Mişcarea, februarie 1914 (Anul 6, nr. 24-47)
1914-02-18 / nr. 38
ANUL VL No. 38 1 K O at A IS K X T E în tară pe un an . . . SO lei in streinătate pe un an 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de 50°/e Redacţia şi Administraţia! IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubnirii National-Liberal. Un număr 5 BANI MARTI 18 FEBRUARIE 1914 NATIONAL -LIBERAL CIHAM IMIM. Cu cele două balotagii de astăzi, campania electorală poate fi considerată complect închisă. Din bilanţul acestei campanii, ca şi din modul cum s-a desfăşurat lupta, se degajează o serie de învăţăminte cu mare înţeles politic şi cu o hotărâtoare înrâurire asupra desvoltărei viitoare a statului român. Această campanie electorală s’a dat în condiţiuni cu totul excepţionale: tema luptei politice a fost programul de reforme radicale propuse de partidul naţional liberal. Acest program constituie cel mai important act din viaţa politică modernă a României. In această campanie electorală, s’a pus problema decisivă a întregei noastre alcătuiri de Stat. In lupta aceasta partidul liberal a avut de întimpinat obstacole multe, împotriviri neînfrînte, campanii de aţîţare a patimelor şi intereselor personale şi de clasă. Lupta a fost grea, dar partidul liberal a susţinut-o cu demnitate, cu perfectă încredere în forţele lui, cu respectarea neştirbită a drepturilor cetăţeneşti, şi cu convingerea nestrămutată că interesele permanente ale neamului vor birui. Şi partidul liberal a biruit. Este o biruinţă care se rîdică pe deasupra interesului sau a mîndriei de partid, pentru a se resfrînge pe deaîntregul asupra ţarei şi asupra corpului electoral care a înţeles toată însemnătatea istorică a momentului actual şi s’a pronunţat hotărât în favoarea reformelor din realizarea cărora va răsări o Românie nouă. Dar lupta electorală ce s’a dat, este semnificativă şi din punctul de vedere al organizaţiilor de partid. Partidul liberal s’a prezintat singur în actuala campanie şi a avut de luptat cu trei fronturi: cu cele două partide conservatoare şi cu o puzderie de candidaturi independente. In asemenea excepţionale condiţiuni, partidul naţional-liberal s’a menţinut în cadrul celor mai reale şi mai corecte mijloace de luptă. N’a violentat conştiinţele, şi n’a eşit din legalitate, asigurînd cele mai libere şi mai demne alegeri ce s’au văzut în ţara noastră. Şi în asemenea condiţiuni de luptă, partidul liberal a obţinut o victorie strălucită. Explicaţia acestei victorii e limpede şi plină de învăţăminte. Victoria aceasta se datoreşte disciplinei de partid şi încrederei în idealul pentru realizarea căruia luptă partidul liberal. Victoria noastră însamnă victoria acestor două mari forțe morale. COMEDIA ŞEFIEI — D-I P. P. Carp reintră In viaţa politică? — Când credeam că s'a jucat ultimul act al comediei cu şefia conservatoare prin alegerea d-lui Titu Maiorescu, iată că deşi carnavalul s’a isprăvit, se anunţă reprezentarea unui nou act. D l P.P. Carp după lungul voiaj de agrement ce l’a făcut In străinătate, de unde şi-a procurat costume noui şi decoruri, va apărea în scenă susţinând cu acelaşi brio rolul titular. Intr’adevăr, ziarele din Capitală ne aduc vestea că d. Carp reintorcându-se în ţară, are intenţiunea de a uza de mandatul de deputat ce i s’a oferit în actualele alegeri. D. Carp declarase că se retrage din viaţa politică şi această declaraţie a avut ca rezultat alegerea d-lui Maiorescu ca şef al partidului conservator, în condiţiunile ştiute. Acum d. Carp revenind in parlament va adopta o atitudine oarecare şi fără îndoială că punctul său de vedere nu se va deosebi de cel al conservatorilor retrograzi. Ei bine, în cazul acesta se pune întrebarea : vechea gardă conservatoare, care timp de 30 ani a format statul-major al d-lui Carp, va face de astădată gol în jurul său ? E cam greu de admis, este aproape o imposibilitate, ca d-nii Nicu Filipescu, Marghiloman, Arion, etc. şi toată