Mişcarea, noiembrie 1912 (Anul 4, nr. 242-265)
1912-11-25 / nr. 261
propiere de el și răzimindu-se de balus- tradă privea pierdută tn undele lucitoare ale lacului... Raoul o recunoscu și voia să se depărteze. Ar fi a numai să se termine elntecu? ’carolă, care răsuna atît de sup cerea serii... Atu ara femeie făcu o mișcare și se au... un glas lin, melodios : — De ce vrei să pleci, Ivry ? Nu voesc să te alung, căci ştiu, câ m’ai recunoscut. Stai puţin, putem să schimbăm citeva cuvinte... — Ţi-am cunoscut glasul şi parfumul favorit... De ce îţi aduci aminte de mine ? — Raoul! Numai atita. Ştia, că pronunţînd incilul ei acest nume, purtătorul lui va sta locului ca pironit. Apoi zise : — îmi aduc aminte de-o noapte, cînd pe un mal de mare olandeză, stăteam amîndoi lingă olaltă pe mal... Era tocmai o noapte suavă ca aceasta... iţi aduei aminte... Cind a fost ?... Așa cred, că înainte cu opt ani, dar vremea nu hotărește. Adineaori te-am văzut în sufrageria hotelului cu soţia d-tale şi cu copilaşul... Ei sunt, nu-i aşa ? De altcum eu sunt în trecere pe aici, ori am venit din Beliagio şi mine dimineaţă plec la Florenţa... După ce întimplarea a voit să ne intilnim, pentru ce să nu stăm puţin de vorbă ?... Ce rău am face prin aceasta?... Liniştea ştiu, că nu ţi-o tulbur, căci sunt de credinţă, că nu mai ţii la mine... Nu e aşa, Raoul ? — Da... — Ei vezi... Totul s’a petrecut aşa, cum am prevăzut... Dacă ai suferit la despărţirea noastră, acum eşti liniştit... Am văzut eu bucurie, că eşti înviorat şi faţa iţi este liniştită. Băiatul d-tale este drăguţ, soţia e incîntătoare şi se vede, că te adoară... Ei, am zis nu totdeauna, că d-ta eşti omul plăcerilor de felul acesta... E nostim însă, că peste un sfert de ceas ne despărţim şi eu dispar iarăşi în sinul uitării, fără ca d-ta să-mi fi văzut faţa... Şi poate nu-mi vei păstra decit amintirea glasului meu şi a parfumului favorit... — Gindesc, că şi acum eşti toi atît de frumoasă. Un ris nervos a fost răspunsul la acest compliment. — Eu sunt nimenea..., ca într’un bal costumat... am mască neagră pe faţă... sunt niminea... un glas, o aromă. Cazul e nostim... o dispoziţie adevărat italiană... Dar să aruncăm masca şi să nu continuăm aceasta veselie forţată, pe cind inima d-tale e plină de ură şi poate eşti turburat. — Eşti un rătăcire, nu sunt supărat şi nici nu mă turbur... Suferinţele au încetat... a încetat şi durerea, cauzată de perderea d-tale.Ai avut poate dreptate să mă despreţueşti... Mi-am creiat o viaţă nouă, care mă mulţumeşte, mă face fericit. Dar spune ceva despre viaţa d-tale, despre fericire... — Adevărat... d-ta nu ştii nimic de opt ani de viaţa mea. Lasă să rămâie ascunsă şi aceea sub mască, asemenea feţei mele, căci şi aceea poartă suvenirile altor nopţi triste, ca şi faţa mea... Lasă se crezi, că sunt fericită, precum crezi, că am rămas tot frumoasă ! Je Raol îi surprinse glasul nesfirşit de dureros, iar femeia continuă : — Ascultă, Raoul, ceea ce ai zis adineaori, şi altul a zise : de atunci, am iubit pe cineva şi acela m’a dispreţuit, întocmai cum te-am dispreţuit şi eu pe d-ta. A dorit să aibă o altă vieaţă şi m’a părăsit. Şi crudelitatea, cu care te-am tratat eu pe d-ta, mi-a rasplătito insuţit. Soarta şi-a răzbunat amar... — Te compătimise şi mă mir... Am gândit că mos mai bine... pe d ta care e de orgolioasă. — .ji. In linişte, fericită, am plecat atletul credincios pe marea vieţii, şi nu mi-a pisat de vâltoare, de acel vârtej inselător, care nu se arată la faţa apei, ci colo In adâncimea valurilor sapă mormântul victimei şi de-o dată se rădică, ca să o înghită... când bat mai strălucitor razele soarelui. Nu-i ai un mic vifor şi vâltoarea se iveşte izi şi In regiunea aceasta sunt dese astfel de vijelii... Apa lacului se negreşte şi vîntul râdică valurile. Mica luntre, uite colo, a plecat repede spre mal.. D-ta Raoul te-ai restaurat după vijelie, căci eşti bărbat, dar eu am rămas rănită. Vezi, acum nu mai sunt orgolioasă, pentru că ţi Ie spun toate aceste, dar nu ţi le spun ca să mă compătimeşti, le povestesc