Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)

1913-07-23 / nr. 167

ANUL V. No. 167 ABONAMENTE In ţară pe un an......................... In streinătate pe un an . . ■ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de . . . . 20 lei . 40­­ . 50% Redacţia şi Administraţia IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, în localul clubului Naţional-Liberal. — Un număr 5 BANI — Un congres al partidului naţional-liberal O scrisoare a d-lui M. Pherekide D. M. Pherekide fost ministru şi preşedinte al Camerei, a adre­sat următoarea scrisoare confratelui nostru „Viitorul“: Domnule Director, avonu a răspândit, de­sigur după inspiraţia Guvernului, că d. I. Brătianu ar fi încetat de a fi Şeful partidului liberal, persistarea în această afirmaţiune chiar după ce i s’a dat desminţire prin jurnalele „L’Indépendance Roumaine“ şi „Viitorul“, a fost de natură să impre­sioneze publicul şi în special partidul liberal. Am crezut că este util să pui pe d. I. Brătianu în curent de ce se petrece. M’am dus în Bulgaria; am putut vedea pe d. Brătianu. In urma conversaţiunei mele cu d-sa şi cu autorizarea expresă a d-sale, vă rog să binevoiţi a publica rîndurile următoare, care vor lămuri situaţiuea şi vor linişti spiritele, fără cuvînt alarmate. D. Brătianu, chemat la serviciul militar, nu voeşte să spună un cuvînt măcar de politică, nici să discute absolut nimic pănă cînd ac­ţiunea militară îşi va lua sfîrşit. După terminarea acţiunei militare, D-sa se va întoarce în ţară, şi atunci, în calitatea d-sale de şef al partidului liberal, va convoca un congres al partidului, şi la congres va expune cu preciziune tot ce cugetă asupra împrejurărilor prin care am trecut, asupra acţiunei politice viitoare a partidului liberal. Acesta este adevărul adevărat asupra intenţiunilor d-lui I. Bră­tianu ; spiritele fără cuvînt îngrijorate pot fi liniştite. Primiţi, vă rog Domnule Director, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni. M. PHEREKYDE Un sol al păcei — Al. Marghiloman — Cu statura înaltă, cu gura încreme­nită ca într’un spasm de epilepsie, cu ochii răi, l’am văzut, întâia oară, pe bulevardul Colței, pironit în loc, și ur­mărind cu privirea pizmaşă un faeton elegant. Dar, când caii albi, în mers legănat, s'au pierdut printre trăsurile străzei,— d- Marghiloman şi-a întors capul, a por­nit înainte cu pas sigur şi zimbetul, ca­­re-i înflorea aşchiile gurii, parcă spu­nea : — »Dar tot nu-s ca­rpele mele !“ M-am gândit de multe ori la viaţa sufletului lui : ciocoi crescut departe de zbuciumul lumii, printre lachei şi bone, a împrumutat slugărnicia şi fanfaro­nada lor. Şi trecutul lui, frânt ca muchea bu­zelor, nu arată că traiul neamului l a preocupat vreodată. D-l Marghiloman nu vrea să moară de urât; cultura, cu adâncile ei izvoare, nu l-a ademenit pe tărâmuri cu soare şi lumină ; nu s'a gândit la talazurile şi la undele abia zărite care se zbuciumă în sufletul omenesc; nu s’a scoborât lîn­gă furnalele ştiinţii,—se întrebe de ros­tul ştiinţii. A trăit pe fălţul de lângă masa cu bucate,—cu şervetul prins după gât, în tăi­u ; apoi, în jiletcă, — a trimis cai la curse şi sufletul lui, de la tri­bună, vibra în fiecare copilă, în fiecare coamă de animal. Adesea, când lovitu­rile jocheilor nu duceau caii la izbândă, se repezea stăpânul să-i pedepsească pe acei ce-i înjosise cinstea