Mişcarea, decembrie 1913 (Anul 5, nr. 273-294)
1913-12-04 / nr. 275
părţile şi mulţime de noroade se află şi Moldovenii foarte mulţi. Sfătuitu-ne-am cu al nostru cinstit şi duhovnicesc părinte Sfinţia Sa Chir Iacob Mitropolitul ţării şi că toţi Arhiereii, Episcopi de pe la scaune de pe afară de ţara aceasta, şi cu toată boierimea noastră, ce vom face ca să putem afla adevărul, şi să putem găsi vreum chip de îndreptare bună. Şi s’au pus la cale de s’au trimes acolo la dânşii ca să vie câţiva dintre dânşii aici să se întrebe, să cercetăm lucrul acesta, să putem cunoaşte adevărul, care s’a şi făcut. Şi iată au venit aicea doi, trei preoţi şi patru, cinci oameni din cei mai de ispravă, şi scoţindu-i însumi înaintea Domniei Mele şi a toată boierimea, s’au întrebat să arăte tot adevărul din ce pricină s’au stricat, s’au dus de aici din pământul Moldovei în părţi străine, intr’aite ţări, şi lângă altele ce au arătat că este din pricina vremelnicei nestări, adică neştiind şi nefiind hotărât, ce să dea bir pe an, şi aceasta i-au strămutat de s’au dus în ţări străine, şi s’au cunoscut a fi oarecum adevărul, şi au dat pricină şi ţării acesteia de lipsă de oameni, dar şi lor câtă răutate, că lângă alte nevoi ce trag acolo, prea mulţi i-au întunecat şi de la strămoşasca lor credinţă, alţii, cari lot îşi defendiosesc strămoşescul lor rit, însă numai cu numele , din care pricină mai pe multe locuri lipsesc de nu au nici preoţi; unde au şi preoţi nu au biserici şi cei mai mulţi în viaţa lor nici la biserică nu mai merg, şi mai la toţi moartea lor le este ţară de nici o grijă de gătirea morţii, şi altele ca de acestea şi mai mult cu lacrimi le-au arătat şi le-au jeluit aceşti de mai sus arătaţi ce au venit de acolo înaintea Domniei Mele, şi înaintea toată boierimea divanului nostru. Care rugăminte a lor nu am putut Domnia Mea a o trece cu vederea, şi am vrut şi am poftit cu toată voia noastră a li face milă de „bună aşezare, şi întemeiată stare“, şi iată prin acest cinstit hrisov al Domniei Mele arătăm toată aşezarea ce li s’au făcut. Fieştecare din ziua ce va veni aici în ţară, să aibă odihnă nesupărându-se ori cât de puţin şase luni, şi după aceea să între la aşezare, adică: de tot omul căsaş să dee într’un an câte 10 lei, şi de holteiul de vârstă câte cinci lei într’un an. Şi aceşti bani să-i dea pe patru sferturi într’un an, iar vornicelul satului şi vătămanul să fie scutiţi de bir şi de desetină pe toate bucatele lor ce vor avea, stupi sau masculi, să dea pe zece bucate un leu după cum dau boierii. Şi gostina pe oile ce vor avea pe drepte bucatele lor, să dea câte două parale de oaie şi văcărit încă vor da, dar numai odată într’un an, carnea şi câte un leu de toată vita, iar de s’ar întâmpla pentru vreo trebuinţă a Domniei sau a ţării să se scoată vreodată cuniţă pe vite vara, sau vreun adaosat pe alte slujbe, ei ca de aceste măcar cu un ban mai mult şi nici odată să nu fie supăraţi. Aşezarea lor să fie pe moşia ori a cui şi unde li va plăcea locul să fie de trebuinţă, şi hrana lor şi aceluia ce va fi stăpân moşiei să dea dijmă obişnuită din ţarini şi din fâneţe, iar din grădinile de pe acasă nimic să nu le iea, nici de boieresc nimic să nu lucreze, cu clăci să nu-i supere nime, atât stăpânitorii moşiilor, cât şi dregători ţinuturilor. Numai pentru boierescul stăpânului moşiei să dea de toată casa intr’un an câte şase potronici, însă trei potronici la Sfântul Dimitrie şi trei potronici la Sfântul Gheorghe. Numai şi ei toţi să se ferească, oameni de ţară printre dânşii să nu primească, cum şi niscaiva bucate a oameni de