Mişcarea, noiembrie 1912 (Anul 4, nr. 242-265)

1912-11-25 / nr. 261

propiere de el și răzimindu-se de balus-­ tradă privea pierdută tn undele lucitoare ale lacului... Raoul o recunoscu și voia să se de­părteze. Ar fi a numai să se termine elntecu? ’carolă, care răsuna atît de sup cerea serii... Atu ara femeie făcu o mișcare și se au... un glas lin, melodios : — De ce vrei să pleci, Ivry ? Nu vo­­esc să te alung, căci ştiu, câ m’ai re­cunoscut. Stai puţin, putem să schim­băm citeva cuvinte... — Ţi-am cunoscut glasul şi parfumul favorit... De ce îţi aduci aminte de mine ? — Raoul! Numai atita. Ştia, că pronunţînd in­­­cilul ei acest nume, purtătorul lui va sta locului ca pironit. Apoi zise : — îmi aduc aminte de-o noapte, cînd pe un mal de mare olandeză, stăteam amîndoi lingă olaltă pe mal... Era toc­mai o noapte suavă ca aceasta... iţi a­­duei aminte... Cind a fost ?... Așa cred, că înainte cu opt ani, dar vremea nu hotărește. Adineaori te-am văzut în su­frageria hotelului cu soţia d-tale şi cu copilaşul... Ei sunt, nu-i aşa ? De altcum eu sunt în trecere pe aici, ori am ve­nit din Beliagio şi mine dimineaţă plec la Florenţa... După ce întimplarea a voit să ne intilnim, pentru ce să nu stăm puţin de vorbă ?... Ce rău am face prin aceasta?... Liniştea ştiu, că nu ţi-o tul­bur, căci sunt de credinţă, că nu mai ţii la mine... Nu e aşa, Raoul ? — Da... — Ei vezi... Totul s’a petrecut aşa, cum am prevăzut... Dacă ai suferit la despărţirea noastră, acum eşti liniştit... Am văzut eu bucurie, că eşti înviorat şi faţa iţi este liniştită. Băiatul d-tale este drăguţ, soţia e incîntătoare şi se vede, că te adoară... Ei, am zis nu tot­deauna, că d-ta eşti omul plăcerilor de felul acesta... E nostim însă, că peste un sfert de ceas ne despărţim şi eu dis­par iarăşi în sinul uitării, fără ca d-ta să-mi fi văzut faţa... Şi poate nu-mi vei păstra decit amintirea glasului meu şi a parfumului favorit... — Gindesc, că şi acum eşti toi atît de frumoasă. Un ris nervos a fost răspunsul la a­­cest compliment. — Eu sunt nimenea..., ca într’un bal costumat... am­ mască neagră pe faţă... sunt niminea... un glas, o aromă. Cazul e nostim... o dispoziţie adevărat itali­ană... Dar să aruncăm masca şi să nu continuăm aceasta veselie forţată, pe cind inima d-tale e plină de ură şi poate eşti turburat. — Eşti un rătăcire, nu sunt supărat şi nici nu mă turbur... Suferinţele au încetat... a încetat şi durerea, cauzată de perderea d-tale.­­Ai avut poate drep­tate să mă despreţueşti... Mi-am creiat o viaţă nouă, care mă mulţumeşte, mă face fericit. Dar spune ceva despre via­ţa d-tale, despre fericire... — Adevărat... d-ta nu ştii nimic de opt ani de viaţa mea. Lasă să rămâie ascunsă şi aceea sub mască, asemenea feţei mele, căci şi aceea poartă suveni­­rile al­tor nopţi triste, ca şi faţa mea... Lasă se crezi, că sunt fericită, precum crezi, că am rămas tot frumoasă ! J­e Raol îi surprinse glasul nesfirşit de dureros, iar femeia continuă : — Ascultă, Raoul, ceea ce ai zis adi­neaori, şi altul a zise : de atunci, am iubit pe cineva şi acela m’a dispreţuit, întocmai cum te-am dispreţuit şi eu pe d-ta. A dorit să aibă o altă vieaţă şi m’a părăsit. Şi crudelitatea, cu care te-am tratat eu pe d-ta, mi-a rasplăti­­to insuţit. Soarta şi-a răzbunat amar... — Te