familiei. Un câmp mai larg decât cel de curse, îi apăru câmpul politicei, şi ca sport­­mann a întrat în prista, publică. Intrigi de jochei şi de doamne a ur­zit , şi toate se învîrteau în jurul ambi­ţiei lui personale. A voit să oprească un vagon de tramvai, dar a fost lovit cu tamponul in burtă şi aruncat pe tro­tuar. S-a ridicat şi a păşit grav în con­ferinţa Păcii. Ce reprezintă el şi care-i greutatea cuvintelor sale ? D-l Marghiloman e strein sufleteşte de poporul şi de pămân­tul ţării; n’are scump pe lume decât caii şi moşia, unde în robie-i muncesc ţă­ranii. In vreme ce norodul şi-a trimis copiii să lupte peste Dunăre,­­ d-l Marghilo­man, desigur, şi-a ascuns caii la rechi­­ziţie, şi urzeşte încă combinaţii fante­ziste. Vrea să devie un diplomat mare. D-l Marghiloman, care a dezertat în războiul cu Turcii, nu trebuia să facă parte dintr’o conferinţă pentru pace. Demnitatea noastră naţională e înjosită. Un amator de grajduri, trecut prin saloanele elitei şi pe drept defăimat de oamenii cinstiţi şi înfierat de justiţie, avea loc în cluburile de sport nu în cea mai de cinste adunare. Ne amintim că şi în anii precedenţi holera a rânjit la graniţele noastre, ba chiar a şi pătruns în ţară, dar măsurile luate au fost de aşa natură, încât peri­colul invaziei a fost repede şi cu succes înlăturat. De astă dată însă, epidemia şi-a făcut apariţia în nişte împrejurări excepţio­nale. Marea majoritate a medicilor noştri co­munali, precum şi agenţii sanitari sunt luaţi sub arme, încât serviciile nu pot funcţiona în chip normal. De aceia medicilor ramaşi le incumbă datora de a se pune necondiţionat la dis­poziţia serviciului sanitar, complectând lipsurile ce se resimt la acest serviciu. Pe de altă parte publicul trebue să ia singur măsuri de prevedere, executând ordonanţele şi sfaturile medicale ce i se dau. Numai cu chipul acesta pericolul care este mai ameninţător ca ori­când, va fi înlăturat. In ce ne priveşte pe noi ieşenii, de­şi mai puţin ameninţaţi pentru moment de teribilul flagel, avem motive să fim însă îngrijoraţi din cauza halului de mur­dărie ce domneşte în toate părţile. De aceia credem că administraţia co­munală ar trebui să iasă cel puţin acum din amorţeala în care cîncezeşte şi conştientă de greaua răspundere ce apasă asupra ei, să ia măsuri în consecinţă. Holera Direcţiunea generale a Serviciului sa­nitar a anunţat în mod oficial apariţia holerei in ţara noastră. Faptul nu trebue să îngrijoreze prea mult populaţia noastră, fiind vorba­­de câteva caşuri isolate. S’a constatat că epidemia a fost adu­să din Bulgaria de cătră nişte cărăuşi ţigani şi s’au luat cele mai straşnice măsuri pentru a preveni întinderea ei. De altfel avem motive să nu ne alar­măm, dată fiind serioasa organizare a serviciului nostru sanitar. Barbaria mini ofiţer Astăzi dimineaţă, înaintea ple­­cărei trenului de Bucureşti, loco­­tenentul M. Mihailescu de la mi­nisterul de război şi, însărcinat cu rechiziţia din cercul Dumneşti (jud Vasluiu), a bătut îngrozitor pe soldatul Costache Ipsilante din re­gimentul 13 infanterie. Publicul care era de faţă, a protestat energic, şi daca n-ar fi intervenit d-nul şef al cărei Iaşi ofiţerul şi-ar fi căpătat lecţia bine meritată. Bietul soldat era într’un hal de nedescris, plin de singe şi cu ca­pul umflat. El a fost transportat cu o trăsură la spitalul militar. D-l sub-şef de staţie Strat a vo­it să închee proces-verbal dar în­duioşat de rugâmintele netrebni­cului ofiţer, a renunţat de-a mai încheia act oficial. MARȚI 23 IULIE 1913 V ZIAH MATI O MAL -LIBEML V . -J. e: 'rf ■'.