ţară să nu mistuească, nici un fel nici la o slujbă, că apoi nu numai că după dreptate vor pierde mila şi buna aşezare ce li s’a făcut, ci încă se vor şi pedepsi cu urgie domnească. Şi pentru ca să nu aibă călcare, sau să-i supere vreunii din dregători cu gloabe, hotărâm şi aceasta, că după ce se vor strânge mulţi aceşti străini, să-şi aleagă pe unul dintre dânşii, care ar fi mai lu socoteală, şi să se facă judecător între dânşii, să caute pricini ce vor avea mai mici, iar lucruri mai mari ce vor avea să li se caute judecată cu divanul Domnesc. Şi aşa la toate să se urmeze după hotărâre, şi pentru ca să fie păzită şi nestrămutată şi totdeauna stătătoare aşezarea aceasta, iată cu sfatul foile sale toţi veliţii boieri s’au sfătuit şi Prea Sfinţia Sa Părintele Mitropolit şi cu toţi Arhereii ţării, să întărească şi cu mare blăstăm lucrul acesta să fie păzit pe deplin, şi la toate după cum arată mai sus, şi să nu se strămute măcar la una şi niciodată ; şi spre aceasta încredinţăm prin hrisovul Domniei Mele aceasta, în care însuşi Domnia Mea am iscălit şi am pus pecetea“. ratele de comun acord, stăruind să fie legiferate chiar în actuala sesiune parlamentară. Să pornim deci într’o acţiune comună şi cu demnitate şi energie să ne afirmăm ca un corp luminat şi conştient de drepturile şi îndatoririle lui, astfel cum se face în statele civilizate din Occident. Legea din 1874 sub imperiul căreia ne găsim şi astăzi, se impune a se modifica şi pune în concordanţă cu cerinţele vreunei. Pentru a facilita lucrările Congresului, în deplină înţelegere cu câţiva colegi, ne am gândit că ar fi nimerit să fixăm mai dinainte punctele esenţiale care vor constitui obiectul de discuţiune al Congresului, spre a fi studiate din vreme. Asupra acestor puncte pe care le redăm mai jos ar fi bine să ne mărginim deocamdată toată acţiunea ce întreprindem spre a nu ne depărta de discuţia în chestiuni irealizabile pentru moment. Acei cari au de ridicat alte chestiuni, afară din program, ar fi de dorit să şi le formuleze într’un memoriu, care se va depune pe biuroul Congresului — ales adhoc—spre a putea fi citit în şedinţă plenară. Discuţiunile vor trebui să fie cât mai obiective şi cât mai clar expuse. , La congres vor asista în afară de d. Ministru de Interne sau delegatul său, diferite personalităţi de seamă şi oameni de ştiinţă cari se ocupă de chestiunea penitenciară. In ordinea de zi a congresului se vor pune în discuţie între altele următoarele chestiuni : 1) Mijloacele cele mai eficace şi posibile faţă de starea actuală a localurilor închisorilor cari pot constitui un regim raţional tinzând la corecţiunea condamnaţilor ferindu-i de contagiune. 2) Modalitatea reorganizărei închisorilor cuprinzând încorporarea aresturilor preventive la închisorile centrale, sub privigherea şi controlul exclusiv al direcţiunei generale. 3) Selecţionarea personalului ; stabilitatea în funcţiuni şi mărirea lefurilor. Congresul directorilor de Închisori Apelul domnului Gh. Mihail directorul penitenciarului central din Iaşi. Am anunţat că d-l Gh. Mihail directorul penitenciarului din Iaşi a luat iniţiativa organizării unui congres al directorilor de închisori, ce se va ţineîn Capitală în cursul lunei Decembrie , D-sa a lansat în acest scop următorul apel : Cunoaşteţi că închisorile menite să fie nu numai localuri de ispăşire, ci şi de corecţiune, sunt departe de a corespunde, în starea actuală, scopului social. S’a zis, în repeţite rânduri,—ce trist pentru noi! —că închisoarea este „şcoala viciului“, închisorile şi aresturile preventive menite să îndeplinească