Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)
1913-07-22 / nr. 166
ANUL V. No. 168 ABONAMENTEMI Redacţia şi Administraţia Istşi, Piaţa Unirei No. 5. Saloanele Clubului Liberal In ţară pe un an ... in străinătate pe un an . Preoţi şi învăţătorii rurali 20 Ui 40 60 'U CARRA V /IU£iA % -tare LUNI 22 Iulie 1918 ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNTJI O O MIXED X flPAflE ZIliKlC Angncuri comerciaie linia în a 11-a 1 Un. ju padina 40 bani III-a 60 «ani. In pagina IV-a ‹¡•— TELEFON lîl _ *J~U âL D-l Tacite Iorţescu... somnambula lucida de la Regele Greciei ,asupra acestui port şi asupra miei noui suspensiuni de arme. Regele Constantin atrage atenţia primului sau ministru, că o nouă suspensione de arme este inadmisibilă şi că delegaţii hidgani vor avea trei zile ca să primească sau să refuze pretenţiunile aliaţilor. * * Aceasta e cea mai categorică desminţire ce se putea da ziarului „Adevărul“ care pleda pentru un nou armistiţiu. Putem afirma, cu siguranţă, că un nou armistiţiu nu se va acorda dacă delegaţii bulgari nu vor ceda pe întreaga linie. O polemică foarte aprigă a început între ziarele «Presa» și «Epoca». Ziarul conservator democrat vrea numaidecît să probeze, că dl. Take Ionescu, cu 2 ore mai înainte , a prevăzut toate evenimentele întîmplate în Balcani în ultimele 10 luni, evenimente care s-au desfășurat atît de repede, luînd de multe ori întorsături atît de neprevăzute încît a derutat complect întreaga diplomaţie europeană. Şi pe cînd, toate guvernele din Europa, îşi vedeau aproape, în fiecare săptămînă, socotelile încurcate de vre o nouă întorsătură neprevăzută a evenimentelor din Balcani, ministrul de interne, la Bucureşti ştia singur prezentul, trecutul şi viitorul. Mai discret însă decît colegul său de la lucrări publice, nu spunea nimic din ceea ce, graţie darului său profetic singur ştia. Şi pentru ca Europa dezorientată, să nu poată nimic ceti din actele celui mai mare om politic ce-a avut vreodată vreun stat european, dnul Tache Ionescu, ducea discreţia pănă acolo încît făcea tocmai contrarul din ceea ce ar fi trebuit să facă. Domnul Tache Ionescu, care singur știa că trenul României încă n-a sosit, s-a grăbit să plece la Londra, pentru ca nu cumva să afle şi Europa aceasta. Dl. Tache Ionescu pentru a pregăti triumful României, duce discreţia pănă acolo încît induce în eroare întreaga presă europeană, prininterviewuri din care nimeni nu putea pricepe nimic. Dl. Take Ionescu era prea şiret, pentru a arăta străinilor situaţia României în adevarata ei lumină. Şi pentru a induce şi mai mult în eroare Europa, dl. Take Ionescu, pentru a asigura triumful complect al României, nu se dădu înapoi a ne umili ţara la Londra, a se umili pe d-sa însăşi alergînd prin coridoarele otelului Ritz să prindă pe dl. Danev de pulpana redingotei. In fine sili Romînia să treacă şi prin calvarul de la Petersburg. Dl. Take Ionescu ştia că cu cît ţara noastră va fi mai umilită, cu atît Europa va fi mai mult indusă în eroare şi triumful Romîniei mai sigur şi mai complect. Şi cînd Bulgaria şi puterile Europei ne aruncau Silistra cu cei 3 klm. cum se aruncă un os cînelui înlănţuit care latră prea tare,... Dl. Take Ionescu, pentru a fi sigur că Europa e complect dezorientată, a afectat împreună cu întregul d-sale partid o veselie foarte mare. Şi