Mişcarea, decembrie 1913 (Anul 5, nr. 273-294)

1913-12-04 / nr. 275

părţile şi mulţime de noroade se află şi Moldovenii foarte mulţi. Sfătuitu-ne-am cu al nostru cinstit şi duhovnicesc pă­rinte Sfinţia Sa Chir Iacob Mitropolitul ţării şi că toţi Arhiereii, Episcopi de pe la scaune de pe afară de ţara aceasta, şi cu toată boierimea noastră, ce vom face ca să putem afla adevărul, şi să pu­tem găsi vreum chip de îndreptare bună. Şi s’au pus la cale de s’au trimes acolo la dânşii ca să vie câţiva dintre dânşii aici să se întrebe, să cercetăm lucrul acesta, să putem cunoaşte adevărul, care s’a şi făcut. Şi iată au venit aicea doi, trei pre­oţi şi patru, cinci oameni din cei mai de ispravă, şi scoţindu-i însu­mi înain­tea Domniei Mele şi a toată boierimea, s’au întrebat să arăte tot adevărul din ce pricină s’au stricat, s’au dus de aici din pământul Moldovei în părţi străine, intr’aite ţări, şi lângă altele ce au arătat că este din pricina vremelnicei nestări, adică neştiind şi nefiind hotărât, ce să dea bir pe an, şi aceasta i-au strămu­tat de s’au dus în ţări străine, şi s’au cunoscut a fi oarecum adevărul, şi au dat pricină şi ţării acesteia de lipsă de oameni, dar şi lor câtă răutate, că lân­gă alte nevoi ce trag acolo, prea mulţi i-au întunecat şi de la strămoşasca lor credinţă, alţii, cari lot îşi defendiosesc strămoşescul lor rit, însă numai cu nu­mele , din care pricină mai pe multe locuri lipsesc de nu au nici preoţi; unde au şi preoţi nu au biserici şi cei mai mulţi în viaţa lor nici la biserică nu mai merg, şi mai la toţi moartea lor le este ţară de nici o grijă de gătirea morţii, şi altele ca de acestea şi mai mult cu lacrimi le-au arătat şi le-au je­luit aceşti de mai sus arătaţi ce au ve­nit de acolo înaintea Domniei Mele, şi înainte­a toată boierimea divanului nostru. Care rugăminte a lor nu am putut Domnia Mea a o trece cu vederea, şi am vrut şi am poftit cu toată voia noastră a li face milă de „bună aşe­zare, şi întemeiată stare“, şi iată prin acest cinstit hrisov al Domniei Mele a­­rătăm toată aşezarea ce li s’au făcut. Fieştecare din ziua ce va veni aici în ţară, să aibă odihnă nesupărându-se ori cât de puţin şase luni, şi după aceea să între la aşezare, adică: de tot omul căsaş să dee într’un an câte 10 lei, şi de holteiul de vârstă câte cinci lei în­tr’un an. Şi aceşti bani să-i dea pe patru sfer­turi într’un an, iar vornicelul satului şi vătămanul să fie scutiţi de bir şi de desetină pe toate bucatele lor ce vor a­­vea, stupi sau masculi, să dea pe zece bucate un leu după cum dau boierii. Şi gostina pe oile ce vor avea pe drep­te bucatele lor, să dea câte două parale de oaie şi văcărit încă vor da, dar nu­mai odată într’un an, carnea şi câte un leu de toată vita, iar de s’ar întâmpla pentru vreo trebuinţă a Domniei sau a ţării să se scoată vreodată cuniţă pe vite vara, sau vreun adaosat pe alte slujbe, ei ca de aceste măcar cu un ban mai mult şi nici odată să nu fie supăraţi. Aşezarea lor să fie pe moşia ori a cui şi unde li va plăcea locul să fie de trebuinţă, şi hrana lor şi aceluia ce va fi stăpân moşiei să dea dijmă obişnuită din ţarini şi din fâneţe, iar din grădinile de pe acasă nimic să nu le iea, nici de boieresc nimic să nu lucreze, cu clăci să nu-i supere nime, atât stăpânitorii moşiilor, cât şi dregători ţinuturilor. Nu­mai pentru boierescul stăpânului moşiei să dea de toată casa intr’un an câte şase potronici, însă trei potronici la Sfântul Dimitrie şi trei potronici la Sfântul Gheorghe. Numai şi ei toţi să se ferească, oameni de ţară printre dân­şii să nu primească, cum şi niscaiva bu­cate a oameni de ţară să nu