acelaş rol social : deţinerea delicvenţilor, legate printr-o acţiune comună, împotriva logicei sunt administrate în chip distinct depinzând exclusiv cele dintăi de direcţiunea generală a închisorilor, iar cele din urmă efectiv de prefecturile de judeţ. Cred că a sosit timpul ca această anomalie să înceteze in interesul unei bune alcătuiri a Instituţiunei din care facem parte.Un factor esenţial de care atârnă în faţă măsură ordinea şi liniştea intr’o închisoare este,—cum bine ştiţi—disciplina condamnaţilor, care are la bază prestigiul autorităţii. Trebue să luptăm cu torţe unite pentru ridicarea acestui prestigiu la înălţimea chemării noastre. Discreditul ce planează azi din nefericire asupra ne trebue să-l facem să înceteze spre binele şi progresul instituţiunei căreia ne-am consacrat. Să dovedim că suntem funcţionari conştienţi de îndatoririle noastre şi că înţelegem să ne îndeplinim cu sfinţenie înaltul rol ce avem în organismul social. Lipsa de continuitate în îndeplinirea sarcinei noastre, pe care o produce nestabilitatea în funcţiune, nu e mai puţin adevărat că este insăşi una din principalele rele pentru care închisorile nu evoluiază, progresând potrivit vremii în care trăim. Se impune ca aceste funcţiuni să înceteze de a mai fi un mijloc de căpătuială pentru orice nepregătit. Se cerem serioase garanţii pentru accesul In asemenea funcţiuni. Dar pentru discutarea tuturor acestor chestiuni, mi s’a sugerat ideia ţinerii unui Congres, cu asentimentul autorităţii superioare. De aceia vă rog, ca în ziua de 9 De- I cembrie 1913, să fiţi negreşit în Capitală,—spre a discuta şi formula de zide SPECIALIȘTII COAFORI Cunoscuţi Onor. public ieşan I.- Mihailescu et N- Cosma — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Cei mai speciali pentru Tuns, Ras şi Frlsat. Serviciul cel mai prompt şi higienia SALI PORJES Vechea şi renumita Magazie de Mode şi confecţiuni pentru dame Aduce la cunoştinţa Onor. sale clientele şi a Onor. Public, că s’a mutat şi nou aranjat în PIAŢA UNIREI, vis-a-vis Hotel Traian, casa fost „Banca Moldova“, unde a înfiinţat şi un atelier pentru Confecţiuni. IREINER Strada Ştefan cel Mare Wo. 2 l»II Cel mai bine şi complect asortat cu ÎNCĂLŢĂMINTE (străină) Fabricat original Fortschritt şi Viro, calitate prima, durabilitate garantată, Jambiere de piele şi stofă. Ultimile Modele pentru Domni, Doamne şi Copii. Transport nou de Şoşeni şi Galoşi (Veritabil Ruseşti) triunghi. Mare depozit de cămăşi, gulere, manşete, cravate, batiste, flanele şi ciorapi, etc. Calităţi superioare.— Forme frumoase şi distinse. Mare depozit de Articole de voiaj, umbrele şi bastoane. Bogat asortiment de Mănuşerie de la cele mai repurtate Case franceze şi engleze, precum şi tot felul de obiecte de toalletâ. Toate se vând cu preţurile cele mai convenabile. Cu ocazia Sf. Sărbători „Expoziţie Permanentă“ cu Ultimile noutăţi. MIŞCAREA Informaţii . In scopul de a şi mări fondul, societatea «Cantina Şcolară» din Iaşi a organizat o reprezentaţie la Teatrul Naţional pentru seara de Joi 5 Decembrie, când se va juca frumoasa comedie „Zile vesele după răsboi“. ♦ Sâmbătă 7 Decembrie 1911, «Societatea Studenţilor in medicină» va da o serată dansantă în saloanele societăţii de gimnastică, sport şi muzică sub patronajul d lui Rector al Universităţii şi a d-lui Decan al Facultăţii de medicină din Iaşi, pentru mărirea bibliotecei. Onor public invitat, d-rele studente şi d-nii studenţi sunt rugaţi a da concursul. Ţinuta după plăcere. La serată va cânta muzica Regii infanterie. «Uniunea Educatoarelor Române» îşi va ţinea obişnuita şedinţă