**>' EM *1. WifM % r .. Contenta ie ieri (Duminică) de la ministerul de externe Bucureşti. (ora 10 a. m.)— Ieri la ora 4 p. m. a aud loc la ministerul de externe , conferenţa între delegaţii bilgari, sârbi şi greci. N’a fost şedinţă plenară. D. Tuncerî, şeful delegaţiei bulgare, a repetat contra-propunerile bulgare. D-nii Pasiei şi Venizelos au răspuns că aceste contra-pro­­puneri nu pot constitui o bază de înţelegere. In faţa răspunsului hotărât al­ delegaţilor sârbi şi greci, d. Ton­­ceff s'a văzut silit să vină la adevărata situaţie a delegaţilor bilgari în conferenţă. Pentru prima oară ieri Bulgarii au, recunoscut dau fost învinşi. I). Tonceff, în privinţa propunerilor sîrbe, a declarat că e posibilă o înţelegere fftcînduse concesiuni din partea Bulgariei. Astfel le’a promis ca frontiera sîrbo-greacă sa se întâlnească în interior, şi să rămîmiă Serbiei oraşele Cocoana, Istip, Ochrida şi Monastic. Chestia nu a fost discutată în amănunt, dar în princi­piu se poate considera înţelegerea sîrbo-bulgară ca pozitivă. In ce priveşte frontiera bulgaro-greacă, d. Tonceff a declarat că Bulgaria nu poate renunţa la Kavafla şi a făcut apel la d. Venizelos şi la ceilalţi delegaţi greci să se gîndească pănă azi şi să renunţe la Kavalla, ţinînd seamă de sacrificiile făcute de armata bulgară în răsboiul cu Turcii. D. Venizelos, la rîndul său, a declarat că Grecia nu poate renunţa cu nici un preţ la Ka­valla şi a dat şi d-sa termen pănă azi delegaţi­lor bulgari să se gîndească la această chestiune. Delegaţia greacă a mai declarat că singura concesiune posibilă e ca linia de frontieră să în­ceapă de la portul Lagos. Cu aceasta conferenţa a luat sfîrşit, rămînînd ca azi să se întrunească conferenţa plenară, în care Bulgarii trebue să aducă răspunsul lor de­finitiv. Din cele ce-au putut transpira din conversa­ţiile delegaţiei grece e, că grecii, la urma urme­lor, vor renunţa şi la Lagos şi se vor mulţumi cu Kavalla cu cîţi­va chilometri De alt­fel pe ziua de ieri s’au produs impor­tante demersuri din partea reprezentanţilor Ma­­relor Puteri pe lîngă toţi delegaţii ca să se ajungă la o grabnică înţelegere. Aceste demersuri ca şi atitudinea bulgarilor de ieri dau o notă optimistă zilei de astăzi. Ziua de azi e decisivă. Protocolul româno-bulgar Bucureşti (ora 10 a. m.). In urma între­vedere­i de eri a delegaţilor civili şi militari români şi bulgari, sa semnat protocolul care stabileşte definitiv noua linie de frontieră ro­­mâno-bulgara. Noua linie de frontiera începe la 13 km 800 m. la vest de Turtucaia cuprinzând satul Eskişmit. Se coboară apoi la sud de Turtu­caia la 17 I cină la 18 km. și continuă pe di­ferite dealuri pănă sub Bobrici unde se oprește la 13 l­m. la sud. De acolo se îndreaptă la sud spre Ekrone pe Marea Neagră rămânând României punc­tul cel mai înalt la sud de această d­in urmă localitate. Acest punct domină toată valea Bal­­dădui și se află la 14 ~ 15 km. de Baltic. 0 t t ^ „ Suprafața totală cu care se mărește llomă-Suntem în măsură sa afirmam . -*• u h . .. 7 ^ „ 7 f .. r „ intervievai acordat JiiyorsiM“ de d-l Venizelos că bărbăria aratată de D-nul lo- Uia e aproXimativ de 1409 km. pCliraU.