numai. Rana inimei mele nu s’a vindecat, sufăr mai departe din pricina lui, d-ta eşti împăcat, ţi-ai uitat de mine. Raoul atunci a făcut un pas spre femeie şi şopti încet:— Du unde ştii? „Pentru că valurile liniştite, pacinice, căldura vieţii familiare şi simţul datorinţei ascunde multe... Viitoarea însă se mişcă cu furie în adincime... o simţim necontenit şi dacă o uităm uneori, totuşi ea este acolo... Şi valurile fericirii sunt atît de străvezii, incit pătrund prin ele toate suferinţele... Pentru ce ne-am întîlnit azi ? Suferinţa d-tale mă pătrunde... dacă aş şti că eşti fericită, aş râmînea indiferent, dar acum simt aproape o poftă a-ţi vedea fata torturată de durere... nu faţa de odinioară, ironică, frumoasă, ci cea adevărată, cea de acum, brăzdată de suferinţe. — Nu, Raoul... nu vreau să mă vezi... M’am schimbat mult... am fost bolnavă, greu bolnavă, şi m’am făcut aproape urită, părul mi-a încărunţit şi viaţa mea de femeie a încetat... Atitea rele ţi-a făcut acela? — O da, Raoul,... lucruri grozave. Iubeşte-ţi copilul şi nevasta, mergi la ei... Eu sunt urîtă, bătrînă... Nu-mi păstra de cit amintirea glasului şi a parfumului meu... Ah, cum se zbat valurile, acum vueşte apa... Asculta, Raoul, viitoarea... Mica luntre a sosit la mal... în hotel e linişte complectă, toate ferestrele sunt întunecate. Mergi la soţie la copil... grăbeşte, Raoul... Viforul a isbucnit... Vino, mirosul magnoliilor e îmbătător... Merg eu înainte, să nu mă priveşti în faţă... Numai atita să-ţi rămiie în memorie, că astă seară ai întilnit in calea d-tale o durere, o foarte mare durere, pe care nu o mai poate alina nici cind nici o fiinţă omenească... Şi intre urletul viforului, la lumina ţinut fulger, Raoul zări trecînd pe cărăruie figura sveltă, albă, de femeie, acoperindu-și fața cu mînile ei mici... pe cind valurile agitate de vint se aruncau pe terasă și se fringeau, ca tot atitea mărgele printre tufele de magnolia... trad.—Smn.— Note literare scriitorul italian E. A. Butti, poet, autor dramatic şi filosof, a încetat din viaţă. Pe urma lui rămin o serie de opere cari sunt traduse în mai toate limbile europene. Quatuor Bruxelles «Celebrul Quatuor Bruxelles» săvîrşeşte acum un turneu triumfal prin Europa şi obţine peste tot succese pe care presa e unanimă a le constata şi a le sancţiona. De la Bruxelles la Petersburg, trecînd prin Hamburg, Berlin, Posen, etc., e un adevărat concert de laude la adresa acestui uimitor ansamblu, care a dus arta muzicei de cameră la cel mai înalt grad de perfecţiune. Singurul concert pe care „Quartetul Bruxeles“ îl va da la Teatrul Naţional Vinerea viitoare 30 Noembre va fi cercetat de întreaga elită ieşană. Jevue Roumaine, apreciata publicaţiune bilunară, care continuă a fi credincioasă programului său eclectic, in numărul de azi cuprinde un substanţial articol de G. Ibrăileanu, eminentul critic şi profesor universitar, asupra raporturilor dintre literatură şi societate, prea frumoase poezii de Ovid Densuşianu, Mihail Codreanu, Gr. Alexandrescu şi Radu Rosetti; sfîrşitul studiului Politica raselor de Al. D. Xenopol, ilustrul academician; interesante aprecieri critice de Caion asupra poeziei simboliste române şi sistemul critic al d-lui G. Ibrăileanu; un portret literar de Mateiu Rusu; o frumoasă nuvelă Habas Cipriotul de D. Anghel, subtilul poet; urmarea Cocoșului negru de V. Eftimiu şi o bogată cronică I. MAREK Atelier mecanic şi construcţiuni de fier ~ CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu maşinele cele mai perfecţionate precum şi sudură antogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat pentru societatea Unionbaugeselschaft lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezervoare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 MIŞCAREA informativă. In medalion, portretul lui Mihail Codreanu. Un leu numărul. Redacţia şi administraţia : str. Lucaci 10, Bucureşti. Nnoua revistă Română cuprinde azi următoarele : înmormântarea lui Caragiale — Noul Parlament. George Murnu, AutonomiaMacedoniei, Ion Trivale, „Către