Joi 5 Decembrie ora 4 juni, la şcoala secundară „Oltea Doamna“. Se va relua discuţia asupra „Femeia faţă de lege“ şi anume se va trata despre filiaţiune şi paternitate. Membrii acestei societăţi sânt rugaţi să vină în număr cât mai mare. „ Ministerul agriculturei şi domeniilor, a luat dispoziţiunea ca la licitaţiunile ce se vor ţinea la prefecturile de judeţ, pentru exploatarea pădurilor Statului să ia parte şi Administratorul financiar respectiv, care va elibera cuvenitele reeipise. .In cazul când se va prezenta la licitaţie o singură ofertă, ea nu se va deschide, ci se va restitui depunătorului. Din partea ministerului va lua parte ca delegat la aceste licitaţii, şeful regniei silvice respective. Atenţiune!! S’a deschis cea mai spaţioasă şi higienică sală de cinematograf, restaurant şi cafenea. COLO. „BAHD ‘ (Fost Bragadiru) Sub conducerea renumitului şef bucătar I. Maslovici, aranjat cu totul din nou. Se servesc mâncări calde şi reci la orice oră din zi şi de noapte. Diferite aperitive. Se primesc abonamente lunare, şi banchete. Toate felurile de băuturi străine şi indigene. Preţuri moderate. Administraţia NICOLEANU I [h. G. 1 DOCTOR IN DREPT 1 AVOCAT 9 STRADA SEULESCU No. 8. { Clinica Veterinară. Direcţia: Doctor D. BUZENCHI .----- IAŞI, Strada PĂCURARI 138 '■ Boale interne, externe şi chirurgicale WT Se primesc animale bolnave în pensiune, hrană şi tratament Vaccinaţiunea animalelor contra turbărei (limfa Profesorului dr. Em. Puşcariu) ANEXA: Atelier de potcovărie normală și patologică n Congresul notarilor.Ministerul de interne a dat aprobarea ca congresul notarilor din întreaga ţară să se ţină la Iaşi în zilele de 26, 27 şi 28 Decembrie. Prefecturile de judeţ vor aduce la cunoştinţa notarilor şi secretarilor comunali respectivi, că pot să ia parte la acest congres. „ După cum am anunţat, ministerul instrucţiunei publice a aprobat anul acesta un nou examen de capacitate pentru elevii absolvenţi de liceu care au căzut în sesiunea de Octombrie. In Iaşi aceste examene se vor ţine la Liceul Naţional. Comisiunea eximinatoare se compune din d-nii Em. Constantinescu, directorul liceului, preşedinte, D. Ionescu, Xenofon Gheorghiu, Hulubei, M. Ţilenschi şi O. Erbiceanu, membri. La examenul de capacitate pentru şt.-fizice (fete) care s-a ţine la Universitate au reuşit la teză următoarele candidate : Popovici Olga, Rea-Silva Gheorghiu, Teohar Paul , Iosif Zamfira, Leu Ruxanda, Curcumeli A., Mărăcineanu Ştefania, Ştefânescu, Tâtăranu Lucia, Antonovici Livia, Bordeanu Agripina. Examenul oral va începe în ziua de 9 Decembrie. Ioseph Sliwinski, unul din rarii artişti pianişti care au puterea de a cuceri imediat publicul cel mai dificil, va concerta la noi. Se ştie şî in ţară ca şi in străinătate, că Sliwinski e inimitabil în interpretarea operelor lui Chopin. Concertul său va avea Ioc in sala de 9 Decembrie, în sala teatrului Naţional.. Biletele la agenţia Thalia. » „Cei 3 Muşchetari“, celebrul roman al nemuritorului Al. Dumas, transformat în piesă cinematografica, după cum s-a vâzut din partea 1, care a rulat la „Cinema Modern“, impresionează mai mult decât dacă se citeşte uvrajul sau se reprezintă pe scena unui teatru, şi aceasta pentru că cinematograful a reconstituit faptele din secolul al 17-lea, chiar pe locurile unde le-a inmaginat autorul. Partea 11-a care se va reprezenta de astăzi Marţi 3 până Joi 5 Decembrie la Malineum şi serate, cuprinde scenele esenţiale din marele roman şi sunt cu desnodământul final. Matineurile au loc la ora 4 şi jum., iar spectacolele serale la 9 şi un sfert. Vineri 6 Decembrie, fiind