Mişcarea, mai 1913 (Anul 5, nr. 95-118)

1913-05-01 / nr. 95

ULTIME INFORMAŢII . Mâni dimineaţă soseşte în lo­calitate A. S. R. Principele Fer­dinand, care împreună cu un grup de ofiţeri, face o călătorie de ins­trucţie în nordul Moldovei. A. S. R. va fi găzduită la co­mandamentul corp. 4 de armată, iar masa o va lua la Cercul mi­litar.­­ Legaţia romînâ din Sofia a făcut să se publice astăzi, în toată Bulgaria, o înştiinţare către toţi dezertorii romîni aflaţi acolo, că termenul pentru amnes­tierea tot a fost prelungit pînă la 10 Maiu.­­ Erinke unii profesori universitari se agită ideia ca să se înfiinţeze şi la Iaşi o universitate populară în felul cehia care există la Bucureşti. ♦ Biurourile redacţiei şi admi­nistraţiei ziarului „Mişcarea“ s-au mutat în Piaţa Unirei No. 5­­sa­loanele clubului naţional-liberal. ♦ D-l Dr. Hortolomei a fost trans­ferat de la Institutul de anatomie, la clinica II-a chirurgicală de la spitalul Sf. Spiridon. ® Străzile Socola şi Păcurari vor fi pavate cu petre de granit. Lucrările vor începe cât de curând. ■ Un vagon mare de clasa I al tre­nului expres care trebuia să sosească a­­seară in Iaşi la orele 11 a deraiat la in­trarea în staţia Scînteia. Din fericire nu s’a intimplat nici un accident de persoane. Vagonul deraiat, împreună cu cele ce-1 urmau, au fost lasate în staţie, iar tre­imi şi-a continuat drumul după o întîr­­ziere­ de o jumătate oră, ■ C'oueai'g de călărie.­—In zilele de Vineri 8 şi Simbătă 4 Mai, va avea loc pe platoul din faţa căzărmilor Reg. 7 roşiori, concursul anual de călărie pentru soldaţii şi gradele inferioare din trupele Brigăzei 10 de roşiori. Vor participa la acest concurs Reg. 7 roşiori Cuza-Vodă şi Reg. 8 roşiori din Botoşani. Premiile ce vor fi decernate concuren­ţilor, vor consta în bani şi obiecte. La concurs vor asista ofiţerii de ca­valerie din localitate în frunte cu dl. co­lonel Paul Grecianu, precum şi dl. gene­ral Musteaţă comandantul Brigăzei 10 de roşiori.­­ D-ra Victoria P. Niţescu şi-a tre­cut aseară la orele 6 teza de doctor în medicină şi chirurgie, tratînd despre „Contribuţiuni la studiul spleno-pneu­­moniei". Juriul de promoţiune era compus din d-nii profesor dr. C. Bacaloglu preşedinte, dr. Em. Riegler, dr. C. Parhon, dr. baiu şi dr. Thiron, membrii. " Mai mulţi hoţi s’au introdus astă noapte în circiuma comerciantului Georghe Olăeriu din Podul Iloaei, de unde au fu­rat o însemnată cantitate de marfă şi bani. ■ Un accident s’a intimplat aseară la lucrările de construcţie de la Palatul Ad­ministrativ. O schele pe care se aflau trei lucrători zidari, s’a prăbuşit de la o înălţime de 5 metri; doi dintre ei s’au ales cu cîte­va contuziuni uşoare, al trei­lea lucrător anume Iohan Bener a fost rînit mai grav şi transportat la spitalul istraelit. a La Mitropolia Moldovei, se alcătueşte un tablou de toţi pictorii autorizaţi de a face picturi bisericeşti. ■ Se crede că reducerea de­­50 la sută pe C. F. acordată studenţilor universi­tari, nu va fi suprimată­­ pe ziua de 1 Mai a. c. Aceasta în urma intervenţiei rectoratelor celor două universităţi. ■ Dl. C. Zaharia inspector şcolar con­tinuă cu inspectarea şcolilor primare din localitate. 8 In curînd se va publica la revizora­tul şcolar, lista complectă a învăţătorilor reuşiţi la examenul de definitivat.