falanga junimistă, să facă gol în jurul fostului lor şef. împrejurarea aceasta va pune din nou pe tapet chestiunea şefiei conservatoare. D. Maiorescu care a împlinit de mult vârsta pentru scoaterea la pensie din oficiu, după ce împrejurările l’au favorizat de a primi şi gradul de şef, va fi nevoit să lepede galoanele şi să cedeze această demnitate d-lui P. P. Carp. N’avem pretenţiunea de a face profeţii, dar faptul se va produce. Se va limpezi cu aceasta situaţia în partidul conservator ? E și mai bine de prevăzut că nu. Partidul conservator devenit cu totul impopular, în urma atitudinei nechibzuite ce a luat față de reformele propuse de partidul liberal, va intra în ultima fază a descompunerei lui, prin pierderea complectă a creditului politic în opinia publică a țarei. OT . Toate calităţile candidaţilor ei în actualele alegeri le înşirase „Opinia“—afară de una şi aceasta pentru unul sem două motive lesne de subînţeles... Confratele nostru a evitat întotdeauna de a şi recomanda candidaţii ca nişte persoane foarte uim se cade... Cei de la „Cuvântul“ au răguşit de tot şi nu se pot rosti asupra problemelor politicosociale decât odată pe săptămînă. Din această cauză d-rul Moscovici, a căruia limbuţie nu-i de înfrânt, a trecut la „venimentu”.* O reflecţie a epigramistului Giordano, cetind afişul teatral al ansamblului de operete Bărcănescu : — Păn’ acum nu se știe, ce se va juca Vineri seara : băiat ori fată ?. * * Literatura electorală a produs la Bucureşti o nouă piesă de teatru, în formă de revistă. Titlul acestei reviste de sfârşit de alegeri e după cum ne arată un ziar bucureştea „Belzebuth* Din profundele cugetări ale d-rului Moscovici: — „Nu oala cu laptele—ci fapteleȘi în consecință bietul doctor caută „fapte“ prin „Evenimentul“ cari au ingudurat mult pe amicii sei politici... Oala d-rului Moscovici îi hodorogită rău de tot... Presa prmanâ despre alepte In tară Două ziare germane, a căror autoritate e cunoscută In toate ţările europene, se ocupă In ultimele numere de alegerile generale efectuate In ţara noastră. Primul ziar e mondiala „Neue Freie Presse“ care consacră un articol acestor alegeri, accentuând asupra majorităţilor de voturi pe cari le-au obţinut candidaţii partidului naţional-liberal In lupta actuală, faţă de celelalte partide politice. Cu acest prilej marele ziar vienez insistă asupra condiţiunilor într’adevăr excepţionale In care s’a dat lupta, arătând că alegeriie s’au efectuat intr’o libertate desăvârșită și Intr’o modalitate cu adevărat civilizată. Fr. Presse“ face apoi o sumară expunere a actualului nostru sistem electoral, arătând că partidul naţional liberal şi-a propus un program de reforme politico-sociale in care se cuprinde şi lărgirea dreptului de vot preconizată prin sistemul colegiului unic, amintind apoi de reforma agrară, pentru care citează parte din observaţiunele făcute de cătră d-1 Paul Bujor, alesul universităţii ieşene, in lucrarea d-sale recentă relativă la aceste două reforme. Terminând, ziarul vienez arată că preşedintele consiliului de miniştri d-1 I. I. C. Brătianu s’a înconjurat de o sumă de colaboratori dotaţi cu o cultură deosebită pentru înfăptuirea ambelor reforme. Ziarul , Berliner Tagblatt“ consacră şi el un articol de corespondenţi în care e vorba de situaţia noastră politică. Autorul acestei corespondenţe persiflează unele din vechile obiceiuri electorale, caracteristice partidului boeresc. Ziarul berlinez se ocupă apoi de programul de reforme al partidului naţional-liberal şi condamnă agitarea anarhică a „boierilor“ noştri cari, combătând reforma electorală şi reforma agrară, arată că vor să şi menţie privilegiile de până astăzi, mai ales valoarea comercială a votului censitar. Adversarilor reformelor anunţate de partidul liberal atragem cuvenita atenţiune asupra acestor articole apărute în cele două mari ziare germane. PĂRERI ŞI FAPTE Traducerile Eminescu In unul dud se Împlineşte un sfert