mistueas­­că, nici un fel nici la o slujbă, că apoi nu numai că după dreptate vor pierde mila şi buna aşezare ce li s’a făcut, ci încă se vor şi pedepsi cu urgie dom­nească. Şi pentru ca să nu aibă călcare, sau să-i supere vreunii din dregători cu gloabe, hotărâm şi aceasta, că după ce se vor strânge mulţi aceşti străini, să-şi aleagă pe unul dintre dânşii, care ar fi mai lu socoteală, şi să se facă judecă­tor între dânşii, să caute pricini ce vor avea mai mici, iar lucruri mai mari ce vor avea să li se caute judecată cu di­­vanul Domnesc. Şi aşa la toate să se urmeze după hotărâre, şi pentru ca să fie păzită şi nestrămutată şi totdeauna stătătoare aşezarea aceasta, ia­tă cu sfa­tul foi­le sale toţi veliţii boieri s’au sfă­tuit şi Prea Sfinţia Sa Părintele Mitro­polit şi cu toţi Arhereii ţării, să întă­rească şi cu mare blăstăm lucrul acesta să fie păzit pe deplin, şi la toate după cum arată mai sus, şi să nu se strămute măcar la una şi niciodată ; şi spre a­­ceasta încredinţăm prin hrisovul Dom­niei Mele aceasta, în care însuşi Dom­­nia Mea am iscălit şi am pus pecetea“. ratele de comun acord, stăruind să fie legiferate chiar în actuala sesiune par­lamentară. Să pornim deci într’o acţiune comună şi cu demnitate şi energie să ne afir­măm ca un corp luminat şi conştient de drepturile şi îndatoririle lui, astfel cum se face în statele civilizate din Oc­cident. Legea din 1874 sub imperiul căreia ne găsim şi astăzi, se impune a se modi­fica şi pune în concordanţă cu cerinţele vreunei. Pentru a facilita lucrările Congresu­lui, în deplină înţelegere cu câţiva co­legi, ne am gândit că ar fi nimerit să fixăm mai dinainte punctele esenţiale care vor constitui obiectul de discuţi­­une al Congresului, spre a fi studiate din vreme. Asupra acestor puncte pe care le re­dăm mai jos ar fi bine să ne mărginim deocamdată toată acţiunea ce întreprin­dem spre a nu ne depărta de discuţia în chestiuni irealizabile pentru moment. Acei cari au de ridicat alte chestiuni, afară din program, ar fi de dorit să şi le formuleze într’un memoriu, care se va depune pe biuroul Congresului — ales adhoc—spre a putea fi citit în şedinţă plenară. Discuţiunile vor trebui să fie cât mai obiective şi cât mai clar expuse. , La congres vor asista în afară de d. Ministru de Interne sau delegatul său, diferite personalităţi de seamă şi oameni de ştiinţă cari se ocupă de chestiunea penitenciară. In ordinea de zi a congresului se vor pune în discuţie între altele următoarele chestiuni : 1) Mijloacele cele mai eficace şi posi­bile faţă de starea actuală­ a localurilor închisorilor cari pot constitui un regim raţional tinzând la corecţiunea condam­naţilor ferindu-i de contagiune. 2) Modalitatea reorganizărei închisori­lor cuprinzând încorporarea aresturilor preventive la închisorile centrale, sub privigherea şi controlul exclusiv al di­­recţiunei generale. 3) Selecţionarea personalului ; stabili­tatea în funcţiuni şi mărirea lefurilor. Congresul directorilor de Închisori Apelul domnului Gh. Mihail directorul penitencia­rului central din Iaşi. Am anunţat că d-l Gh. Mihail direc­torul penitenciarului din Iaşi a luat ini­ţiativa organizării unui congres al di­rectorilor de închisori, ce se va ţine­­în Capitală în cursul lunei Decembrie , D-sa a lansat în acest scop următo­rul apel : Cunoaşteţi că închisorile menite să fie nu numai localuri de ispăşire, ci şi de corecţiune, sunt departe de a corespun­de, în starea actuală, scopului social. S’a zis, în repeţite rânduri,—ce trist pentru noi! —că închisoarea este „şcoala viciului“, închisorile şi aresturile preventive me­nite să îndeplinească acelaş rol social : deţinerea delicvenţilor, legate printr-o acţiune comună, împotriva logicei sunt administrate în chip distinct depinzând exclusiv cele dintăi de direcţiunea ge­nerală a închisorilor, iar cele din urmă efectiv de prefecturile de judeţ. Cred că a sosit timpul ca această a­­nomalie să înceteze in interesul unei bune alcătuiri a Instituţiunei din care facem parte.