­­ Doamna Ella Negrutzi, licenţiată în drept a facultăţii de drept din Iaşi, admiţindu-i-se cererea de înscriere în baroul local, a depus astă­zi în faţa d-lui Prim-preşedinte al Curţei de Apel, legiuitul jurămînt. Pentru cetirea compturilor la abonaţi căutăm Tin Tânăr serios, cu bune maniere şi resistent la curse. In vederea trecerei lui în servicii mai importante cu timpul, preferăm pe acei cu mai bună şcoală şi cunoscători ai limbei germane. A se adresa ofertele, conţinînd indica­ţiile necesare spre a se putea orienta a­­supra aptitudinilor reflectanţilor, la Uzina Centrală de Electricitate din Iaşi, strada Moţoc 38. MIŞCAREA Prelungirea liniilor de tramvai Copou, Socola şi Nicolina Şedinţa de ieri a Consiliului comunal Delegaţia cetăţenilor din Nicolina.—Propunerile d-nului Grecianu.— Contra-propunere a domnului Cerchez. — Discuţia.­­ Ho­­tărîrile Consiliului comunal. Eri la ora 3 p. m. a ţinut şedinţă consiliul comunal al oraşului sub pre­­sidenţia d-lui M. B. Cantacuzino. La ordinea zilei fiind chestiunea pre­lungirii liniilor tranvaelor, înainte de deschiderea şedinţei, s’a prezentat d-lui M. B. Cantacuzino o de­legaţie a cetăţenilor din suburbia Nico­lina care l’au rugat să intervie pentru ca să se prelungiască şi linia de la Ni­colina până la barieră. Dl. Matei Cantacuzino le-a declarat că societatea ar vrea să facă această linie şi chiar e obligată prin contractul cu Comuna Iaşi, dar nu le permite C. F. R. de a traversa terasamentul ei. Atunci cetăţenii au rugat pe d. primar să se facă o linie dincolo de terasamen­­tul C. F. cu 2 vagoane speciale, făcîn­­du-se astfel transbordarea. Lucrul acesta fiind prea costisitor pen­tru societate d. M. Cantacuzino ş’a luat angajamentul fiaţa de delegaţie că va interveni direct la ministerul lucrărilor publice, pentru a da autorizaţia cuvenită, ca liniile de tranvai se treacă peste te­­rasamentul C. F. Se deschide apoi şedinţa. Cel dintâi i­a cuvîntul d. D. Grecianu, care arată stadiul tratativelor ce urmea­ză între comuna Iaşi şi Societatea tran­vaelor A. S. G. din Berlin, în chestia prelungirei liniilor de tranvai de la Co­pou, Socola şi Nicolina, precum şi asu­pra concesionarei exploatărei tranvaelor lor de sus zisa societate. De o absolută trebuinţă pentru oraşul nostru este desigur prelungirea liniilor de tramvai Copou, Socola şi Nicolina, căci s’ar ajuta astfel mult populaţia măr­ginaşă, care suferă atit din cauza lipsei de drumuri. gDirecţia tramvaelor trage şi ea un profit mare din prelungirea a­­cestor linii, căci tocmai aci ar fi traficul mai mare, în special în timpul verii. D-sa susţine că beneficiile societăţei tramvailor fiind în­deajuns de mari, ar trebui să se mărească referenţa anuală ce se cuvine primăriei de la 25 la 50 la­­sută. O altă chestiune importantă continuă d. Grecianu, e aceia a pavărei şi repa­­rărei străzilor deservite de tramvai. Străzile aceste necesită cheltueli foarte mari, din cauza deselor reparaţii, şi toate sistemele de pavare făcute pină .‘acum n’au dat nici un rezultat favorabil D-sa arată cit de bună ar fi pavarea acestor străzi cu granit, deşi s’ar putea aduce obiecţiunea, că nu ar fi estetice. D-sa rezumă cele expuse în următoa­rele trei puncte pe care primăria le va propune direcţiunei tramvaelor, în schim­bul prelungirei concesiunei: 1) Prelungirea liniei Copou, pănă­­ şcoala normală ; prelungirea liniei So­cola şi liniei Nicolina. 