de veac de la moartea luceafărului poesiei romaneşti, cassa de editura „C. Sfetea" din Bucureşti oferă admiratorilor poetului o serie de interesante „Amintiri despre JSminescu“ datorite d-lui Teodor V. ştefaneili, membru alAcademiei Române". Cartea d-sale departe de a fi o operă critică sau de studii literare asupra poesiei lui Eminescu, este totuşi de mare interes fiiindcă ea cuprinde o serie de întîmplări şi fapte din anii de studii ai genialului poet, dl. T. Ştefanei li fiind unul dintre puţinii prieteni cu cari Eminescu şi-a făcut studiile în vechea capitală a Bucovinei, precum şi la capitala Austriei. Cartea d-lui T. Stefanelli, e drept, nu aduce vre-o lumină nouă despre opera poetică a lui Eminescu; ea ne face însă să pătrundem cât mai bine personalitatea poetului, şi aceasta Insamnă mult, mai aies că cele povestite de d-sa sunt denme de toată încrederea. Vom inzesta mai pe larg asupra cuprinsului din .Amintirile“ d-lui G. Stefanelli într’un număr apropiat şi intr’un loc mai spaţios. Pentru astăzi vom reţine, spre a comunica cetitorilor, citeva versuri inedite pe care prietenul de studii al lui Eminescu, le pune la sfârșitul volumului seu de amintiri. In capitolul „Traduceri de Eminescu" dr. Stefanelli citează următorul vers tradus din Lenau și intitulat „Rămîi deasupra-mi*: Rămâi deasupra-mi noapte ’ntunecoasă Cu ’ntreaga ta putere mă condu, O, visătoare, blondă, serioasă, O, nemărginit de dulce noapte tu ! Şi eu-al întunecimii tale farmec Răpeşte-mi lumea mea de umbre reci, Ca să te simt plutind deasupra vieţii Tu singuretică în veci de veci. Eminescu care era fascinat de poesia lui Lenau a redat aceaste versuri In toată haina melancolică a originalităţii. O altă poesie e tradusă din Hieronymus Lorin şi sună astfel : Oriunde vom privi Durere şi vină, Tot timpul ce-o veni Desparte, desbină. Iar visul de noroc Şi de iubire Mai are atâta leac Ca să aspire Deasemeni dl. Stefanelli mai publică la sfirşitul cărţii sale alte două editări în versuri ale Iubirii traduse după Carmen Sylva tot de Eminescu, redate în facsimile după însuşi slova poetului, pentru a mistifica astfel şi mai mult traducerile poetului. Iată unul din aceste versuri alegorice in Vom realiza reformele Aproape că vom renunţa sa, mai stăm de vorbă cu „Epoca*. Domnii de la acest ziar au pierdut înţelesul cuvintelor, sau ceea ce este şi mai râu, se prefac că nu le înţeleg. Am spus, intri un număr trecut, că revizuirea Constituţiei nu trebue făcută cu forţa, fiindcă avem puterea legală de a o face. Confraţii de la «Epoca» au dedus însă din cuvintele noastre, că am sta şi ne ant ruga de conservatori să binevoiască să ne ajute intru înfăptuirea reformelor noastre. Din punctul de vedere psihologic, înţelegem de ce conservatorii dau această interpretare celor scrise de noi Cei cari au conştiinţa slăbiciunei lor, îşi dau totdeauna aere că sânt puternici. Conservatorii văzând rolul lor şters în viaţa noastră politică, văzând neputinţa la care a redus corpul electoral, ar vrea să salveze aparenţele, declarând că fără consimţimântul lor nu ne vom putea realiza reformele. Adversarii noştri se înşeală. Noi am spus pur şi simplu că am dori ca şi conservatorii să adere la reformele noastre. Dorinţa noastră e un act de altruism politic, căci n’am voi ca partidul conservator să iasă cu totul desfiinţat din lupta pe care o dăm. Conservatorii ne acuză mereu că facem politică de partid, că născocim chiar legende in folosul partidului nostru şi când le oferim prilejul de a se asocia la o operă înălţătoare, refuză, lăudându-se în acelaş timp că avem nevoie de concursul lor. Regretăm că adversarii noştri nu înţeleg cuvintele sau se prefac că nu le înţeleg. Ne vedem dar nevoiţi a le spune mai pe şleau: nu avem nevoe de concursul lor şi ne vom realiza reformele cu toată opoziţia conservatorilor. Avem şi puterea legală şi forţa morală de a le înfăptui şi cu atât mai rău pentru conservatori dacă vor fi înfrânți. TELEFON ivo»m inn it Hurl enmerrial# Linia pe pagina II Linia pe pagina HI Linia pe pagina IV lieu Mb. 