compătimise şi mă mir... Am gândit că m­os mai bine... pe d ta care e de orgolioasă. — .ji­. In linişte, fericită, am plecat atletul credincios pe marea vieţii, şi nu mi-a pisat de vâltoare, de acel vârtej inselător, care nu se arată la faţa apei, ci colo In adâncimea valu­rilor sapă mormântul victimei şi de-o dată se rădică, ca să o înghită... când bat mai strălucitor razele soarelui. Nu-i ai un mic vifor şi vâltoarea se iveşte i­­zi şi In regiunea aceasta sunt dese astfel de vijelii­­... Apa lacului se ne­greşte şi vîntul râdică valurile. Mica lun­tre,­ uite colo, a plecat repede spre mal.. D-ta Raoul te-ai restaurat după vijelie, căci eşti bărbat, dar eu am rămas ră­nită. Vezi, acum nu mai sunt orgolioa­să, pentru­ că ţi Ie spun toate aceste, dar nu ţi le spun ca să mă compăti­­meşti, le povestesc numai. Rana inimei mele nu s’a vindecat, sufăr mai departe din pricina lui, d-ta eşti împăcat, ţi-ai uitat de mine. Raoul atunci a făcut un pas spre fe­meie şi şopti încet:­­— Du unde ştii? „Pentru­ că valurile liniştite, pacinice, căldura vieţii familia­re şi simţul datorinţei ascunde multe... Viitoarea însă se mişcă cu furie în adin­­cime... o simţim necontenit şi dacă o uităm uneori, totuşi ea este acolo... Şi valurile fericirii sunt atît de străvezii, incit pătrund prin ele toate suferinţele... Pentru ce ne-am întîlnit azi ? Suferinţa d-tale mă pătrunde... dacă aş şti că eşti fericită, aş râmînea indiferent, dar acum simt aproape o poftă a-ţi vedea fata torturată de durere... nu faţa de odini­oară, ironică, frumoasă, ci cea adevăra­tă, cea de acum, brăzdată de suferinţe. — Nu, Raoul... nu vreau să mă vezi... M’am schimbat mult... am fost bolnavă, greu bolnavă, şi m’am făcut aproape u­­rită, părul mi-a încărunţit şi viaţa mea de femeie a încetat... Atitea rele ţi-a făcut acela? — O da, Raoul,... lucruri grozave. Iu­­beşte-ţi copilul şi nevasta, mergi la ei... Eu sunt urîtă, bătrînă... Nu-mi păstra de cit amintirea glasului şi a parfumului meu... Ah, cum se zbat valurile, acum vueşte apa... Asculta, Raoul, viitoarea... Mica luntre a sosit la mal... în hotel e linişte complectă, toate ferestrele sunt întunecate. Mergi la soţie la copil... gră­beşte, Raoul... Viforul a isbucnit... Vino, mirosul magnoliilor e îmbătător... Merg eu înainte, să nu mă priveşti în faţă... Numai atita să-ţi rămiie în memorie, că astă seară ai întilnit in calea d-tale o durere, o foarte mare durere, pe care nu o mai poate alina nici cind nici o fiinţă omenească... Şi intre urletul viforului, la lumina ţi­nut fulger, Raoul zări trecînd pe cără­ruie figura sveltă, albă, de femeie, aco­­perindu-și fața cu mînile ei mici... pe cind valurile agitate de vint se aruncau pe terasă și se fringeau, ca tot atitea mărgele printre tufele de magnolia... trad.—Smn.— Note literare scriitorul italian E. A. Butti, poet, au­tor dramatic şi filosof, a încetat din via­ţă. Pe urma lui rămin o serie de opere cari sunt traduse în mai toate limbile europene. Q­uatuor Bruxelles «Celebrul Quatuor Bruxelles» săvîrşeşte acum un turneu triumfal prin Europa şi obţine peste tot succese pe care presa e unanimă a le constata şi a le sancţiona. De la Bruxel­les la Petersburg, trecînd prin Hamburg, Berlin, Posen, etc., e un adevărat con­cert de laude la adresa acestui uimitor ansamblu, care