dl. Take Ionescu, care vedea că Romînia ese scăzută şi umilită de la conferinţa de la Petersburg, pentru a induce încă odată în eroare Europa, s-a declarat mulţumit de cei 3 klm. şi a început să ţie discursuri. Şi adversarii d-lui Take Ionescu nu voesc să priceapă că discursul d-sale din şedinţa secretă a senatului, sau toastul delirant de la Caracal nu erau decît şiretlicuri pentru a înşela Europa ! Şi astfel dl. Take Ionescu a prevăzut şi pregătit triumful Romîniei... Pentru cititorii ziarelor romîneşti, dl. Take Ionescu a luat, în decursul vieţei sale politice, mai multe aspecte decît chiar cîte incorporaţii a luat Buda. Rînd pe rînd Dumnezeu Isus Mesia, Belzebuth, Sf. loan gură ? de aur şi cîte altele. Se spune chiar că comitetul executiv al partidului conservator democrat deschisese acum un an concurs cu premii (în diurne), pentru o nouă incorporare a d-lui Take Ionescu. Și până mai zilele trecute nu se primise nici o soluție. Acum vedem în fine ceva nou : D-l Take Ionescu — profet, d-l Take Ionescu — M-me de Thébe, d l Take Ionescu — somnambulă lucidă, gâcitoare de bâlciu. Eternul adevăr : zelul conduce la ridicul și ridiculul omoară. Ce s’a Mărit în conferenţa de ieri Bucureşti (ora 10 a. m.). In şedinţa de eri a conferinţei plenare s’a adus o notă nouă care agravează şi mai mult situaţiunea. Dificultăţile au început să apară odată cu contrapropunerile Bulgarilor, care sunt de aşa natură, incit nu pot fi acceptate sub nici-o formă, ca bază de discuţie între Sîrbi şi Greci. Prin aceste contrapropuneri, Bulgaria a înălit convingerea că ea încearcă o nouă fabrică de trăgănare. Prima tentativă în această directivă au încercat-o aseară delegaţii Bulgari la „ Place-Hotel“ cînd au propus ca Grecii şi Sîrbii să arate aparte şi în şedinţi deosebite pretenţiunile lor. Domnii Pasid şi Venizelos au respins această propunere a delegaţilor Bulgari; au admis însă ca delegaţii Bulgari să trateze separat cu delegaţii Sîrbi şi Greci, lăsindu-li-se latitudinea ca să-şi comunice imediat rezultatele acestor tratative. * In şedinţa de ieri delegaţii bulgari drept răspuns la pretenţiunile Greciei şi Serbiei, au oferit: PENTRU GRECIA , o linie de la gara Sammarly care duce la mare până la golful Orfano, rămânând Bulgariei ora ele Ghergheli Kavalla, Porto-Lagos şi restul litoralului Mărei Egee. PENTRU SERBIA: Bulgarii cedează malul drept al Vardanului, fără Monastir. Cu alte cuvinte, se oferă Greciei mai puţin decât le revendica înainte de al doilea răsboi balcanic, iar Serbiei, i se propune o uşoară ameliorare a tratatului militar sîrbo-bulgar, care a căzut în urma începerei ostilităţilor. In ce priveşte situaţia Grecilor din Tracia, contrapropunerile Bulgare, „pretind reciprocitatea şi în acelaşi timp contestă Serbiei şi Greciei orice despăgubire de răsboi. Impresia contrapropunerilor bulgare a fost detestabilă. D. Venizelos pe când se citeau aceste contra-propuneri, s’a ridicat şi a exclamat: «D-tră DOMNILOR DELEGAŢI BULGARI NU VA CUNOAŞTEŢI SITUAŢIA». Asupra pretenţiunilor formulate de Serbi şi Greci, nu s’a făcut pînă acum absolut nici o modificare, afară de aceia că Grecii au redus pretenţiunile asupra litoralului Mărei Egee pînă la Agas. Asupra Cavalei, nu poate fi vorba de o renunţare din partea Greciei. Dl Venizelos a inimit ieri nouă instrucţiuni AtitudineaRomîniei , Maiorescu a cerut delegaţilor Balcanici ca pînă la şedinţa de Luni să se ia o hotârîre definitivă. In acest scop are loc astăzi după ameaxă la ministerul de externe o şedinţă a delegaţilor Balcanici, la care delegaţia românească nu va participa . In această şedinţă va trebui să se ia o hotărîre faţă de contrapropunerile Bulgariei, pe care Grecii şi Sîrbii le consideră inadmisibile. Dacă nu se va putea ajunge la un acord în şedinţa plenară de mine, delegaţii vor declara ruperea tratativelor şi reînceperea imediată a ostilităţilor. Asupra atitudine! României, suntem în măsură a şti, că dacă pacea generală nu se va încheia, armata română va înainta spre Sofia, pentru a impune Bulgariei pacea pe care n’o înţălege să o încheie de bună voie la Bucureşti. Cu alte cuvinte Bulgaria are să aleagă între începerea imediată a ostilităţilor,—ostilităţi la care va participa şi România,—sau să cedeze preten- Iţiunilor Sârbilor şi Grecilor. Asupra legâturilor militare ale României cu Sârbia şi Grecia, în mod oficios s’a afirmat că România n’are asemenea convenţiuni. Lucrul este exact, dar cu toate acestea s’a afirmat din loc sigur că România, dacă n’are convenţie militară cu Serbia şi Grecia, a stabilit în schimb un plan de colaborare militară între armata noastră de operaţie şi armatele Sârbe şi Grece. Aşa dar, dacă vor reîncepe ostilităţile, prin forţa lucrurilor Romînia va trebui să-şi urmeze planul după o acţiune întocmită în comun. Atitudinea Marilor Puteri Asupra atitudinei Puterilor aflăm următoarele : Singura Putere care mai susţine pretenţiunele Bulgariei este Austro- Ungaria. Italia care până alatăieri susţinea punctul devedere Bulgar, şi-a schimbat atitudinea în urma contra-propunerilor făcute de delegaţiiBulgariei. * Din sursă autorizată italiană putem afirma că Italia a urmărit prin atitudinea ei de până anuma următoarele trei puncte: 1) Stabilirea păcei în Balcani; 2) Stabilirea echilibrului balcanic; 3) O alianţă româno-bulgară dacă ar fi posibilă. Deci Italia se întâlnise cu Austro-Ungaria în punctele ei de vedere. Da ieri însă atitudinea Haliei s’a schimbat. Contra-propuneriie Bulgariei sunt în raport invers cu situaţia lor militară. Astăzi dintre toate Puterile europene a rămas numai Austria care susţine pe Bulgaria. • Asupra tacticei bulgare de tărăgănare putem da un exemplu concret anunţînd tratările între delegaţii romîni şi bulgari cu privire la linia strategică Turtucaia-Dobrici-Balcik. Din telegrama Ţarului Ferdinand cătră Regele Carol şi a d-lui Ghenadiev cătră guvernul român se vede că Bulgaria declara cererea României ca primire fără discuţie înainte de începerea Conferinţei. Ţarul Ferdinand s’a făcut chiar garant de primirea cererilor României. Totuşi după trei zile de tratative nu s’a ajuns la nici un rezultat. O nouă întrevedere BUCUREŞTI. (ora 10 a.m.) Asară a avut loc o conferinţă între delegaţii militari români şi bulgari. Cu acest prilej, s-a pus în vedere delegaţilor bulgari, că delegaţii români aşteaptă pentru azi răspunsul definitiv. Astăzi dimineaţă a avut loc ln Ministerul de Externe o nouă întrevedere în care delegaţii bulgari trebuiau să aducă ultimul răspuns în privinţa zonei strategice. Atitudinea Rusiei Bucureşti. O telegramă din Paris anunţă că cercurile franceze bine informate sunt sigure că Rusia nu va intra în Armenia