Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)
1914-06-10 / nr. 126
ANUL VI, No. 126 B O N A M E N T E In ţară pe un an . . . SO Iei In streinătate pe un an 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de 5O°/0 Redacţia şi Administraţia IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubului National-Liberal. Un număr 5 BANI MARŢI 10 IUNIE 1014. ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAU ,f£i TELEFON No. 121 Arinciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV $PE DIRECȚIUNEA UNUI COMITET F. .1 inftimit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI lieu 50 b. 40 b. După închiderea Corpurilor legiuitoare d. dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice, va sosi în Iaşi pentru ca, în înţelegere cu Primăria, să aleagă terenurile pe care urmează a se construi locuinţele ieftene pentru funcţionarii Căilor ferate şi lucrătorii atelierilor. In acest scop ministerul lucrărilor publice va cumpără terenurile necesare de la Comună şi va construi locuinţele prin societatea „locuinţelor ieftenei”. Astfel Comuna va avea să se ocupe numai de construirea locuinţelor ieftine pentru ceilalţi funcţionari şi pentru populaţiunea saraca. Dl dr. Costinescu, din partea societăţei ,,locuinţilor ieftine“, va însoţi pe d. ministru dr. Anghelescu şi va trata şi cu Primăria condiţiunele în care se vor putea construi aceste locuinţe în Iaşi. De la Iaşi, d. ministru Anghelescu va pleca la Paşcani, unde urmează a se construi aceleaşi locuinţi pentru lucrătorii din atelierele de acolo. Locuinţe rele la Iaşi Reforme şi Argumente Scandalurile provocate de conservatori asigura, şi mai mult triumful reformelor. In trei zile, de când s’a deschis Constituanta, partidul conservator a căutat şi caută pe cât poate să zădărnicească lucrările, provocând, când la Cameră când la Senat, tot soiul de scandaluri. Publicul care a urmărit aceste provocaţiuni ale opoziţiei conservatoare în Constituantă este acum şi mai mult in măsură să judece şi să aprecieze gradul de... capacitate şi de pregătire al representanţilor conservatori în ceia ce priveşte posiţiunea lor faţă de reformele anunţate. Şi publicul, căruia nu-i scapă nimic, nu va putea crede niciodată că—in ceiace priveşte vehemenţa cul care parlamentarii conservatori au ţinut să discute validarea alegerilor—alegerile pentru Constituantă au fost mai grozave ca acele din 1911. Ba dimpotrivă, toată lumea s’a convins de perfecta libertate şi ordine ce au domnit în aceste alegeri—cu excepţiune pentru scandalurile şi dezordinele provocate de însuşi conservatori, cari s’au dedat la toate presiunele şi la toate fraudele posibile, pentru a-şi asigura astfel voturile necesare. * Libertatea ce a domnit în aceste alegeri nici într'un caz nu poate fi supusă unei asemenea discuţiuni scandaloase ş i revoltătoare în acelaş timp, la care vor s-o supună conservatorii. Faptul însuşi că cea mai mare parte dintre candidaţii conservatori au reuşit în aceste alegeri chiar împotriva aşteptărilor lor, este o zdrobitoare dovadă a deplinei libertăţi ce a domnit pretutindeni, în tot timpul alegerilor, libertate in care agenţii conservatori, în frunte cu patronii lor, s’au putut deda la tot soiul de presiuni şi corupţiuni. A vorbi deci în parlament de „ingerinţe şi presiuni guvernamentale", cum fac astăzi aleşii conservatori, este mai mult decât o sfidare, este o adevărată neruşinare boierească... * Dar atitudinea vehementă a parlamentarilor conservatori, puşi sub auspiciile d-lui Nicu Filipescu, mai tare şi un alt înţeles asupra căruia insistăm. Parlamentarii conservatori nu ţin, prin această atitudine, să înfiereze un sistem: în caşul acesta conservatorii ar trebui să vadă salvarea în reforma electorală anunţată. Ei,—cum au spus şi cum constată orice cetăţean luminat, vor să zădărnicească prin această atitudine ostilă lucrările Constituanţiei, ceia ce e iarăşi o absurditate. * Nici la Cameră nici la Senat