­MfU­M\^mZLtCfifCJZuisusuratoare emdă un războiu asupra tratamentului săl­batic la care sunt supuşi soldaţii în bivuacurile din ţară. Acum, când toţi şi-au făcut şi trebue să­­şi facă datoria, salbătâcie, pe ca­re unii ofiţeri o arată, trebue pe-! depsită mai aspru de­cât în timp Bucureşti (ora 11 a. m.) Asupra drepturilor culturale ale aromânilor de pace, din teritoriele ocupate de Greci, D-l Venizelos a făcut următoarele de-In timpurile grele prin care tre­, claraţiuni inportante ziarului «Universul», cern, şi în care solidaritatea cea ! Dorinţa noastră, pot să zic hotărârea noastră, e de a fi în cele mai mai strînsă între ofiţeri şi soldaţi strînse legături cu România şi primirea călduroasă ce mi s’a făcut la Ru­­e necesară, actele de barbarie ase­­cuieşti mă îndemnă şi mai mult să persist în aceasta hotărâre. Vă pot mănătoare celui citat de noi pot a­ afirma de pe acum că voiu da toate drepturile de Instrucţiune, şi de cult vea urmări foarte grave. Românilor cari trăesc pe teritoriele noastre, şi vă mai afirm că voia su-i de dorit ca să se ancheteze ca s;­praveghia în persoană să nu se facă nici o presiune asupra conştiinţei zid şi ca vinovatul să-şi iee o pe-­­ cuiva. Fie­care om e liber să fie de naţionalitatea care o vrea şi această deapsă exemplară, libertate constitue un drept sfânt, în chestia aromânilor w­a VAN'a »Mwn TELEFON No. 121 Adanciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI — 1 leu 50 b. 40 b. De aceia vă­ repet că imediat ce voiu fi mai liniştit mă voiu duce prin toate localităţile unde sunt Români şi le voiu spune­ că au toate liber­tăţile şi că dreptul lor de naţionalitate va fi riguros respectat. Buletinul oficial al Ministerului de Rasboiu — Emis aseară Duminică la ora 7 — Starea sasnitară­ a trupelor Bucureşti (ora 11 a. m.).—Ploaia din ultimele zile, greutăţile trans­portului şi starea de contaminare a localităţilor din Bulgaria, a influenţat în rău starea sanitară a trupelor. In ultimul timp s’a luat de urgenţă măsurile sanitare necesare îndoin­­du-se personalul medical şi mijloacele de combatere a epidermelor. S-au asanat localităţile impunînd cele mai întinse măsuri de profilaxie. Mulţumită acestor măsuri, epidemiele au fost localizate în cîte­va puncte şi eri a sosit primul raport al Corpului II de armată anun­­ţînd scăderea caşurilor de boală. Azi e de aşteptat o comunicare la fel din partea Corpului I de ar­mată. De altfel numai în aceste 2 corpuri starea sanitară s’a resimţit. In corpul IV sunt foarte puţine cazuri iar în corpul 111 şi în di­vizia de Cavalerie n’a fost aproape nici un caz. In corpul V starea­ sanitara e excelenta. Relaţiile între anuala noastră şi populaţia bulgară continua a fi bune, datorita spiritului de disciplina şi umanitate a soldaţilor noştri. In multe oraşe bulgare, o­­cu­pa­te de trupele noastre sau luat masurile de edilitate reclamate de Împrejurări. Aceste masuri luate de comandanţii noştri au atras sim­patia şi respectul locuitorilor. In special în Uhrajna cimilaţiunea fiind imposibila, trupele din or­dinul comandantului corpului 111 de armată au pavat 3 străzi princi­pale şi piaţa publică. In toate localităţile s’a făcut o curăţenie radi­cala şi exemplară a străzilor, curţilor şi caselor şi s'a îmbunătăţit sta­rea drumurilor. Cumpăraturile se fac pe bani gata. Locuitorii cei