a dus arta m­uzicei de cameră la cel mai înalt grad de perfec­ţiune. Singurul concert pe care „Quartetul Bruxeles“ îl va da la Teatrul Naţional Vinerea viitoare 30 Noembre va fi cer­­cetat de întreaga elită ie­şană. J­evue Roumaine, apreciata publicaţiu­­ne bilunară, care continuă a fi credin­cioasă programului său eclectic, in nu­mărul de azi cuprinde un substanţial ar­ticol de G. Ibrăileanu, eminentul critic şi profesor universitar, asupra raportu­rilor dintre literatură şi societate, prea frumoase poezii de Ovid Densuşianu, Mi­hail Codreanu, Gr. Alexandrescu şi Ra­du Rosetti; sfîrşitul studiului Politica ra­selor de Al. D. Xenopol, ilustrul acade­mician; interesante aprecieri critice de Caion asupra poeziei simboliste române şi sistemul critic al d-lui G. Ibrăileanu; un portret literar de Mateiu Rusu; o fru­moasă nuvelă Habas Cipriotul de D. Anghel, subtilul poet; urmarea Cocoșului negru de V. Eftimiu şi o bogată cronică I. MAREK Atelier mecanic şi construcţiuni de fier ~ CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu maşinele cele mai perfecţionate precum şi su­dură antogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat pentru societatea Unionbaugeselschaft lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezer­voare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 MIŞCAREA informativă. In medalion, portretul lui Mihail Codreanu. Un leu numărul. Redacţia şi administraţia : str. Lucaci 10, Bucureşti. Nnoua revistă Română cuprinde azi următoarele : înmormântarea lui Caragiale — No­ul Parlament. George Murnu, Autonomia­­Macedoni­­ei, Ion Trivale, „Către noua generaţie“ de S. Mehedinţi,­­ „Nuvelele“ lui Ion Dragoslav. M. Mihăileanu, Străinii în şcoa­lele noastre secundare. D. Iacobescu, Noapte fantastica (versuri), Adrian Ma­­niu, l prin genele soarelui. Castor Pol­lux, Adagio de toamnă (versuri) Peter Rosegger, Acarul, Lazăr Cosma, „Egreta“ de Dario Niccodemi. „Voia Inimii“ de Francisc de Croisset. însemnări. Litera­tura italiană la Universitate. — Logica naţionalistă. — Reynaldo Hahn. Revista revistelor. Viaţa românească. — Păre­rile unui spectator. — Luceafărul. — Le Courrier Européen. The Golden Doom este intitulată o co­medie scrisă de un tînăr scriitor englez Dunsany. Piesa se joacă cu mare succes în fie­ce seri la teatrul „Haymarket“. L.Jimt Getke fost director al teatrului „Raimund“ din Viena a încetat din viaţă. i­arina, noua lucrare dramatică a lui Melchior Lengyel şi L. Biro s’a jucat cu mare succes la „teatrul popular» din Viena.2 aramura germană a permis reprezen­tarea piesei lui Wedekind „Francisca“ care a plăcut mult la Müuchen. T­­­ristan Bernard autorul comediei „Cafeneaua cea mică» care se joacă mâi­ne în matineu la teatrul naţional, a ter­minat o altă comedie întitulată „Phares Soubigon,, în colaborare cu A. Picard. us Astasi dimineaţă la orele li s’a ţinut la palatul regal un con­siliu de miniştri sub preşidenţia M. S. Regelui . Ieri dimineaţă s’a serbat cu o de­osebită solemnitate Urmul bisericei sfţii Voevozi din Tataraşi. ,Serviciu divin a fost oficiat de către economul Tincoca protoereul judeţului asistat de preotul Agapi şi corul acelei biserici.