Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)

1913-07-22 / nr. 166

ANUL V. No. 168 ABONAMENTEMI Redacţia şi Administraţia Istşi, Piaţa Unirei No. 5. Saloanele Clubului Liberal In ţară pe un an ... in străinătate pe un an . Preoţi şi învăţătorii rurali 20 Ui 40 60 'U CARRA V /IU£iA % -tare LUNI 22 Iulie 1918 ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNTJI O O MIXED X flPAflE ZIliKlC Angnc­uri comerciaie linia în a 11-a 1 Un. ju padina 40 bani III-a 60 «ani. In pagina IV-a ‹¡•— TELEFON lîl _ *J~U âL D-l Tacite Iorţescu... somnambula lucida de la Regele Greciei ,asupra acestui port şi a­­supra miei noui suspensiuni de arme. Regele Constantin atrage atenţia primului sau ministru, că o nouă suspensione de arme este inadmisibilă şi că delegaţii hidgani vor a­­vea trei zile ca să primească sau să refuze pretenţiunile aliaţilor. * * Aceasta e cea mai categorică desminţire ce se putea da ziarului „Adevărul“ care pleda pentru un nou armistiţiu. Putem afirma, cu siguranţă, că un nou arm­is­­tiţiu nu se va acorda dacă delegaţii bulgari nu vor ceda pe întreaga linie. O polemică foarte aprigă a înce­put între ziarele «Presa» și «Epoca». Ziarul conservator democrat vrea numai­decît să probeze, că dl. Take Ionescu, cu 2 ore mai înainte , a pre­văzut toate evenimentele întîmplate în Balcani în ultimele 10 luni, eve­nimente care s-au desfășurat atît de repede, luînd de multe ori întorsă­turi atît de neprevăzute în­cît a de­rutat complect întreaga diplomaţie europeană. Şi pe cînd, toate guver­nele din Europa, îşi vedeau aproape, în fiecare săptămînă, socotelile în­curcate de vre­ o nouă întorsătură neprevăzută a evenimentelor din Bal­cani, ministrul de interne, la Bucu­reşti ştia singur prezentul, trecutul şi viitorul. Mai discret însă de­cît co­legul său de la lucrări publice, nu spunea nimic din ceea ce, graţie darului său profetic singur ştia. Şi pentru ca Europa dezorientată, să nu poată nimic ceti din actele celui mai mare om politic ce-a avut vre­o­dată vre­un stat european, d­nul Tache Ionescu, ducea discreţia pănă acolo în­cît făcea tocmai contrarul din ceea­ ce ar fi trebuit să facă. Domnul Tache Ionescu, care sin­gur știa că trenul României încă n-a sosit, s-a grăbit să plece la Londra, pentru ca nu cumva să afle şi Eu­ropa aceasta. Dl. Tache Ionescu pen­tru a pregăti triumful României, duce discreţia pănă acolo în­cît induce în eroare întreaga presă europeană, prin­­interviewuri din care nimeni nu pu­tea pricepe nimic. Dl. Take Ionescu era prea şiret, pentru a arăta străi­nilor situaţia României în adevarata ei lumină. Şi pentru a induce şi mai mult în eroare Europa, dl. Take Io­nescu, pentru a asigura triumful com­plect al României, nu se dădu îna­poi a ne umili ţara la Londra, a se umili pe d-sa însă­şi alergînd prin coridoarele otelului Ritz să prindă pe dl. Danev de pulpana redingotei. In fine sili Romînia să treacă şi prin calvarul de la Petersburg. Dl. Take Ionescu ştia că cu cît ţara noas­tră va fi mai umilită, cu atît Europa va fi mai mult indusă în eroare şi triumful Romîniei mai sigur şi mai complect. Şi cînd Bulgaria şi pute­rile Europei ne aruncau Silistra cu cei 3 klm. cum se aruncă un os cî­­nelui înlănţuit care latră prea tare,... Dl. Take Ionescu, pentru a fi sigur că Europa e complect dezorientată, a afectat împreună cu întregul d-sale partid o veselie foarte