu sunt­ admişi de­cit numai fiii de români de religie ortodoxă. înscrierile se fac între I şi lîr a lui August. A a apărut albumul Pavimentul Ro­mâniei, cuprinzând portretele şi biogra­fiile tuturor deputaţilor şi senatorilor — guvernamentali şi opozanţi —din actuala legislaţie. Se poate procura numai direct de la editura «Parlamentul României» Bucu­reşti. Numărul exemplarelor este foarte res­­trîns. Ecou. — Vizitaţi cel mai bun maga­zin asortat cu parfumeriile cele mai fi­ne, articole de Toaletă, obiecte de lux, articole fotografice, articole higienice şi sanitare, etc. Magazinul general S. Bernfeld str. Lă­­puşneanu 38 vis-a-vis de Creditul Urban. Pentru sezonul Băilor şi de vi­legiatură BANCA MOLDOVA emi­te cecuri şi scrisori circulare de credit asupra tuturor staţiunelor balneare şi climaterice din ţară şi străinătate.­­ Şcolare.—Cererile pentru ocuparea posturilor vacante în învăţămîntul se­cundar, vor fi primite la ministerul in­strucţiunei numai pină în ziua de 11 August. — Pe ziua de 22 August vor fi che­maţi la ministerul instrucţiunei toţi ab­solvenţii normalişti, invata­tori şi învă­ţătoare, care n’au fost numiţi iică, pen­tru a-şi alege posturi în invăţămînt. „ D. L. Roiu revizor şcolar, a obţi­nut un concediu de 45 zile cu începere de la 20 iulie. Pe tot acest timp afacerile revizora­­tului vor fi girate de d. I. Petrov. — Printre învăţătorii din jud. Doro­­hoi s’a făcut următarea mişcare : D-ra Elena Axente a fost transferată de la şcoala din Simnicea la Dumbrăveni. D-na Maria Chiriţa de la Tg. Ştefăneşti la Simnicea. — Neterminîndu-se incă lucrările de construcţiune a şcoalei din corn. Copou Vultur, inaugurarea localului acestei şcoli se va face în cursul lunei Au­gust.­­ Ministerul instrucţiunei a pus in vederea revizoratului şcolar că preoţii ce funcţionează în invăţămînt să fie re­tribuiţi cu jumătate din salarul învăţă­torilor de­oare­ce li se mai serveşte şi salarul de paroh. jg Administraţia ziarului „Miş­carea“ primeşte abonamente lunare pentru ori­ce staţiune de viligia­­tură, în timpul va­canţei. Ultima oară Audienţa contelui Ber­­chtold la Sinaia Viena. —Ziarul Neue Freie Presse află că contele Berchtold ministrul de externe al Austro-Ungariei se va presenta probabil la sfirşitul lu­pei August la Sinaia Regelui Carol. Această vizită ar avea loc după iniţiativa însuşi a Suveranului ro­mân. Dorinţa regelui este o probă mai mult de relaţiile amicale Aus­­tro-Romîne şi mărturiseşte valoarea ce se pune în desvoltarea acestor relaţiuni. Ziarul aminteşte vizita şefului de stat major generalul Scheman şi participarea generalului Averescu la marile manevre Austro-Ungare, spunînd că aceste vizite mărturi­sesc raporturile excelente care leagă de atita timp Austria şi România şi care sunt foarte importante pen­tru mersul pacific al politicei ge­nerale. Comunitatea de interese a creat aceste raporturi care au fost întă­rite prin simpatiile care s-au sta­bilit şi care nu pot de­cît să pro­greseze dacă personagiile care o­­cupă posturile competinte vor intra în relaţiuni personale şi se vor a­­propia de suveranii ambelor state. Revolta albanezilor Turcia în plină anarhie. — Tulbu­rările din Albania. Constantinopol.—In urma stă­ruinţelor consiliului mixt, Patriar­hul ecumenic şi-a retras demisia. Pentru a înţelege situaţia difi­cilă în care se află guvernul în atitudinea lui faţă de Cameră e de ajuns a semnala după ştiri sigure, că resculaţii albaneji din Mitroviţa au adresat o telegramă cerînd di­zolvarea Camerei în 48 ore şi Sul­tanul le-a respuns să aibă rabdare. Marele vizir căruia i s’a telegrafiat aceiaşi cerere a respuns că va tri­mite la Mitroviţa pe şeful misiu­­nei Ibrahim spre a le acorda re­vendicările lor legitime. * Salonic.