mai recalcitranţi căii la început de teama necunoscutului fugiau închizând prăvăliile şi depozitele de mărfuri, au revenit acum şi fac numeroase vănzări pentru trebuinţele armatei ridicând însă preţul productelor. Co­mandanţii au tarifat mărfurile după mercurialele locale şi după tariful armatei bulgare. Demersul colectiv al Puterilor pe lângă Turci Bucureşti (ora 11 a. m. — O telegramă din Constantino­pol anunţă că ambasadorul Italie a primt înstrucţiele aşteptate in vederea de­mersului colectiv al puterilor .Ambasadorul Angliei n’a primit încă aceste instr­urţiuni. Demersul se va produce probabil mâine şi se asigură că puterile vor da sfaturi Forţei să dea ordinul de evacuare a Adrianopolului dânduse în schimb Turciei mai multe compensaţii dintre care cele mai însemnate ar fi: O rectificare mai favorabilă a frontierei Tur­­co-Bulgare şi învoirea unei ridicări vamale cu 4°/o. ULTIMA OARA Bulgarii Împuşcă parlamentarii Sîrbi incalcarea drepturilor internaţionale „Le Temps‘* şi acţiunea RomânieiContra­ propu­­neriie bulgare.— Dezminţirea unei acuzări. — Lipsele Crucii-roşii sîrbeşti. «Le Temps» zice că atitudinea guvernului român a contribuit foarte mult a întări speranţele de pace. Toate cercurile recunosc azi in mod unanim că regele Carol şi guvernul român urmează necontenit calea o­­noarei, spiritul de conciliaţiune şi grija ei a stabili un echilibru sta­tornic. M. S. Regele Carol se vede che­mat printr’un fericit concurs de i­­­prejurări, se joace în orientul euro­pei un prea frumos rol; dacă re­gele Carol reuşeşte să întemeieze e­­chilibrul balcanic, dină României o­ splendidă graniţă de la Olteniţa la Marea­ Neagră. M. S. Regele va pune astfel si­giliul marei opere a glorioasei sale domnii. O asemenea satisfacţie trebue să fie, mult mai preţioasă decit aproba­rea contelui B­r­eldeld. * Belgrad. — Trupele bulgare au calcat din nou dreptul internaţional. Comandantul trupelor sârbeşti care împresura oraşul Vidin, a tri­mis în ziua de 31 Iulie la ora 11 şi jum. dim. un ofiţer şi trei călă­reţi ca parlamentari la Vidin spre a înştiinţa autorităţile bulgarc ca un armistiţiu fusese încheiat şi a începe sa se stabilească liniile de hotar. Parl­amentarii au urmat drumul spre Vidin, până la o distanţă de 30 paşi din satul Novo-Sttchi, momentul acesta bulgarii au tras in parlamentari cu o mitralieră. Ofiţerul nu a fost atins dar cei doi călăreţi care-l însoţeau au fost răniţi. Bulgarii au calcat astfel în pi­cioare convenţia din Haga din 18 Oct. 1907, semnată de ei şi de noi. Această convenţie garantează via­ţa parlamentarilor şi a suitei lor, un gornist, un stegar şi un inter­pret, focul neputând fi deschis fără de un ordin superior. Ofiţerul bulgar a văzut perfect de bine pe parlamentarii noştri, aşteptând chiar până când ei au sosit la o distanţa de 30 paşi, spre a deschide focul. Statul-major a comunicat până acum alte călcări ale dreptului in­ternaţional, din partea bulgarilor, precum şi abuzurile făptuite cu steagul alb. Jafurile de propietaţi private, măcelurile populaţiunior paşnice, bombardarea spitalelor, mutilarea fănnţilor etc. face impo­sibil sa se mai trimită parlamen­tari pentru comunicări, între cele doua armate inamice. * Biroul presei desminte cu indig­nare, acuzarea ca ofițeri sîrbi, în în ciuda armistițiului, ar fi deschis focul in contra adversarilor lor.

Next