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET Instituit de ciobul naţiomal-Uberul Un număr 5 BANI Câtră d-nii alegatori ai coleg. I de Senat Exprimăm încă odatâ viile noastre mulţumiri domnilor alegători ai colegiului I de Senat cari şi la scrutinul de Sâmbătă 15 Februarie a. c. au binevoit a ne acorda în majoritate încrederea domniilor-lor. C. B. Pennescu General Al. Mustatză titulată „Vremea şi Iubirea* publicată in Almanachul „Roraîniei June* din anul 1893. Sferele tot mai umblă eternul tot străluce, Tirziu ori mai devreme cu toate se vor duce ; Mina i-o ţin in rainurc, i’apăs de rădăcină Şi-ai lumii arbor mîndru murind mi se închină De suflu vestejeşte şi frunzele-i uşoare Se mistuie in flăcări, cenuşă treefitoare. Tot în volumul d-lui Stefanelli se află şi o poesie ocazională scrisă de marele poet cu prilejul serbării la Patna lu anul 1871. Araid în corpul ziarului : Rezultatul balotogiilor col. 1 de Senat MAREA Din scrisorile unei necunoscute Reproducem partea a doua şi ultimă a admirabilelor impresii şi reflecţii publicate în formă de scrisori şi semnate Hortensia Papadat-Bengescu in revista „ Viaţa Românească". Trecătorii. Vinerea pleacă vapoarele mari spre Orient. E una din plimbările bune. Vine lume multă, e totdeauna cheiul plin de oameni. Eu când mă lovesc de ei, mă întreb ce vor fi căutând acolo. Cu toate astea cineva care ar privi mulţimea, ra’ar vedea ca făcând parte din acel Tot, cu care vreau să am aşa de puţină Înrudire. ...Când faci din ţărăni,o minge de lut, după ce ai netezit-o bine, încă se desprinde din ea o scântee de pulbere și pleacă. Cu toate astea ne dau oamenii visuri... Nu acei dimprejurul nostru, aceia nu ne pot da vise curate. Din împrejurările legăturilor lor cu realitatea, orice atingere de vis cu ei, te trezește. Vise... dau numai Trecătorii. .. .In tremuratul geamurilor deexpresie, ţi-au trecut o secundă pe dinainte compartimente în umbră de perdele, şi vagonul luminat al sălei de mâncare. Erau acolo oameni, care făceau un gest animalic... al hranei. ...Ai deosebit dintre toţi pe unul, bărbat sau femee, cu furculiţa în mână şi te-ai întrebat—prin ce aberaţiune a finţei sănătoase—te-ai întrebat aşa fără rost: acea femee sau acel om, cum va fi iubind? Nu... sufleteşte ! Mânca, muşca, avea dinţii pe carne, şi ştiu eu de ce, te-a stăpânit curiositatea ciudată, a gesturilor lor fizice de amor... Ai lovit cu cotul lângă un stâlp de felinar pe unul ce se grăbea, şi v’aţi întors,—tu, cu ocara în ochi, el cu ocara pe buze... şi amândouă s’au topit. De ce nu l-ai certat şi de ce nu te-a certat? Şi când ţi-a cerut iertare din fuga pasului, cuvântul de abia început şi neterminat bine, cuvântul banal, al celui ce nu se va mai întoarce din drum, a fost... ca o sărutare! • « • • ! ” * • • • • Te-ai oprit la o stână şi a venit ciobanul. Ceri lapte cald, şi guşti brânză. El e murdar şi miroase a zer. De cum şedea aplecat cu cămaşa udă şi neagră peste putina proaspătă, se ridică şi vezi. Are ochii lui Fulger, chipului Făt- Frumos... e toată Doina Întrupată un om. Zici: „D-ta eşti păstor aici?“ şi ai în voce ceva respectuos şi neîncrezător. Şi ceilalţi dimprejur au aceiaşi impresie. Spun: „Ciudat fizic are ţăranul ăsta, parcă e deghizat.“ Şi treci... El acum îşi aruncă sarica şi înjură după o oaie fugară. Coborai repede o scară1 şi te ai isbit de cineva care urca. Nu te-ai oprit nici scuzat, — n’aveai vreme. Dar scurta secundă cât i-ai întâlnit faţa, te-ai aprins la obraz ca de o ruşine, fiindcă te stropise cu ceva josnic, lumina cețoasă şi turbure din ochiul ermafrodit. . . . . . • • t • ■ • ■ • • Pe marginea unui scaun, ai ascultat spectacolul, şi s’a așezat pe scaunul de alături alt spectator,—inamicul, care după fiecare act te va scula de pe banchetă ca să treacă. Nu te scula niciodată, te plictisește