­­ „ Liga Balcanică* Societatea cul­­turală Liga Balcanică, care urmăreşte scopul înfrăţirei tuturor popoarelor din Balcani şi a României, pentru ca să se unească toate intr-o confederaţie puter­nică, menită a fi un factor important de progres civilizaţie şi pace în concertul european, a înfiinţat pe lângă ziarul «L’Echo des Balkans“ şi un cerc, în care sunt admişi ca membrii temporari toţi membrii cluburilor din ţară şi străină­tate care trec prin Bucureşti. Inaugurarea acestui cerc se va face in Cap­tală astăzi la ora 5. „ Cursurile şcolilor primare din loca­litate au fost suspendate pentru astăzi după amează, corpul didactic din locali­tate avănd conferinţele generale lunare.­­­e­e lângă şcoala de băeţi No. 4 din oraşul Botoşani funcţionează o şcoală de adulţi. Personalul didactic se compune din d-nii Gh. Petrescu directorul şcolii pri­mare No. 4 şi C. Cernescu institutor la şcoala de băeţi No. 2. • Mişcarea din corpul tel poştal. De la venirea d-lui Cosăcescu la direcţiunea generală a poştelor şi telegrafului, se observa o vie mişcare printre funcţiona­rii ei. D-sa nu voieşte cu nici un preţ IU,__...i.M__U.li'lJil'JJU' ţ'LI. LJJ „HELEN E“ Magasin de Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Berlin şi Viena, o varilă co­­lecţiune de pălării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate fon­niturile de modă : aripi, pene, plec­tuse, flori etc Prețuri extrem de­­convenabile. Ha­wjtîm­pn Opt fălci loc de vie Du I tilluUl U cu case, in Tomești. A se adresa d-lui Victor Carpus, str. Vasile Lupu (foastă Cuza-Vodă) casele d-lui Moruzzi. Pepinierele de vite algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Ofiţer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). •§s 8000000 viţe altoite in Algeria 1500000 viţe altoite in Necolina Iaşi Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. Ia primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au­ sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor, clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere să pue In aplicare noua lege de înain­tare a funcţionarilor ceia ce a produs un curent contra d-sale. Toţi funcţionarii ce sânt loviţi prin a­­ceastă dispoziţie ţin dese consfătuiri pen­tru a găsi un mijloc eficace de a sa pune în aplicare legea la 1 April 1913, la caz contrar fiind ferm hotărâţi să proclame greva generală în întreaga ţară. ♦ O comisiune specială se va duce la audienţă la dl. Cosăcescu rugându-l să revie asupra unei dispoziţii nedrepte ce-i loveşte atât de crud, anunţ£ncfu-l tot­o­­dată de hotărârea grevei. ® Şezătoare literară. In curând va a­­vea loc în salonul Hotelului Binder, o şezătoare literară şi artistică organizată de poetul B. Nemţeanu, cu binevoitorul concurs al d-rei Elena Doro­bey, al dlor. Gh­. Cârjă, Radu Demetrescu şi I. Pav­­low artişti ai Teatrului Naţional, al d-lui N. Teodorescu, profesor al conservato­rului de Muzic­ă şi a­ scriitorilor ieşeni M. Codreanu, Gh. Toporcleanu, Kurie Furtună, Hidalgo, I. M. Raşcu, şi Spira Luca. „ Publicul eşan este rugat să ia notă că audiţiunea de muzică de cameră de Duminică­­ Koeipprie, în aula Univer­­sităţei, va începe la orele 3 precis. Es­trada fiind situata foarte aproape de in­trare, uşile vor fi închise cu începerea primului număr din program. B­­liblioteca Centrală. In corpul pro­fesoral al universităţi ieşene încă de mult s’a manifestat dorinţa de a se da o organizaţie mai bună