majorităţile nu vor putea fi intimidate de aceste provocaţiuni; ele, din contra, vor fi un imbold de muncă serioasă, căci majoritatea revizionistă, ca şi întreaga ţară, vor avea o şi mai mare dovadă că reformele ce se prepară corespund tuturor intereselor,cu excepţie pentru interesul personal al oligarhiei conservatoare. Scandalurile provocate de parlamentarii conservatori, dacă sunt o ruşine pentru parlament şi pentru ţară, sunt în acelaş timp o dovadă de reuşita reformelor noastre, în faţa cărora conservatorii nu mai pot invoca alte argumente, decît doară... argumentele d-lui Nicu Filipescu... preună cu dv. chestiunile ce v-aţi propus să discutaţi. Ministrul termină cuvântarea sa făcând un apel călduros către toţi congresiştii ca să-şi exprime în cea mai deplină libertate părerile ce au asupra chestiunilor aduse la ordinea zilei, căci numai astfel se va putea ajunge la soluţiuni practice şi folositoare pentru cele două ramuri de activitate naţională. Dl. A. G. Radovici Congresul Camerelor de Comerţ ===== Declaraţiile d-lui Al. G. Radovici ’== La congresul Camerelor de Comerţ ce s’a deschis ieri la Craiova, dl. Al. Radovici ministrul comerţului şi industriei salutând pe congresişti a rostit o cuvântare pe care o rezumăm în cele ce urmează şi care, desigur, va interesa pe toţi comercianţii noştrii. Deşi ne găsim în plină perioadă parlamentară, începem Radovici; am ţinut totuşi să vin în mijlocul dv. la acest congres. Nu e din partea mea numai un act de bună cuviinţă, ci dovada dragostei pe care ministrul de astăzi, fiu de negustor, o poartă comerţului şi industriei. Astăzi toată lumea trebue să recunoască utilitatea acestor două ramuri de activitate naţională şi locul de întlietate pe care comercianţii şi industriaşii îl ocupă în Stat. Laudă apoi pe M. S. Regele care în tot timpul, departe de luptele politice, a veghiat la prosperarea comerţului şi industriei fiind unputernic imbold la muncă înţeleaptă şi folositoare. Mai departe, d. ministru spune că, oricine vine în sala unui congres ca cel de faţă, recunoaşte progresele făcute, aceste congrese trebuind să fie considerate ca un auxiliar al puterei legislative. Apoi, relevă progresul uriaş al asociaţiunei şi iniţiativei private, mulţumită cărora congresele Camerelor de comerţ au ajuns să onoreze nu numai pe comercianţi şi industriaşi, dar chiar întreaga ţară. Legea desfiinţărei accizelor, legea brevetelor pentru invenţiuni, legea comerţului ambulant, legea repaozului duminical,au fost inspirate de dezbaterile acestor congrese. Trecând la programul de lucrări al actualului congres, d. ministru spune că restituirea taxei de jumătate la sută asupra mărfurilor destinate reexportaţiunei, este o cerere dreaptă şi aprobată în sferile conducătoare şi, mai curând decît se crede, ea va fi înlocuită cu o altă taxă de tonaj. Laudă de asemeni iniţiativa de a se discuta în congres şi celelalte puncte cuprinse în program, promiţînd de pe acum, soluţiuni cît mai corespunzătoare dorinţelor congresiştilor. Deoarece n’am putinţa să asist la toate desbaterile, spune ministrul, am adus cu mine numeroşi funcţionari superiori din minister, cari să studieze im NOTE „Dimineaţa“ publică astăzi un clişeu, care dacă e de importanţă istorică nu e lipsit şi de valoarea estetică. Senatorul Calimachi este redat în toată eleganţa, întovărăşit de d-nii N. Filipescu şi alţi atleţi conservatori... Riposta vehement unui conservator într'o discuţie politică : — Noi avem şi forţa morală şi forţa brutală, şi mai ales forţa brutală. * D. Dim. Longinescu cunoscutul progresist şi noul artizan al d-lui Greceanu, a fost însărcinat cu... deslipirea afişelor placardate în vitrina „Evenimentului*. * Cu scandalurile pe care le provoacă boerimea parlamentară „Conservatorul“ se simte îndreptăţit sa scrie astăzi un articol pe care-l intitulează... „lupta cea mare“. IVCu Lmniea „ Vipera cu ochelari“ celebra târâtoare înveninată pe care mulţi