mare. Şi dl. Take Ionescu, care vedea că Romînia ese scăzută şi umilită de la conferinţa de la Petersburg, pentru a induce încă odată în eroare Eu­ropa, s-a declarat mulţumit de cei 3 klm. şi a început să ţie discursuri. Şi adversarii d-lui Take Ionescu nu voesc să priceapă că discursul d-sale din şedinţa secretă a senatului, sau toastul delirant de la Caracal nu erau decît şiretlicuri pentru a înşela Europa ! Şi ast­fel dl. Take Ionescu a pre­văzut şi pregătit triumful Romîniei... Pentru cititorii ziarelor romîneşti, dl. Take Ionescu a luat, în decursul vieţei sale politice, mai multe aspecte decît chiar cîte incorporaţii a luat Buda. Rînd pe rînd Dumnezeu I­­sus Mesia, Belzebuth, Sf. loan gură ? de aur şi cîte altele. Se spune chiar că comitetul executiv al parti­dului conservator democrat deschi­sese acum un an concurs cu premii (în diurne), pentru o nouă incorpo­rare a d-lui Take Ionescu. Și până mai zilele trecute nu se primise nici o soluție. Acum vedem în fine ceva nou : D-l Take Ionescu — profet, d-l Take Ionescu — M-me de Thébe, d l Take Ionescu — somnambulă lucidă, gâcitoare de bâlciu. Eternul adevăr : zelul conduce la ridicul și ridiculul omoară. Ce s’a Mărit în conferenţa de ieri Bucureşti (ora 10 a. m.). In şedinţa de eri a conferinţei plenare s’a adus o notă nouă care agravează şi mai mult situaţiunea. Dificultăţile au început să apară odată cu contrapropunerile Bulgarilor, care sunt de aşa natură, incit nu pot fi acceptate sub nici-o formă, ca bază de discuţie între Sîrbi şi Greci. Prin aceste contrapropuneri, Bulgaria a înălit convingerea că ea încearcă o nouă fabrică de trăgănare. Prima tentativă în această directivă au încercat-o aseară dele­gaţii Bulgari la „ Place-Hotel“ cînd au propus ca Grecii şi Sîrbii să arate aparte şi în şedinţi deosebite pretenţiunile lor. Domnii Pasid şi Venizelos au respins această propunere a de­legaţilor Bulgari; au admis însă ca delegaţii Bulgari să trateze se­parat cu delegaţii Sîrbi şi Greci, lăsindu-li-se latitudinea ca să-şi comunice imediat rezultatele acestor tratative. * In şedinţa de ieri delegaţii bulgari drept răspuns la pretenţiu­nile Greciei şi Serbiei, au oferit: PENTRU GRECIA , o linie de la gara Sammarly care duce la mare până la golful Orfano, rămânând Bulgariei ora ele Ghergheli Kavalla, Porto-Lagos şi restul l­itoralului Mărei Egee. PENTRU SERBIA: Bulgarii cedează malul drept al Vardanului, fără Monastir. Cu alte cuvinte, se oferă Greciei mai puţin de­cât le revendica înainte de al doilea răsboi balcanic, iar Serbiei, i se pro­pune o uşoară ameliorare a tratatului­­ militar sîrbo-bulgar, care a căzut în urma începerei ostilităţilor. In ce priveşte situaţia Grecilor­ din Tracia, contrapropunerile Bulgare, „pretind reciprocitatea şi în acelaşi timp contestă Serbiei şi Greciei orice despăgubire de răsboi. Impresia contra­propunerilor bulgare a fost detestabilă. D. Venizelos pe când se citeau aceste contra-propuneri, s’a ri­dicat şi a exclamat: «D-tră DOMNILOR DELEGAŢI BULGARI NU VA CUNOAŞTEŢI SITUAŢIA». Asupra pretenţiunilor formulate de Serbi şi Greci, nu s’a făcut pînă acum absolut nici o modificare, afară de aceia că Grecii au redus pretenţiunile asupra litoralului Mărei Egee pînă la Agas. Asupra Cavalei, nu poate fi vorba de o renunţare din partea Greciei. Dl Venizelos a inimit ieri nouă instrucţiuni Atitudinea­­Romîniei , Maiorescu