­­Un factor esenţial de care atârnă în fa­ţă măsură ordinea şi liniştea intr’o închisoare este,—cum bine ştiţi—disci­plina condamnaţilor, care are la bază prestigiul autorităţii. Trebue să luptăm cu torţe unite pen­tru ridicarea acestui prestigiu la înălţi­mea chemării noastre. Discreditul ce planează azi din nefe­ricire asupra­ ne trebue să-l facem să înceteze spre binele şi progresul insti­tuţiunei căreia ne-am consacrat. Să dovedim că suntem funcţionari conştienţi de îndatoririle noastre şi că înţelegem să ne îndeplinim cu sfinţenie înaltul rol ce avem în organismul so­cial. Lipsa de continuitate în îndeplinirea sarcinei noastre, pe care o produce nes­­tabilitatea în funcţiune, nu e mai puţin adevărat că este insăşi una din princi­palele rele pentru care închisorile nu evoluiază, progresând potrivit vremii în care trăim. Se impune ca aceste funcţiuni să în­ceteze de a mai fi un mijloc de căpătu­ială pentru ori­ce nepregătit. Se cerem serioase garanţii pentru accesul In ase­menea funcţiuni. Dar pentru discutarea tuturor acestor chestiuni, mi s’a sugerat ideia ţinerii u­­nui Congres, cu asentimentul autorită­ţii superioare. De aceia vă rog, ca în ziua de 9 De- I cembrie 1913, să fiţi negreşit în Capi­tală,—spre a discuta şi formula de zide­ SPECIALIȘTII COAFORI Cunoscuţi Onor. public ieşan I.­­- Mihailescu et N- Cosma — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Cei mai speciali pentru Tuns, Ras şi Frlsat. Serviciul cel mai prompt şi hi­gienia SALI PORJES Vechea şi renumita Magazie de Mode şi confecţiuni pentru dame Aduce la cunoştinţa Onor. sale clien­tele şi a Onor. Public, că s’a mutat şi nou aranjat în PIAŢA UNIREI, vis-a-vis Hotel Traian, casa fost „Banca Moldova“, unde a înfiinţat şi un atelier pentru Con­fecţiuni. I­REINER Strada Ştefan cel Mare Wo. 2 l»II Cel mai bine şi complect asortat cu ÎNCĂLŢĂMINTE (străină) Fabricat original Fortschritt şi Viro, ca­litate prima, durabilitate garantată, Jambiere de piele şi stofă. Ultimile Modele pentru Domni, Doamne şi Copii. Transport nou de Şoşeni şi Galoşi (Ve­ritabil Ruseşti) triunghi. Mare depozit de cămăşi, gulere, man­şete, cravate, batiste, flanele şi ciorapi, etc. Calităţi superioare.— Forme frumoa­se şi distinse. Mare depozit de Articole de voiaj, umbrele şi bastoane. Bogat asortiment de Mănuşerie de la cele mai repurtate Case franceze şi engleze, precum şi tot felul de obiecte de toalletâ. Toate se vând cu preţurile cele mai convenabile. Cu ocazia Sf. Sărbători „Expoziţie Per­manentă“ cu Ultimile noutăţi. MIŞCAREA Informaţii . In scopul de a şi mări fondul, so­cietatea «Cantina Şcolară» din Iaşi a organizat o reprezentaţie la Teatrul Na­ţional pentru seara de Joi 5 Decembrie, când se va juca frumoasa comedie „Zi­le vesele după răsboi“. ♦ Sâmbătă 7 Decembrie 1911, «So­cietatea Studenţilor in medicină» va da o serată­ dansantă în saloanele societăţii de gimnastică, sport şi muzică sub pa­tronajul d lui Rector al Universităţii şi a d-lui Decan al Facultăţii de medicină din Iaşi, pentru mărirea bibliotecei. Onor­ public invitat, d-rele studente şi d-nii studenţi sunt rugaţi a da con­cursul. Ţinuta după plăcere. La serată va cânta muzica Reg­­ii infanterie.