2) Urcarea referenţei de la 25 la su­tă pe an la 50 la sută. 3) Pavarea cu granit de cătră socie­tatea tramvaelor străzile deservite de tramvai. După dl. Grecianu ia cuvîntul dl. Cer­chez, care combate concesiunea tramva­ielor încă pe un period de 20 de ani. D-sa cetește un raport detailat a d-lor ingineri Ene și Savul, aprobat­­.de dl. Inginer-inspector al Comunei, Mi­­elescu, prin care se arată cu cifre cîş­­tigul ce i-ar avea primăria dacă ar ad­ministra singură tramvaele. D-sa spune că e cu totul contra con­cesionarei, căci primăria in schimbul celor trei linii de tramvai ce urmează să se constr­uiască şi a altor îmbunătă­ţiri, în termen de 10 ani va perde pes­te 8—11 milioane lei. Construirea liniilor noi de tramvai nu costă pe societate de cit vre­o 760.000 lei, iar celelalte cheltueli nu se ridică până mai mult de 3 milioane lei, primăria în schimbul acestora pier­­zind aproape 8 milioane. D-sa propune d-lor consilieri să stu­dieze această chestiune, înainte de a lua o hotărîre. Dl. Ştefănescu-Galaţi, combate cele spuse de dl. Cerchez, şi arată că e ab­solută necesitate ca tramvaele să fie exploatate tot de zisa societate. Dacă la 1918 cînd expiră termenul concesionarei, primăria ar răscumpără linile, atunci exploatarea lor s’ar face în regie s’au de cătră o societate pe acţiuni, ceia ce de sigur n’ar da de loc rezultate bune, constatlndu-se suficient că noi romînii nu sîntem răi adminis­tratori, mai ales din cauza politicianis­mului. D sa se raliază cu cele spuse de d­l Greceanu, arătînd importanţa prelungi­rei liniilor de tramvai. Dl. Justin Adaee se declară solidar, cu cele trei puncte stabilite de dl. Gre­ceanu, singurele admisibile şi echitabi­le In acelaş timp. Dl. Meissner, spune că în dorinţa unanimă de a se prelungi liniile în a­fară de oraș, primăria ar putea să facă ori­ce sacrificii. D-sa se asociază la ideia d-lui Cer­chez, că în locul referenței de 25 la su­tă pe an, să se dea o sumă fixă, ceia ce poate ar fi mai în folosul primăriei. Dl. Matei Cantacuzino rezumind cele aratate, insistă asupra imperioasei nece­sităţi de a se­­prelungi liniile tramvae­­lor, precum şi asupra acelor puncte sta­bilite de d. Grecianu. D-sa propuune şi consiliul în unani­mitate apobă următoarele : 1) Să se intervie la societatea tram­vaelor pentru a se prelungi liniile Copou, Socola şi Nicolina. 2) Referenţa anuală să fie mărită de la 25 la 50 la sută. 3) l­avarea cu granit a străzilor de­servite de tramvai, precum şi alte ches­tiuni mai mici, precum construiri de săli de aşteptare la hâlţi. Consiliul comunal însărcinează pe d. M. Cantacuzino de a urma tratativelor cu societatea tramvaelor, în condiţiunile de mai sus. Dl. M. Cantacuzino, declară la sfîrşit că va lua in deaproape cercetare rapor­tul expus de d. Cerchez, şi dacă îl va găsi bun, atunci primăria va renunţa la concesionare şi va rescumpăra liniile. Rep.­s unniversitari. — Mine la orele o­­bişnuite va reîncepe cursul de istoria universală cu d. profesor I. Ursu. — Joi 2 mai vor reîncepe conferinţele de istoria artelor cu d. conferenţiar A. A. Naum. — Vineri 3 Mai, d. Petro­viei va des­chide cursul de istoria filosofiei moderne. — Astăzi la ora 4 p. m. d. Ibrăileanu şi-a deschis cursul de limba şi litera­tura romînâ. — Dl. Virgil Arion, neputînd veni astăzi în Iaşi, cursul d-sale de la docto­ratul facultăţei de drept, va fi reluat cu începere de mine, la orele obişnuite. — D-ra Strat va ţinea la seminarul de slavistică de pe lingă facultatea de ştiinţi, conferinţa sa tratînd despre o chestie de actualitate : Regatul Munte­negrean. ♦ Pii­ttîtd Justiţiei. — Curtea de apel s. I a respins apelul inculpatului T. Isac Mitrofan, dat judecăţei pentru fals în acte private. —Aceiaşi