Sf. Nicolae, vor avea loc 2 Matineuri, fiul la orele 2 jum., cu Muşchetarii, iar al 2-re la ora 5 cu un Program nou care cuprinde între altele şi parele capo de operă a lui Victorien Sardou: „Tosca Revoluţiunei Franceze“, tragedie în 5 acte, primul film imprimat în culori naturale, direct. ■ Cetim în «Viitorul» de azi: Deunăzi s’a dat un banchet în onoarea d-lui St. Minovici, de către foştii săi «elevi», pentru că ar fi organizat învăţământul farmaceutic din ţară. Pentru restabilirea adevăruuui suntem nevoiţi să facem următoarea rectificare: Din farmaciştii cari au organizat banchetul nu este nici unul care să fi fost elev al d- lui St. Minovici. Cât despre învăţământul farmaceutic de la noi, el a fost organizat de acum vre-o 25 ani, de către d. prof. dr. Măldărescu fost decan al făcultăţei de medicină. De alfel, d. Minovici nici n’a avut cind să scoată farmacişti dintre elevii d-sale, deoarece până acum un an era numai agregat. A trebuit să se întrebuinţeze o şurubărie sub d. ministru C. Arion, pentru ca d. Minovici să ajungă, contrar legii, profesor la facultatea de ştiinţe şi de acolo să fie trecut la cea de medicină. Magazinul de Confecţii PENTRU DAME Maximilian Demek s’a mutat in strada Lăpuşneanu (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. Porres Se recomandă pentru Confecţionare de Rochii Tailleur şi de hal, spiree, etc. — 1Pălării Model — Se vând Stofe, Garnituri, etc. Se îmbracă bumbi din stofa clienţilor, se plisează orice stofe. Expoziţie de modele de rodin ultima creaţiune. Mor L. Silberstein Medic de Spital Strada Cuza-Yodä, 46 Consult. 8—9 dimineaţa, 4—6 seara Asistenţa Publică PeMoMescarlatin In urma refuzului Direcţiei generale a Serviciului sanitar de a întreţine în pavilioanele de izolare pe bolnavii de scarlatina din oraşul nostru şi în urma scrisoarei ce ne-a adresat-o d-l profesor dr. M. Manicatide, redaţia ziarului nostru a deschis o listă de subscripţie pentru strângerea sumelor necesare întreţinerei acestor bolnavi. Până astăzi s’au făcut următoarele subscrieri : Ziarul «Mişcarea« 20 lei Sumele se primesc la redacţia ziarului nostru între 9—12 dimineaţa şi 2—5 p. m. Facem un apel călduros către publicul caritabil al Iaşului, rugându-l să subscrie pe această listă, pentru a veni în ajutorul bolnavilor şi în acelaş timp pentru a feri oraşul de o epidemie periculoasă cum e scarlatina ♦ D-nul Gh. Săndulescu avocat s-a mutat de la 26 Octombrie a. c. în strada Păcurari 16. Orele de consultaţiuni sunt de la 8—10 a. m. şi 7—9 p. m. Dr. M. Manicatide 20 » Ioan Motăş 20 » Dr. Eugen Mironescu 10 » Dr. P. Fior 5 » Oh. Oh. Mârzescu 20 » Orig. Or. Iamandi 20 » M. Mavrodin 10 » P. Iliescu _ 5» I. Streit 5 » D-tor C. Stoian 5 » Studentul X, medicinist 3 » Dr. I. Manolescu-Struga 20 » D-na M. Petrovanu 10 „ Hermann Nelken 20 » Dr. G. Demetriade 20 » C. Gheorghiade 5 » Inginer V. Costin 20 » Ilie Boureanu, pensionar 5 » Preot I. Ootcu 10 » Ath. Ath. Gheorghiu 10 » Gr. Trancu, avocat Galaţi 20 » X. X. 20 » D-ra Florica Gheorghiu 5 » D-na Nathalia I. Motăş 5 » Dr. S. Eigher 15 » D. P. Bogdan, prof. universitar 10 » Economu C. Știubeiu 20 » D-na Natalia Popescu 5 « Total 363 lei I GRIG. DIMITRESCU Prof. universitar—fost magistrat ^ AVOCAT“ s’a mutat în strada. Buzdugan (Casete Teodor) Consulta(iuni 7 — 8 seara .Berăria ZIMBRU Restaurant German de primul rang Ca reclamă de deschidere între orele 9 jum. şi 11 jum. a. m. se serveşte. Gulaş. Ţap sau şpriţ, cu pâine 55 bani Băuturi indigene şi străine precum şi mâncări calde $i reci la orice oră din zi §1 noapte cu preţuri moderate. Serviciu prompt.