­­ «Uniunea Educatoarelor Române» îşi va ţinea obişnuita şedinţă Joi 5 De­cembrie ora 4 juni, la şcoala secundară „Oltea Doamna“. Se va relua discuţia asupra „Femeia faţă de lege“ şi anume se va trata des­pre filiaţiune şi paternitate. Membrii acestei societăţi sânt rugaţi să vină în număr cât mai mare. „ Ministerul agriculturei şi domeniilor, a luat dispoziţiunea ca la licitaţiunile ce se vor ţinea la prefecturile de judeţ, pentru exploatarea pădurilor Statului să ia parte şi Administratorul financiar res­pectiv, care va elibera cuvenitele re­­eipise. .In cazul când se va prezenta la lici­taţie o singură ofertă, ea nu­ se va des­chide, ci se va restitui depunătorului. Din partea ministerului va lua parte ca delegat la aceste licitaţii, şeful re­­g­niei silvice respective. Atenţiune!! S’a deschis cea mai spaţioasă şi higienică sală de cinematograf, restaurant şi cafenea. COLO. „BAHD ‘ (Fost Bragadiru) Sub conducerea renumitului şef bucă­tar I. Maslovici, aranjat cu totul din nou. Se servesc mâncări calde şi reci la ori­ce oră din zi şi de noapte. Diferite ape­ritive. Se primesc abonamente lunare, şi banchete. Toate felurile de băuturi străine şi indigene. Preţuri moderate. Administraţia NICOLEANU I [h. G. 1 DOCTOR IN DREPT 1 AVOCAT­­ 9 STRADA SEULESCU No. 8. { Clinica Veterinară. Direcţia: Doctor D. BUZENCHI .----- IAŞI, Strada PĂCURARI 138 '■ Boale interne, externe şi chirurgicale WT Se primesc animale bolnave în pensiune, hrană şi tratament Vaccinaţiunea animalelor contra turbărei (limfa Profesorului dr. Em. Puşcariu) ANEXA: Atelier de potcovărie normală și patologică n Congresul notarilor.­Ministe­rul de interne a dat aprobarea ca con­gresul notarilor din întreaga ţară să se ţină la Iaşi în zilele de 26, 27 şi 28 De­cembrie. Prefecturile de judeţ vor aduce la cu­noştinţa notarilor şi secretarilor comu­nali respectivi, că pot să ia parte la a­­cest congres. „ După cum am anunţat, ministerul instrucţiunei publice a aprobat anul a­­cesta un nou examen de capacitate pen­tru elevii absolvenţi de liceu care au căzut în sesiunea de Octombrie. In Iaşi aceste examene se vor ţine la Liceul Naţional. Comisiunea eximinatoare se compune din d-nii Em. Constantinescu, directorul liceului, preşedinte, D. Ionescu, Xenofon Gheorghiu, Hulubei, M. Ţilenschi şi O. Erbiceanu, membri. La examenul de capacitate pentru şt.-fizice (fete) care s-a ţine la Univer­sitate au reuşit la teză următoarele can­didate : Popovici Olga, Rea-Silva Gheorghiu, Teohar Paul , Iosif Zamfira, Leu Ru­­xanda, Curcumeli A., Mărăcineanu Şte­­fania, Ştefânescu, Tâtăranu Lucia, Anto­­novici Livia, Bordeanu Agripina. Examenul oral va începe în ziua de 9 Decembrie.­­ Ioseph Sliwinski, unul din rarii artişti pianişti care au puterea de a cu­ceri imediat publicul cel mai dificil, va concerta la noi. Se ştie şî in ţară ca şi in străinătate, că Sliwinski e inimi­tabil în interpretarea operelor lui Cho­pin. Concertul său va avea Ioc in sala de 9 Decembrie, în sala teatrului Na­ţional.. Biletele la agenţia Thalia. » „Cei 3 Muşchetari“, celebrul ro­man al nemuritorului Al. Dumas, trans­format în piesă cinematografica, după cum s-a vâzut din partea 1, care a ru­lat la „Cinema Modern“, impresionează mai mult de­cât dacă se citeşte uvra­­jul sau se reprezintă pe scena unui teatru, şi aceasta pentru că cinemato­graful a reconstituit faptele din secolul al 17-lea, chiar pe locurile unde le-a inmaginat autorul. Partea 11-a care se va reprezenta de astăzi Marţi 3 până Joi 5 Decembrie la Malineum­ şi serate, cuprinde scenele e­­senţiale din marele roman şi sunt cu desnodământul final. Matineurile au loc la ora 4 şi jum., iar spectacolele serale la 9 şi un sfert. Vineri 6 Decembrie, fiind