curte a a admis in parte a­­pelul inculpatului Caiman Herman, re­­formlnd în parte sentinţa Tribunalului Fălciu, condamnîndu-l la 300 lei amen­dă îa folosul statului pentru bancrută simplă. —S’a,respins apelul inculpatului Arion Gheller, conformîndu-se sentinţei Trib. Roman, dată pentru bancrută simpla şi frauduloasă. — Curtea de apel, a achitat astă­zi pe inculpaţii I. Balade şi Dandu N., de faptul de abuz de putere. — S’a admis opoziţia şi apelul incul­patului T. Ilie, achitîndu-i de delictul de mărturie minciunoasă, re­formîndu­­se sentinţa Trib. de Vaslui. — Curtea de apel s. I a respins o­­poziţia inculpatului Iftimie Paladi, men­­ținîrid decizia curţii.­­ Curtea de apel s. II-a a admis în parte apelul inculpatului M.­tarik, redu­­cîndu-i cauțiunea la 500 lei pentru eli­­be­rare din arest. Avocatul N. M A^l M s’a mutat de la 23 Aprilie Stradela VOVIDENIA No. 4 (Casele Kaufman) I CtllIO. DIMITRESCU I I Prof. universitar—fost magistrat ^ § AVOCAT­U I § s’a mutat în strada. Buzdugan C î| (Casele Teodor) || Consultațiimi 7 — 8 seara t P., un loc viran de de vânzare 4000 m. p. situat în strada Apeduc, in dosul spitalului Is­raelit, într’o poziţiune excepţional de fa­vorabilă pentru instalarea unei fabrici, avind in faţă colectorul principal de ca­nal şi apă, iar în­ spate suburbia Tata­­raşi, de unde se pot procura cu înles­nire lucrători pentru lainici. A se adrea domnului Th. VASILIU, Strada Albă, No. 37. ULTIMA OARA INGHEBREA PACE! IN BALCANI Răspunsul aliaţilor la nota marilor puteri.—în­cetarea ostilităţilor.—Preliminările păcei vor fi semnate la Londra în cursul acestei sep­ta­mini.---Retragerea trupelor turceşti din Al­bania. Călătoria principelui Carol în Italia R. S. Principele Carol la Roma.— Vi­zitele în oraş.—Banchetul. —Tuastul Regelui Italiei.— Tuastul Principelui Carol.—Amănunte complecte. Roma.­­ Principele Carol însoţit de Suveranul Italiei, s’a dus azi dimineaţă cu automobilul să viziteze cazarma gre­­nadierilor, unde a fost primit de coman­danţii de corp de armată, de locotentul colonel comandant al regimentului şi de numeroşi ofiţeri. Principele a trecut în revistă două batalioane de grenadiri, care au defilat apoi înaintea sa. Regele şi Principele Romîniei, s’au dus apoi să viziteze cazarma geniului. După această vizită Principele Carol şi Regele, au vizitat numeroase­ labora­­torii, uzine pentru radiotelegrafie, pen­tru construcţia de dirigiabile etc. Regele şi Principele s’au înapoiat apoi la Quirinal. După amiază Principele Carol însoţit de generalul Perticari şi de maiorul A­­sinari Guerm­i ataşat pe lingă Alteţa sa, a vizitat Panteorul şi Columna lui Tra­­ian, apoi s a întors la Quirinal. Au fost vizitate în urmă muzeul na­ţional, Fermele lui Diocenţiu, Basilica St. Petru, apoi castelul St Angelo, mo­numentul lui Garibaldi şi biserica Sf. Ion din Latrain. Principele a mai făcut o preumblare ai biologică şi a depus cărţi la­­sediul ambasadelor, la ministerul de interne la Senat şi Cameră. Seara a avut loc un prănz în cinstea oaspelui român. Printre invitaţi erau dl. Giuliotti pre­şedintele consiliului, ministrul de exter­ne, dl. San Giuliano, înalţii demnitari ai Curţei, Suita Alteţei Sale şi membrii regaţiunei romane. Regele a ţinut toastul următor: Alteţa regala ! Salut cu plăcere pe aliţa Voas­tră regală ca oaspe al Italiei şi al Meu în Roma, de unde nobila naţiune romina şi-a tras origina glorioasă şi înalta misiune de ci­vilizare. Salut pe M. S. Regele Carol