a cerut delegaţilor Balcanici ca pînă la şedinţa de Luni să se ia o hotârîre definitivă. In acest scop are loc astăzi după ameaxă la ministerul de externe o şedinţă a delegaţilor Balcanici, la care delegaţia ro­­mânească nu va participa . In această şedinţă va trebui să se ia o hotărîre faţă de contrapropunerile Bulgariei, pe care Grecii şi Sîrbii le consideră i­­nadmisibile. Dacă nu se va putea ajunge la un acord în şedinţa plenară de mi­ne, delegaţii vor declara ruperea tratativelor şi reînceperea imediată a ostilităţilor.­­ Asupra atitudine! României, suntem în mă­sură a şti, că dacă pacea generală nu se va în­cheia, armata română va înainta spre Sofia, pentru a impune Bulgariei pacea pe care n’o în­­ţălege să o încheie de bună voie la Bucureşti. Cu alte cuvinte Bulgaria are să aleagă între în­ceperea imediată a ostilităţilor,—ostilităţi la care­­ va participa şi România,—sau să cedeze preten- Iţiunilor Sârbilor şi Grecilor. Asupra legâturilor militare ale României cu Sârbia şi Grecia, în mod oficios s’a afirmat că România n’are asemenea convenţiuni. Lucrul este exact, dar cu toate acestea s’a afir­mat din loc sigur că România, dacă n’are con­venţie militară cu Serbia şi Grecia, a stabilit în­­ schimb un plan de colaborare militară între ar­mata noastră de operaţie şi armatele Sârbe şi Grece. Aşa dar, dacă vor reîncepe ostilităţile, prin forţa lucrurilor Romînia va trebui să-şi urmeze planul după o acţiune întocmită în comun. Atitudinea Marilor Puteri Asupra atitudinei Puterilor aflăm următoarele : Singura Putere care mai susţine pretenţiunele Bulgariei este Austro- Ungaria. Italia care până alatăieri susţinea punctul de­­vedere Bulgar, şi-a schimbat atitudinea în urma contra-propunerilor făcute de delegaţii­­Bul­gariei. * Din sursă autorizată italiană putem afirma că Italia a urmărit prin atitudinea ei de până anuma următoarele trei puncte: 1) Stabilirea păcei în Balcani; 2) Stabilirea echilibrului balcanic; 3) O alianţă româno-bulgară dacă ar fi posibilă. Deci Italia se întâlnise cu Austro-Ungaria în punctele ei de vedere. Da ieri însă atitudinea Haliei s’a schimbat. Contra-propuneriie Bulgariei sunt în raport invers cu situaţia lor militară. Astăzi dintre toate Puterile europene a rămas numai Austria care susţine pe Bulgaria. • Asupra tacticei bulgare de tărăgănare putem da un exemplu concret anunţînd tratările între delegaţii romîni şi bulgari cu privire la linia stra­tegică Turtucaia-Dobrici-Balcik. Din telegrama Ţarului Ferdinand cătră Regele Carol şi a d-lui Ghe­­nadiev cătră guvernul român se vede că Bulgaria declara cererea Româ­niei ca primire fără discuţie înainte de începerea Conferinţei. Ţarul Ferdinand s’a făcut chiar garant de primirea cererilor Româ­niei. Totuşi după trei zile de tratative nu s’a ajuns la nici un rezultat. O nouă întrevedere BUCUREŞTI. (ora 10 a.m.) Asară a avut loc o conferinţă între delegaţii militari români şi bulgari. Cu acest prilej, s-a pus în vedere delegaţilor bulgari, că dele­gaţii români aşteaptă pentru azi răspunsul definitiv. Astăzi dimineaţă a avut loc ln Ministerul de Externe o nouă în­trevedere în care delegaţii bulgari trebuiau să aducă ultimul răspuns în privinţa zonei strategice. Atitudinea Rusiei Bucureşti. O telegramă din Paris anunţă că cercurile franceze bine informate sunt sigure că Rusia nu va intra în Armenia ci se va mulţumi că