Bibliotecei Cen­trale ce se află instalată în palatul uni­­versităţei. Această bibliotecă una din cele mai i­ari din ţară, sufere de multe neajunsuri, ce n’o fac cu totul accesibilă publicului cercetător. Bogată în cărţi vechi şi manuscripte româneşti de o re­ală valoare, ea nici­odată nu va putea fi de vre­un folos mai vizibil dacă nu se va căuta să i se dea o nouă îndru­mare. In acest scop senatul universitar va fi convocat zilele acestea pentru a lua mă­surile necesare pentru organizarea defi­nitivă. Vor fi puse aprobărei cu această ocaziune, următoarele propuneri: a) Biblioteca Centrală să fie pusă di­rect sub controlul senatului­­universitar leşan. b) Mărirea numărului funcţionarilor, custozilor şi bibliotecarilor. c) Un nou aranjament al bibliotecei după specialităţi. d) Recrutarea­ unui personal compe­­tent.­­ Inaugurarea bustului regretatului profesor V. Burlă care trebuia sâ aibă loc în ziua de 21 Noembrie a fost amî­­nată pentru o altă dată. Fiind nevoie a se mai face oarecare lucrări spclului se crede că aceasta înau­­gurare nu va putea avea loc de­cît în primăvară.­­ D-l Conferenţiar I. Berceanu, şi-a aminat cursul de drept roman cu stu­denţii anului al H-lea de licenţă Vineri 30 Noembrie ora 4 juni.—6 juna. — Dl. Dimitrie Alexandrescu decanul facultăţei d­e drept a renunţat definitiv de a fi transferat la catedra simţilară a universităţei din Bucureşti. M Ştiri artistice. — Vineri No­ 30­embrie în sala teatrului naţional or singur Concert dat de celebrul (Qua­tuor frruxelloiST) şi care quartet se com­pune din renumiţi artişti Frans Schärg, Ilan Raucher, Raul­ Mim Şi Jacques Gaillard. * * Programa acestui strălucit Coacert este alcătuită din compoziţiile celebrilor autori ca: 1) Dvorak, quartet op. 96 în Fa major; 2) Haydn, quartet Noi 68 în Fa major; 3) Smdana «sus meinen Leben», quartet in ftji minor. Cele două concerte ce au dat anul trecut acest celebru quartet în Bucureşti şi care au fost atît de mult sărbătoriţi, ne face a crede că toţi iubitori de mu­zică aleasă vor lua parte la acest stră­lucit concert. Biletele sau pus în vinzare la agen­ţia teatrala «Thalia“ Th. Maximovich" » Ministerul de finanţe instiinţeaza ad­ministraţiile financiare din întreaga ţară ca să primească plăţile şi în argint, ţării a se mai face vre­o dificultate. Se ştie că până acum aceste plăţi nu erau pri­mite de el, aproape numai în hirtii. Cu această ocazie ministerul de finan­ţe va căuta să scoată din cuips m­onede­le uzate. „ Luni 26 Noembre se va judeca la tribunalul Iaşi procesul fostului funcţio­nar al administraţiei financiare din lo­ialitate, Frumuzacne Constantinescu, dat judecăţei pentru fals în acte publice, şi delapidare.­­ Lucrările pentru instalarea luminei electrice în catedrala Mitropoliei fiind a­­proape terminate, încurind se vor relua serviciile religioase. S’A. REDESCHIS futarete ’Restaurant şi Gafenea ===== a HOTELULUI TRAYAN — sub administraţie nouă, instalându-le cu tot confortul nou şi ne­cesar, echivalent străinătăţi. Sala specială de APERITIVE Mâncări reci alese. — Special in Plecituri = Bucătar maistru adus din Bucureşti = Serviciu ales.­­ Curâţenie exemplară. — Preţuri modeste Administraţia condusă de Dl. GOTESMAN Vechiul şi renumitul antreprenor, dimoseu­f îndeajuns publicului din Boafinia l s f . ki

Next