noua generaţie“ de S. Mehedinţi, „Nuvelele“ lui Ion Dragoslav. M. Mihăileanu, Străinii în şcoalele noastre secundare. D. Iacobescu, Noapte fantastica (versuri), Adrian Maniu, l prin genele soarelui. Castor Pollux, Adagio de toamnă (versuri) Peter Rosegger, Acarul, Lazăr Cosma, „Egreta“ de Dario Niccodemi. „Voia Inimii“ de Francisc de Croisset. însemnări. Literatura italiană la Universitate. — Logica naţionalistă. — Reynaldo Hahn. Revista revistelor. Viaţa românească. — Părerile unui spectator. — Luceafărul. — Le Courrier Européen. The Golden Doom este intitulată o comedie scrisă de un tînăr scriitor englez Dunsany. Piesa se joacă cu mare succes în fiece seri la teatrul „Haymarket“. L.Jimt Getke fost director al teatrului „Raimund“ din Viena a încetat din viaţă. iarina, noua lucrare dramatică a lui Melchior Lengyel şi L. Biro s’a jucat cu mare succes la „teatrul popular» din Viena.2 aramura germană a permis reprezentarea piesei lui Wedekind „Francisca“ care a plăcut mult la Müuchen. Tristan Bernard autorul comediei „Cafeneaua cea mică» care se joacă mâine în matineu la teatrul naţional, a terminat o altă comedie întitulată „Phares Soubigon,, în colaborare cu A. Picard. us Astasi dimineaţă la orele li s’a ţinut la palatul regal un consiliu de miniştri sub preşidenţia M. S. Regelui . Ieri dimineaţă s’a serbat cu o deosebită solemnitate Urmul bisericei sfţii Voevozi din Tataraşi. ,Serviciu divin a fost oficiat de către economul Tincoca protoereul judeţului asistat de preotul Agapi şi corul acelei biserici. „ Liga Balcanică* Societatea culturală Liga Balcanică, care urmăreşte scopul înfrăţirei tuturor popoarelor din Balcani şi a României, pentru ca să se unească toate intr-o confederaţie puternică, menită a fi un factor important de progres civilizaţie şi pace în concertul european, a înfiinţat pe lângă ziarul «L’Echo des Balkans“ şi un cerc, în care sunt admişi ca membrii temporari toţi membrii cluburilor din ţară şi străinătate care trec prin Bucureşti. Inaugurarea acestui cerc se va face in Captală astăzi la ora 5. „ Cursurile şcolilor primare din localitate au fost suspendate pentru astăzi după amează, corpul didactic din localitate avănd conferinţele generale lunare.ee lângă şcoala de băeţi No. 4 din oraşul Botoşani funcţionează o şcoală de adulţi. Personalul didactic se compune din d-nii Gh. Petrescu directorul şcolii primare No. 4 şi C. Cernescu institutor la şcoala de băeţi No. 2. • Mişcarea din corpul tel poştal. De la venirea d-lui Cosăcescu la direcţiunea generală a poştelor şi telegrafului, se observa o vie mişcare printre funcţionarii ei. D-sa nu voieşte cu nici un preţ IU,__...i.M__U.li'lJil'JJU' ţ'LI. LJJ „HELEN E“ Magasin de Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Berlin şi Viena, o varilă colecţiune de pălării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate fonniturile de modă : aripi, pene, plectuse, flori etc Prețuri extrem deconvenabile. Hawjtîmpn Opt fălci loc de vie Du I tilluUl U cu case, in Tomești. A se adresa d-lui Victor Carpus, str. Vasile Lupu (foastă Cuza-Vodă) casele d-lui Moruzzi. Pepinierele de vite algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Ofiţer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). •§s 8000000 viţe altoite in Algeria 1500000 viţe altoite in Necolina Iaşi Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. Ia primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor, clientala de ami trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere să pue In aplicare noua lege de înaintare a funcţionarilor ceia ce a produs un curent contra d-sale. Toţi funcţionarii ce sânt loviţi prin această dispoziţie ţin dese consfătuiri pentru a găsi un mijloc eficace de a sa pune în aplicare legea la 1 April 1913, la caz contrar fiind ferm hotărâţi să proclame greva generală în întreaga ţară. ♦ O comisiune specială se va duce la audienţă la dl. Cosăcescu rugându-l să revie asupra unei dispoziţii nedrepte ce-i loveşte atât de crud, anunţ£ncfu-l totodată de hotărârea grevei. ® Şezătoare literară. In