ocupe portul Midia, ca protestare contra înaintărei Turcilor în Tracia. ZEIolera, în­ ţară Bucureşti (ora 10 a. m.). O serie de analize bacteriologice au a­probat prezenţa vibrionului h­oleric în dejecţiile bolnavilor din ţară. In cartierul ţigănesc din satul Ştefăneşti sunt mai multe cazuri de holeră din care cite­va mortale. Dl. dr. profesor Sion e de 2 zile în Ştefăneşti unde lucrează de la 6 dimineaţa pănă la 2 noaptea, pentru combaterea holerei. Dl. C-tor Mezincescu a plecat imediat în judeţul Romanaţi şi a constatat câ din fericire epidemia nu s'a ivit. * S’a instituit o carantină de 3 zile pentru toate persoanele care trec Dunărea din Bulgaria în România. Eri s’a zvonit că s’au ivit câte­va cazuri de­­holeră în judeţul Ro­­manaţi. Judeţul Romanaţi e cel mai expus epidemiei de oarece din el s’au rechiziţionat 20.000 de căruţe cu mulţi cărăuşi. Informaţii . Se petrec lucruri anapoda la noi în Iaşi. De câte­va luni de zile, medicii primari ai spitalului Sf. Spiridon fac ne­contenite intervenţii la primărie să des­fiinţeze vespasiana din colţul strolzei Muzelor, care a devenit un extraordinar focar de infecţie. Cu toate aceste pri­măria nici nu gândeşte. In jurul acestei ne­mai­pomenit focar de infecţie staţionează zilnic bolnavii cari aşteaptă rândul la consultaţiile gra­tuite ale spitalului; pe lângă el trec de câteva ori pe zi cei doi ajutori de pri­mar îşi întorc capul cu scârbă şi... pro­testează împotriva acestei nepermise ne­­glijenţei... Ar fi nemerit ca ,a cei doui ajutori de pe primar să-şi unească protestarea lor cu acea a publicului şi să ceară... Pri­măriei stângerea focarului de infecţie ,care periclitează sanatatea locuitorilor­­ din partea locului.­­ Poate că în caşul acesta Primăria va fasculta dreapta tânguire a cetăţenilor... ! * Anuarul Liceului Naţional va fi dat­­la tipar cu începere de Luni 22 Iulie şi­­va cuprinde 3 coaie. Acest anuar s'a tipărit regulat de la 1891. * Toţi elevii pregătiţi în particular, corigenţi şi cei cari dau examen inte­gral îşi vor pregăti de pe acum toate actele pentru înscriere, care durează de la 1 — 10 August. Formulare tipărite pentru înaintarea actelor la minister se găsesc la d. G. Nica, secretarul liceului Naţional. „ Medicul primar a! oraşului ,fit fir Fior, inspectând comuna Voineşti şi gă­sind mai multe coşuri de febră tifoidă, a dispus, prin autorităţile militare, stră­mutarea companiei teritoriale care se afla în acea comună, la­ comuna Galata. * Un focar de scarlatină în oraş.— Un adevărat focar de scarlatină s’a de­clarat in mahalaua Lăutari. Imbolnăvindu-se un copil de ţigan în acea parte a oraşului, fără a se declara caşul s’a provocat o adevărată epide­mie, căci s’au constatat, in urma cerce­tărilor, un număr de 19 cazuri de scar­latină. Medicul dispărţirei a comunicat cazul serviciului sanitar al oraşului,­­care a luat grabnice măsuri, izolând pe bol­navi şi localizând astfel epidemia de scam­atinei. ® La Ungheni fiind nevoie de un medic, doritorul de a ocupa acest loc se poate adresa la serviciul sanitar al oraşului. ® Eri a sosit de la Casa Şcoalelor su­ma de 2205 lei plata comisiunii exami­natoare a elevilor preparaţi în particu­lar ce a funcţionat în sesiunea Iunie a. c. la liceul Naţional sub preşedenţia d- l­ui Em. Constantinescu. Toţi d-nii pro­fesori din com­isiune sunt rugaţi a lua act. De la 26 Iulie—5 August a. c. Secre­tariatul Licelui Naţional fiind închis din cauza reparaţiilor, toţi elevii care au de scos certificate şi diplome sunt înştiin­ţaţi a veni îninte de 26 Iulie ori după 5 August.