o credeau pierită, a reapărut, reînviată de soarele primăvăratec care face să se mişte anumite vietăţi cam câteva luni pe an sunt în stare de amorţire. Scrâşnind din dinţi, cu ochii scânteind de mânie şi de răutate, vipera cu ochelari, transformată în mumie însufleţită, îşi prelinge veninul dealungul coloanelor „Evenimentului“ cari i-au fost puse la dispoziţie mai mult dintr-un sentiment de compătimire. Vipera se svărcoleşte in convulsiuni de moarte şi prin vârful condeiului secretează substanţa otrăvitoare care o sufocă dacă n'ar degaja-o la vreme. Fosila înveninată s’a declarat adversară pătimaşă a reformelor şi aceasta nu din convingere, ci din instinct, din necesitatea de a muşca, de a-şi uşura substanţa otrăvitoare care-l îndoiusă. Ii dăm portretul aşa cum l'am extras din galeria zoologică a târâtoarelor primejdioase conservate în gavanoasele cu spirt ale muzeului istoric din... strada Lascar Galargi. Scandal sau revoluţie ? Violenţele de limbaj şi gesturile expresive ale conservatorilor manieraţi de altădată, sunt secundate de manifestaţia „canaliei de uliţi“ din preajma Senatului. Pentru a da o bază nobilă, protestărilor parlamentare, d. Filipescu năimeşte — cu cinci franci bucata —slujbaşi daţi afară pentru fraudă şi feciori boereşti, care, în numele marelui, cinstitului şi adevăratului popor, protestează împotriva Colegiului Unic şi a exproprierii silite. Recunoaştem că este deplin acord între ceata gâlcevitoare din năuntru şi lata, tocmită cu ziua, din aproprierea Senatului nostru. Dar... conservatorii se joacă cu focul. Sunt mărturii în ziarele bucureştene că, printre pumnii ridicaţi asupra reformatorilor nu sunt pumni de aspri muncitori; printre costumele felurite ale rebelilor, nu se zăreşte o bluză albastră, un mintean, şi nu albeşte nici o cămaşa ţărănească. Clienţi ai antretelor electorilor conservatori protestează în schimbul salarului şi cu nădejdea unei cazări viitoare. Răcnetele, ameninţările şi huiduirile lor nu pornesc dintr’un fiind sincer, ci din speranţa recompensei numărătoare. Nu se gândesc conservatorii, în uratele poporului de cafenea şi de crâşmă, la adevăratul popor care in tăcere îşi bate coasa în sinistra linişte a câmpiilor ; nu se gândesc ei că poporul veritabil nu se teme de un galon de sub-comisar şi nu fuge din faţa lui, cu bata din jurul Senatului, fugărită de poliţişti; nu se gândesc ei că poporul cel etern,—care nu cere o cinzeală de rachiu,—ci întărirea drepturilor urmaşilor lui,—cu aceiaşi coasă cu care a strâns averea stăpânitonlor de aur poate să le strângă şi viaţa lor, prea un belşug trăită... CRONICA JUDICIARĂ FEMEIA AVOCAT de prof. I. Peretz In noul număr al marii reviste ieşene „Viaţa Românească*, d-l I. Peretz profesor universitar, publică următoarea cronică judiciară consacrată palpitantei probleme despre „femeia avocat . Revistele judiciare publică în ultimele lor numere hotărârea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată de secţiunea I a acestei instanţe în ziua de 14 ianuarie 1914. E vorba de dreptul femeii de a practica avocatura. Şi înalta Curte respinge recursul făcut şi hotărăşte că în Ţara Românească, în starea actuală a legii, femeia nu poate fi primită in răndurile avocaţilor. Şi hotărârea este şi juridică, este şi dreaptă. Orice restălmăcire a textelor, orice încercare de interpretare favorabilă a tăcerii ei, orice pilde invocate din legiuiri străine şi orice argumente aduse în numele libertăţii muncii şi egalităţii sexelor, nu pot să o dărâme şi nici să o clintească. Căci în societatea noastră femeia are o anumită menire şi legile noastre sânt scrise în vederea acestei anumite meniri a femeii. Şi de aceia în rândurile codicelor noastre nu vom găsi preocupare de drepturile şi interesele ei, decât acolo unde e firesc ca ea să aibă drepturi şi interese; nu vom găsi prevederea pentru ea a unei vieţi publice şi independente ; nu vom găsi impunerea unor sarcini inerente a-