curând va avea loc în salonul Hotelului Binder, o şezătoare literară şi artistică organizată de poetul B. Nemţeanu, cu binevoitorul concurs al d-rei Elena Dorobey, al dlor. Gh. Cârjă, Radu Demetrescu şi I. Pavlow artişti ai Teatrului Naţional, al d-lui N. Teodorescu, profesor al conservatorului de Muzică şi a scriitorilor ieşeni M. Codreanu, Gh. Toporcleanu, Kurie Furtună, Hidalgo, I. M. Raşcu, şi Spira Luca. „ Publicul eşan este rugat să ia notă că audiţiunea de muzică de cameră de Duminică Koeipprie, în aula Universităţei, va începe la orele 3 precis. Estrada fiind situata foarte aproape de intrare, uşile vor fi închise cu începerea primului număr din program. Bliblioteca Centrală. In corpul profesoral al universităţi ieşene încă de mult s’a manifestat dorinţa de a se da o organizaţie mai bună Bibliotecei Centrale ce se află instalată în palatul universităţei. Această bibliotecă una din cele mai iari din ţară, sufere de multe neajunsuri, ce n’o fac cu totul accesibilă publicului cercetător. Bogată în cărţi vechi şi manuscripte româneşti de o reală valoare, ea niciodată nu va putea fi de vreun folos mai vizibil dacă nu se va căuta să i se dea o nouă îndrumare. In acest scop senatul universitar va fi convocat zilele acestea pentru a lua măsurile necesare pentru organizarea definitivă. Vor fi puse aprobărei cu această ocaziune, următoarele propuneri: a) Biblioteca Centrală să fie pusă direct sub controlul senatuluiuniversitar leşan. b) Mărirea numărului funcţionarilor, custozilor şi bibliotecarilor. c) Un nou aranjament al bibliotecei după specialităţi. d) Recrutarea unui personal competent. Inaugurarea bustului regretatului profesor V. Burlă care trebuia sâ aibă loc în ziua de 21 Noembrie a fost amînată pentru o altă dată. Fiind nevoie a se mai face oarecare lucrări spclului se crede că aceasta înaugurare nu va putea avea loc decît în primăvară. D-l Conferenţiar I. Berceanu, şi-a aminat cursul de drept roman cu studenţii anului al H-lea de licenţă Vineri 30 Noembrie ora 4 juni.—6 juna. — Dl. Dimitrie Alexandrescu decanul facultăţei de drept a renunţat definitiv de a fi transferat la catedra simţilară a universităţei din Bucureşti. M Ştiri artistice. — Vineri No 30embrie în sala teatrului naţional or singur Concert dat de celebrul (Quatuor frruxelloiST) şi care quartet se compune din renumiţi artişti Frans Schärg, Ilan Raucher, Raul Mim Şi Jacques Gaillard. * * Programa acestui strălucit Coacert este alcătuită din compoziţiile celebrilor autori ca: 1) Dvorak, quartet op. 96 în Fa major; 2) Haydn, quartet Noi 68 în Fa major; 3) Smdana «sus meinen Leben», quartet in ftji minor. Cele două concerte ce au dat anul trecut acest celebru quartet în Bucureşti şi care au fost atît de mult sărbătoriţi, ne face a crede că toţi iubitori de muzică aleasă vor lua parte la acest strălucit concert. Biletele sau pus în vinzare la agenţia teatrala «Thalia“ Th. Maximovich" » Ministerul de finanţe instiinţeaza administraţiile financiare din întreaga ţară ca să primească plăţile şi în argint, ţării a se mai face vreo dificultate. Se ştie că până acum aceste plăţi nu erau primite de el, aproape numai în hirtii. Cu această ocazie ministerul de finanţe va căuta să scoată din cuips monedele uzate. „ Luni 26 Noembre se va judeca la tribunalul Iaşi procesul fostului funcţionar al administraţiei financiare din loialitate, Frumuzacne Constantinescu, dat judecăţei pentru fals în acte publice, şi delapidare. Lucrările pentru instalarea luminei electrice în catedrala Mitropoliei fiind aproape terminate, încurind se vor relua serviciile religioase. S’A. REDESCHIS futarete ’Restaurant şi Gafenea ===== a HOTELULUI TRAYAN — sub administraţie nouă, instalându-le cu tot confortul nou şi necesar, echivalent străinătăţi. Sala specială de APERITIVE Mâncări reci alese. — Special in Plecituri = Bucătar maistru adus din Bucureşti = Serviciu ales. Curâţenie exemplară. — Preţuri modeste Administraţia condusă de Dl. GOTESMAN Vechiul şi renumitul antreprenor, dimoseuf îndeajuns publicului din Boafinia l s f . ki