­­ Direcţia Liceului Naţional aduce la cunoştinţa elevilor repetenţi din Iunie a. c., vor fi examinaţi a doua oară de la 1—10 Septembre a.c. numai la obidele de corigenţă, la care n’au întrunit me­dia 5. ■ D-l O. Tafrali, a fost numit pe ziua de 1 Septembrie­ a. c., profesor titular la catedra de archeologie şi antichităţi de la facultatea de litere şi filosofie din Iaşi în locul vacant. ■ I. P. Sf. Mitropolit, va pleca în astă seară, împreună cu directorul can­celariei mitropoliei d-l Gabriel Pârvu, la M-u­rile Varatic şi Agapia pentru a organiza în serviciul Crucea­ roşie cu maicele din acele mănăstiri. Din fiecare mănăstire se va alege un număr între 30—40 de maice, care vor fi instruite pentru mica chirurgie şi ser­­viciiul radical de campanie, de medicii ce vor fi trimişi de ministerul de răz­­boiu. Practică necesară va fi făcută la spi­talele din judeţ şi Tg.-Neamţ. In acest scop î. P. Sf. Mitropolit va interveni la Eforia Sf. Spiridon, pentru a da autorizaţia ca maicele se fie pri­mite a face practică in aceste spitale. Deasemenea şi maicele din mănăstirea Agafton (jud. Botoşani) vor fi pregătite pentru serviciul Crucea-roşie, având o echipă compleet pregătită. ■ Echipa Crucii-roşii, compusă din 32 de călugări de la mănăstirile Neamţ şi Secul care a plecat pe câmpul de ope­­raţiuni ale armatei, a primit ordin de a face pe lângă serviciile medicale şi serviciile religioase.­­ Teatrul Cinema­ Modern. —Pentru ca tot publicul ieşan să aibă prilejul a ve­dea şi admira frumosul program cu Mă­­rioara Voiculescu, Maximilian. Florica Florescu etc. Vederi din Valea Oltului. Mobil­ie­a­­rea. Sosirea delegaţilor pentru pace in capitală etc., direcţiunea acestui cine­matograf va da la ora 4 p. m. MARE MATINEU cu preţuri reduse de 80, 50 şi 30 bani intrarea. ­ Mult întristaţii: ei, fiice, gineri, nurori, nepoţi, nepoate anunţă ru­delor şi prietenilor încetarea din viaţă a prea iubitei lor Amalia fileuka decedata în ziua de 19 Iulie 191 inmormîntarea va avea loc­­ mineca 2­­ Iulie. De vânzare Cele mai bune vinuri de masă fi desert, analizate după rezultatul mai jos. La Via din Tomneşti Judeţul Iaşi, a d-lui Anton D. Patraşcani Institutul de Chimie din Iaşi No. 31p din 11 Mai 1911 CERTIFICAT In urma cererei făcute acestui Insti­tut din partea d-lui A. D. Patraşcanu, din laşi, prin petiţiunea înregistrată sub No. 1322 din 10 Mai a. c., supunându-se analizei chimice 2 probe de vin alb rii­­col la 1912, podgoria proprietatea d-sale din Tomeşti, jud. Iaşi, s’a obţinut rezul­tatul următor : Proba 1. — Proprietăţi organoleptice. Limpede galbiu, gust bun, puţin înţă­­pător. Alcool 9. 5 •/• V. Extract 2. 337 gr. •/• Materii minerale 0. 238 „ H Aciditate totală 0. 600 „ „ (acid tartaric). Cloruri Sulfaţi urme Gumi Doxtrine nu conţine Acid salicilic nu conţine Zaharină nu conţine. Proba 11.—Limpede gălbiu, gust bun, aromat (taaunos) puţin înţepător. 11, 5 •/<> V. 2, 113 gr. •/. 0, 202 ,, 0, 487 „ Din aceste date se constată, că am­bele probe analizate sunt vinuri de bună calitate şi libere de orice adausuri străine. Drept care s’a eliberat acest certificat- Director, * (S. L.) (ss). I. PETROVICI Chimist expert Us) FI. Moissa

Next