ci se va mulţumi că ocupe portul Midia, ca protestare contra înaintărei Turcilor în Tracia. ZEIolera, în ţară Bucureşti (ora 10 a. m.). O serie de analize bacteriologice au aprobat prezenţa vibrionului holeric în dejecţiile bolnavilor din ţară. In cartierul ţigănesc din satul Ştefăneşti sunt mai multe cazuri de holeră din care citeva mortale. Dl. dr. profesor Sion e de 2 zile în Ştefăneşti unde lucrează de la 6 dimineaţa pănă la 2 noaptea, pentru combaterea holerei. Dl. C-tor Mezincescu a plecat imediat în judeţul Romanaţi şi a constatat câ din fericire epidemia nu s'a ivit. * S’a instituit o carantină de 3 zile pentru toate persoanele care trec Dunărea din Bulgaria în România. Eri s’a zvonit că s’au ivit câteva cazuri deholeră în judeţul Romanaţi. Judeţul Romanaţi e cel mai expus epidemiei de oarece din el s’au rechiziţionat 20.000 de căruţe cu mulţi cărăuşi. Informaţii . Se petrec lucruri anapoda la noi în Iaşi. De câteva luni de zile, medicii primari ai spitalului Sf. Spiridon fac necontenite intervenţii la primărie să desfiinţeze vespasiana din colţul strolzei Muzelor, care a devenit un extraordinar focar de infecţie. Cu toate aceste primăria nici nu gândeşte. In jurul acestei nemaipomenit focar de infecţie staţionează zilnic bolnavii cari aşteaptă rândul la consultaţiile gratuite ale spitalului; pe lângă el trec de câteva ori pe zi cei doi ajutori de primar îşi întorc capul cu scârbă şi... protestează împotriva acestei nepermise neglijenţei... Ar fi nemerit ca ,a cei doui ajutori de pe primar să-şi unească protestarea lor cu acea a publicului şi să ceară... Primăriei stângerea focarului de infecţie ,care periclitează sanatatea locuitorilor din partea locului. Poate că în caşul acesta Primăria va fasculta dreapta tânguire a cetăţenilor... ! * Anuarul Liceului Naţional va fi datla tipar cu începere de Luni 22 Iulie şiva cuprinde 3 coaie. Acest anuar s'a tipărit regulat de la 1891. * Toţi elevii pregătiţi în particular, corigenţi şi cei cari dau examen integral îşi vor pregăti de pe acum toate actele pentru înscriere, care durează de la 1 — 10 August. Formulare tipărite pentru înaintarea actelor la minister se găsesc la d. G. Nica, secretarul liceului Naţional. „ Medicul primar a! oraşului ,fit fir Fior, inspectând comuna Voineşti şi găsind mai multe coşuri de febră tifoidă, a dispus, prin autorităţile militare, strămutarea companiei teritoriale care se afla în acea comună, la comuna Galata. * Un focar de scarlatină în oraş.— Un adevărat focar de scarlatină s’a declarat in mahalaua Lăutari. Imbolnăvindu-se un copil de ţigan în acea parte a oraşului, fără a se declara caşul s’a provocat o adevărată epidemie, căci s’au constatat, in urma cercetărilor, un număr de 19 cazuri de scarlatină. Medicul dispărţirei a comunicat cazul serviciului sanitar al oraşului,care a luat grabnice măsuri, izolând pe bolnavi şi localizând astfel epidemia de scamatinei. ® La Ungheni fiind nevoie de un medic, doritorul de a ocupa acest loc se poate adresa la serviciul sanitar al oraşului. ® Eri a sosit de la Casa Şcoalelor suma de 2205 lei plata comisiunii examinatoare a elevilor preparaţi în particular ce a funcţionat în sesiunea Iunie a. c. la liceul Naţional sub preşedenţia d- lui Em. Constantinescu. Toţi d-nii profesori din comisiune sunt rugaţi a lua act. De la 26 Iulie—5 