care cu atîta înţelepciune prezidează destinele României. Vizită Alteţei Voastre Mi-a pri­cinuit o mare bucurie. Ridic paharul meu în cinstea M. S. Regelui Carol, a M. S. Re­ginei şi a întregei fatm­ilii regale. Beau pentru prosperitatea Româ­niei. Muzica grenadirilor a intonat imnul ro­mân. Principele adine emoţionat a respuns prin următorul tupast: Adine emoţionat de cuvintele graţioase ale Majestăţii Voastre, o rog sa primească mulţumirile mele cele mai respectuoase pentru pri­mirea atît de binevoitoare pe care M. Voastră a binevoit a-mi face. Mă voi grăbi a transmite iubi­tului Meu unchiu cuvintele atît de măgulitoare ale Majestăţei Voastre, 11 voi informa de nenumăratele a­­tenţiuni cu care a bine­voit a mă copleşi precum şi de sentimentele Voastre pline de prietenie pentru Romănia.—Nu ştiu îndeajuns să exprim cît de mult mi-e inima plină de recunoştinţă faţă de Majestatea Voastră. O voi face totuşi. Dovezile înaltei Voastre bunei voiin­ţi şi extremei Voastre bunătăţi nu se vor şterge niciodată din a­­mintirea mea şi prima mea vizită în această ţară plină de minuni, va rămîne cea mai scumpă amin­tire a tinereţei mele. Pătruns de sentimentul de cre­dincioasă iubire pentru Majestatea Voastră, o rog să-mi permită a ridica paharul meu pentru preţioasa sanatate, şi să o asigur în acelaş timp de neştirbita prietenie pe care Regele, Unchiul meu, o păstrează pentru Majestatea Voastră. Trăiască Majestăţile lor, Trăiască Italia—muzica a intonat imnul i­­talian. Escursiunea agricultorilor români în Ungaria Budapesta.—Un grup de mari a­­gricultori români plecaţi In călăre­­de studiu şi care se află în Unga­ria de mai multe zile au sosit la Budapesta unde au vizitat pivniţele model, stabilimentele frigorifere şi halele centrale. Oraşul le-a oferit un banchet. Negocierile de pace Aliaţii au răspuns la nota puterilor.— încetarea ostilităţilor.—Incheerea ime­diată a păcei in Balcani. Sofia.­­Agenţia bulgară spune : Răspunsul aliaţilor a fost remis azi dimineaţă. —In ei se declară că a­­liaţii sunt gata să înceteze ostili­tăţile şi desemnează oraşul Lon­dra ca loc de întrunire pentru conferinţa de pace. Guvernul bulgar a autorizat pe ministrul său la Londra d. Mad­­jaroff să semneze preliminările de pace. Fostul ministru la Constantino­­pol dl. Sarafof, va merge la Ate­na să negocieze cu ministrul Bul­gariei din acel oraş delimitarea­ viitoare a graniţei Greco-Bulgar Incendiul Scutarilor Cetinge.­­ Raportul oficial din Scutari arată că numărul maga­zinelor distruse în timpul incen­diului din Bazar se ridică la 174. Ancheta continuă. Autorităţile militare au isbutit să salveze mărfurile. Predarea oraşului Scutari — Oraşul ocupat de trupele internaţionale — Roma.­ Tribuna află din Scu­tari că mai multe detaşamente de marinari ai escadrei puterilor au debarcat eri ceara la San Giovani di Media. Această coloană internaţională este aşteptată la Scutari pe mine. Predarea solemnă a­­oraşului va avea loc în ziua de 2 Mai. Constantinopol.—Tratativele pri­vitoare la transportul trupelor tur­ceşti din Albania, s’au încheiat. Trupele lui Esad Paşa vor fi îmbarcate la Durazzo, iar cele ale lui Ali Riza Bey, la Valona. Retragerea trupelor turceşti din Albania STELUŢA WEINBERG ARTHUR RECHLER LOGODIŢI Felicitările se primesc în după am­ează zilei de 10 Mai în locuinţa Io­nei Amalie L. Weinberg strada Bărboi 1. D-rni L- Silberstein Se mută de la 23 Aprilie STR CUZA VODĂ (Golia) 46 Deasupra farmaciei «Dr. Rătianu»

Next