Sf. Nico­­lae, vor avea loc 2 Matineuri, f­iul la orele 2 jum., cu Muşchetarii, iar al 2-re la ora 5 cu un Program nou care cu­prinde între altele şi p­arele capo de o­­peră a lui Victorien Sardou: „Tosca Revoluţiunei Franceze“, tragedie în 5 acte, primul film imprimat în culori na­turale, direct. ■ Cetim în «Viitorul» de azi: Deunăzi s’a dat un banchet în onoa­rea d-lui St. Minovici, de către foştii săi «elevi», pentru că ar fi organizat învă­ţământul farmaceutic din ţară. Pentru restabilirea adevăruuui suntem nevoiţi să facem următoarea rectificare: Din farmaciştii cari au organizat ban­chetul nu este nici unul care să fi fost elev al d- lui St. Minovici. Cât despre în­văţământul farmaceutic de la noi, el a fost organizat de acum vre-o 25 ani, de către d. prof. dr. Măldărescu fost decan al făcultăţei de medicină. De alfel, d. Minovici nici n’a avut cind să scoată farmacişti dintre elevii d-sale, de­oare­ce până acum un an era numai agregat. A trebuit să se întrebuinţeze o şuru­­bărie sub d. ministru C. Arion, pentru ca d. Minovici să ajungă, contrar legii, profesor la facultatea de ştiinţe şi de a­­colo să fie trecut la cea de medicină. Magazinul de Confecţii PENTRU DAME Maximilian Demek s’a mutat in strada Lăpuşneanu (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. Porres Se recomandă pentru Confecţionare de Rochii Tailleur şi de hal, spi­ree, etc. — 1Pălării Model — Se vând Stofe, Garnituri, etc. Se îm­bracă bumbi din stofa clienţilor, se pli­­sează orice stofe. Expoziţie de modele de rodin­ ultima creaţiune. Mor L. Silberstein Medic de Spital Strada Cuza-Yodä, 46 Consult. 8—9 dimineaţa, 4—6 seara Asistenţa Publică PeMoMescarlatin In urma refuzului Direcţiei gene­rale a Serviciului sanitar de a întreţine în pavilioanele de izolare pe bolnavii de scarlatina din oraşul nos­tru şi în urma scrisoarei ce ne-a a­­dresat-o d-l profesor dr. M. Mani­­catide, redaţi­a ziarului nostru a des­chis o listă de subscripţie pentru strângerea sumelor necesare întreţi­nerei acestor bolnavi. Până astăzi s’au făcut următoa­rele subscrieri : Ziarul «Mişcarea« 20 lei Sumele se primesc la redacţia zi­arului nostru între 9—12 dimineaţa şi 2—5 p. m. Facem un apel călduros către pu­blicul caritabil al Iaşului, rugându-l să subscrie pe această listă, pentru a veni în ajutorul bolnavilor şi în a­­celaş timp pentru a feri oraşul de o epidemie periculoasă cum e scarlatina ♦ D-nul Gh. Săndulescu avocat s-a mutat de la 26 Octombrie a. c. în strada Păcurari 16. Orele de consultaţiuni sunt de la 8—10 a. m. şi 7—9 p. m. Dr. M. Manicatide 20 » Ioan Motăş 20 » Dr. Eugen Mironescu 10 » Dr. P. Fior 5 » Oh. Oh. Mârzescu 20 » Orig. Or. Iamandi 20 » M. Mavrodin 10 » P. Iliescu _ 5» I. Streit 5 » D-tor C. Stoian 5 » Studentul X, medicinist 3 » Dr. I. Manolescu-Struga 20 » D-na M. Petrovanu 10 „ Hermann Nelken 20 » Dr. G. Demetriade 20 » C. Gheorghiade 5 » Inginer V. Costin 20 » Ilie Boureanu, pensionar 5 » Preot I. Ootcu 10 » Ath. Ath. Gheorghiu 10 » Gr. Trancu, avocat Galaţi 20 » X. X. 20 » D-ra Florica Gheorghiu 5 » D-na Nathalia I. Motăş 5 » Dr. S. Eigher 15 » D. P. Bogdan, prof. universitar 10 » Economu C. Știubeiu 20 » D-na Natalia Popescu 5 « Total 363 lei ­­I­ GRIG. DIMITRESCU Prof. universitar—fost magistrat ^ AVOCAT“ s’a mutat în strada. Buzdugan (Casete Teodor) Consulta(iuni 7 — 8 seara .Berăria ZIMBRU Restaurant German de primul rang Ca reclamă de deschidere între orele 9 jum. şi 11 jum. a. m. se serveşte. Gulaş. Ţap sau şpriţ, cu pâine 55 bani Băuturi indigene şi străine precum şi mâncări calde $i reci la ori­ce oră din zi §1 noapte cu preţuri moderate. Serviciu prompt.

Next