August a. c. Secretariatul Licelui Naţional fiind închis din cauza reparaţiilor, toţi elevii care au de scos certificate şi diplome sunt înştiinţaţi a veni îninte de 26 Iulie ori după 5 August. Direcţia Liceului Naţional aduce la cunoştinţa elevilor repetenţi din Iunie a. c., vor fi examinaţi a doua oară de la 1—10 Septembre a.c. numai la obidele de corigenţă, la care n’au întrunit media 5. ■ D-l O. Tafrali, a fost numit pe ziua de 1 Septembrie a. c., profesor titular la catedra de archeologie şi antichităţi de la facultatea de litere şi filosofie din Iaşi în locul vacant. ■ I. P. Sf. Mitropolit, va pleca în astă seară, împreună cu directorul cancelariei mitropoliei d-l Gabriel Pârvu, la M-urile Varatic şi Agapia pentru a organiza în serviciul Crucea roşie cu maicele din acele mănăstiri. Din fiecare mănăstire se va alege un număr între 30—40 de maice, care vor fi instruite pentru mica chirurgie şi serviciiul radical de campanie, de medicii ce vor fi trimişi de ministerul de războiu. Practică necesară va fi făcută la spitalele din judeţ şi Tg.-Neamţ. In acest scop î. P. Sf. Mitropolit va interveni la Eforia Sf. Spiridon, pentru a da autorizaţia ca maicele se fie primite a face practică in aceste spitale. Deasemenea şi maicele din mănăstirea Agafton (jud. Botoşani) vor fi pregătite pentru serviciul Crucea-roşie, având o echipă compleet pregătită. ■ Echipa Crucii-roşii, compusă din 32 de călugări de la mănăstirile Neamţ şi Secul care a plecat pe câmpul de operaţiuni ale armatei, a primit ordin de a face pe lângă serviciile medicale şi serviciile religioase. Teatrul Cinema Modern. —Pentru ca tot publicul ieşan să aibă prilejul a vedea şi admira frumosul program cu Mărioara Voiculescu, Maximilian. Florica Florescu etc. Vederi din Valea Oltului. Mobiliearea. Sosirea delegaţilor pentru pace in capitală etc., direcţiunea acestui cinematograf va da la ora 4 p. m. MARE MATINEU cu preţuri reduse de 80, 50 şi 30 bani intrarea. Mult întristaţii: ei, fiice, gineri, nurori, nepoţi, nepoate anunţă rudelor şi prietenilor încetarea din viaţă a prea iubitei lor Amalia fileuka decedata în ziua de 19 Iulie 191 inmormîntarea va avea loc mineca 2 Iulie. De vânzare Cele mai bune vinuri de masă fi desert, analizate după rezultatul mai jos. La Via din Tomneşti Judeţul Iaşi, a d-lui Anton D. Patraşcani Institutul de Chimie din Iaşi No. 31p din 11 Mai 1911 CERTIFICAT In urma cererei făcute acestui Institut din partea d-lui A. D. Patraşcanu, din laşi, prin petiţiunea înregistrată sub No. 1322 din 10 Mai a. c., supunându-se analizei chimice 2 probe de vin alb riicol la 1912, podgoria proprietatea d-sale din Tomeşti, jud. Iaşi, s’a obţinut rezultatul următor : Proba 1. — Proprietăţi organoleptice. Limpede galbiu, gust bun, puţin înţăpător. Alcool 9. 5 •/• V. Extract 2. 337 gr. •/• Materii minerale 0. 238 „ H Aciditate totală 0. 600 „ „ (acid tartaric). Cloruri Sulfaţi urme Gumi Doxtrine nu conţine Acid salicilic nu conţine Zaharină nu conţine. Proba 11.—Limpede gălbiu, gust bun, aromat (taaunos) puţin înţepător. 11, 5 •/<> V. 2, 113 gr. •/. 0, 202 ,, 0, 487 „ Din aceste date se constată, că ambele probe analizate sunt vinuri de bună calitate şi libere de orice adausuri străine. Drept care s’a eliberat acest certificat- Director, * (S. L.) (ss). I. PETROVICI Chimist expert Us) FI. Moissa