—Termenul cerut de arnăuţi pentru disolvarea Camerei expirînd, a în­ceput o mare ferbere. Se comunică din Grădiştea că 5 pri­mari şi 52 jandarmi au părăsit postu­rile şi au făcut cauză comună cu răscu­laţii. Rebelii au forţat închisoarea de la Sienica şi au dat drumul la 152 deţinuţi. Intr’o luptă care s’a dat lingă Seloice, trupele au fost învinse şi dezarmate. Convenţie Ruse Paris. — După ziarul Le Temps ar fi avut loc în cele din urmă franceză Pepinierele de viţe Algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-­Iaşi Ofiţer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). 8000000 viţe altoite in Algeria 1500000 viţe altoite in Necolina Iaşi Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vindute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere A s ^­xi 2 o 5 Oh săptămâni negocieri importante intre guvernul francez şi rus în privinţa încheerei unei convenţii de marină în scop de a complecta alianţa există. Stipulaţiunile ar fi fost stabi­lite în timpul şederei la Paris a şefului statului major rus şi ar să fie ratificate în timpul şederei primului ministru Poincare la Pe­tersburg. Ciocnire între ruşi turci la graniţa persană Teheran.— Un ofiţer rus cu 7 cazaci care se ducea în misiune la Kotur a fost atacat cu lovituri de foc de un post militar turc pe un teritoriu cunoscut ca fiind per­san. Cazacii au ripostat. Fratele guvernatorului din Kotur venind în ajutorul ruşilor, turcii au în­cetat focul. Consulul r­us a protestat în mod energic pe lângă consulul turc. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI Noi Primarul Comunei Iaşi, Având în vedere că s’a înfiinţat prin curţi depozit mare de lăzi deşarte, ceea ce poate uşor da loc la incendieri şi împedeca în acelaş timp ţinerea curată a acelor curţi Dispunem Este cu totul oprit atât în zona I cât şi în zona II al acestui oraş, a se în­fiinţa asemenea depozite. Contravenienţii vor fi daţi în judecată. No. 19089. 1911 Iulie 21. DE VÎNZARE O casă compusă din trei odăi, antret, bucătărie, coridor, pivniţă, şură, camară de lemne, curte spaţioasă, situată in stra­dela Trei-Erarhi No. 4, in aprop. Pala­tului administrativ. — A se adresa la redacţia ziarului „Mişcarea“, strada Pă­curari. Dr. AL A. Lambrior Consultațiuni de la 8 -10 a. m. şi de la 1—4 p. m. IAȘI, Strada Vovidenia 2. Doctor S. Dulberger Specialist în boale de femei­­ MAMOS — fost medic la clinica obstetricală a Con­silierului intim Prof. dr. Bum din Berlin fost timp îndelungat medic secundar al Spitalelor Casei Sf. Spiridon din Iaşi, dă consultaţiuni: de la 10—12 a. m. şi de la 3—5 p. m. în locuinţa sa din str. Bulevardul Ferdi. wrt tr// iffirtof/i af.v. Cvii.tr/f i­ A/io 11 Doctor S1IZANA GROSI asistentă la clinica obstetricală BOLI DE FEMEI, FACERI CONSULTAȚIUNI 2-4 p. m. Anastasie Panu, 43 MARELE HOTEL BINDER­ ­ IAŞI­Aranjat din nou a trecut sub noua administraţie a mea specială. Situat in una din cele mai frumoase poziţiuni din centrul oraşului str. I. C. Brătianu are pe lingă un serviciu prompt, camere foarte spaţioase, bine aerisite igienice cu un mobilier special. Băi, telefon, grădină mare cu brazi, terassa, salon pentru banchete, baruri etc. Prețul camerei de la lei 2.50 în sus. Rog pe onor. clientelă de a mă vizita Cu stimă HERMAN EHRLICH NR. In curlnd se va deschide marele Restaurant condus de antreprenorul Her­man Ehrlich. RRflflfl lei de dat cu îm- UUUUU prumut cu primă ipotecă. A se adresa la N. Maxim, avocat. Strada Păcurari 17 Anuneiu Se aduce la cunoştin­ţa d-lor amatori că cu începere dela 1 Octomb. 1912, este de arendat pia­ţa sft. Spiridon împreună cu toate imobilele foaste proprietatea Corjescu cuprinse între stradele I. C. Brătianu, Muzelor şi Vasile Conta.­­ Pentru condiţiuni a se adresa la dl.­Gr. Gr. Iamandy, str. sft. Sava, Iași. 2000­SU£WR E. COPFER Iaşi—str. Lăpuşneanu No. 6—Iaş! asortat pe lîngă toate articolele ne­cesare şi moderne pendinte de a­­ceastă ramură, cu un mare depo­sit de Parfumerii, Săpunuri fine, Pudră, Cremă şi In fine toate ar­ticolele de toaletă, marfă străina, asemenea Lacuri şi Vopsele. — Preturi convenabile —

Next