Mişcarea, iulie 1914 (Anul 6, nr. 143-171)
1914-07-01 / nr. 143
ANUL VI, No. 143 ABONA MUNTE In ţară pe un an intrui din streinătate pe un an 40 Pentru preoţi şi învăţărori se face o reducere de şi învăţători ru■ 50«, redacţia ţl Advnlulfiraţlul IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, bl local al clubului National-Liberal. Un uumar 5 BANI 20 lei MARŢI 1 IULIE 1914 ZIAR NATIONAL IBERAL, CODIT TELEFON No. 121 Avunciuri comerciale IRECȚIUNEA UNUI COMITE! uit de clubul utitul-Unnl număr 5 BANI • ■ viîî" M. ■ .ionIA JRÎ'I Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 90 b. 40 b. Blocul liberal — Unitatea noastră disperează pe adversari Presa oposiţiei nu vede cu ochi buni cohesiunea ce domneşte în rîndurile partidului naţional-liberal, disciplina din acest partid, şi mai cu seamă unitatea de vederi în ceia ce priveşte resolvirea marilor probleme puse la ordinea zilei. Utilizând toate infamiile, toate invenţiunile fantastice, această presă a încercat să arăte opiniei publice că în partidul naţional-liberal există profunde deosebiri de vederi şi de aci concluzia că reformele nu vor fi înfăptuite aşa cum au fost preconizate. Uitau însă onorabilii noştri adversari că ceia ce constituie marea putere şi autoritate a partidului naţional-liberl este tocmai unitatea de gîndire şi de principii a elementelor ce-l alcătuesc. Partidul liberal nu şi-a epuizat niciodată forţele de care dispune în lupta de culise şi de persoane. El şi-a consacrat toată activitatea marelor interese obşteşti şi de aceia îrin istoria politică a ţării el a înscris atîtea pagini frumoase. S’a exploatat un moment atitudinea d-lui Emil Costinescu, pănă cînd distinsul nostru fruntaş printr’un interview acordat confratelui «Viitorul» a spulberat toate aceste invenţiuni ce se exploatau cu o stăruinţă neruşinată. A venit apoi rândul d-lui Stere, a cărui atitudine adversarii o interpretare ca o abatere de la linia de conducere a partidului. Ultimul discurs al şefului nostru a avut însă darul de a convinge pănă şi pe cei mai intransigenţi inventatri de disensiuni, că d. Stere nu numai că nu întreprinde o acţiune separată, personală, dar că este în nota cea adevârată a guvernului şi partidului national-liberal. In fine s’a făcut un tot atât de măre sgomot în ceia ce priveşte atitudinea d-lui Toma Stelian. Iată însă tjust toCmai atunci cînd adversarii noştri nu se aşteptau, li s’a servit o desminţire tot atît de drastică. Intr’adevăr, în prima şedinţă a comisiuniilor parlamentare pentru studiarea reformelor, d. Toma Stelian a făcut următoarea categorică decla-: raţiune: «D-ta d-le Brătianu ştii bine că acum cât va timp răspunzându-ţi, din străinătate la o scrisoare ce mi-ai trimes,îţi răspundeam prin-' îVo telegramă câ am toată încre- derea în înalta d-tale capacitate , ci vei duce la bun sfârşit opera începută şi te rugam să comptezi pe tot sprijinul şi pe tot devotamentul meu de soldat devotat al partidului naţional-liberal». Un răspuns mai elocvent la insinuările perfide ale presei de opoziţie socotim că nu se poate da. Dar din toate aceste fapte se desprinde un adevăr: partidul naţionalliberal represintă un formidabil bloc, faţă de promiscuitatea oposiţionistă fără directivă şi fără un program bîne stabilit de activitate. Aceasta fiind situaţia partidelor în luptă, este lesne de înţeles de ce adversarilor noştri nu le-a mai rămas decit arma intrigei în campania ce o duc contra înfăptuirei reformelor. Cu astfel de adversari și cu astfel de arme, este lesne de înțeles de partea cui va fi—nu isbânda, dartriumful cel mai strălucit. —---—* ------------- Înştiinţare Persoanele care au aderat sau doresc să aderese la „Liga reformelor“ sunt rugate a se întruni, Joi 3 iulie, ora 3 p. m. în Iaşi Sala „Cinema Modern“, Piaţa Unirei. Comitetul de iniţiativă Opinia apară peL Take lonescu ! ------ Silindu-se să răspundă la noul ipostas In care apare d. Jache Ionenul fată de reforme. * Opinia» țipă pe toate gamele că d. Stere „iminuiazău că d. Tache lonescu e ce mai neșovăitor partisan al revisuirei, că in toată acţiunea sa politică nu e influenţat de nici o ambiţiune personală şi de nici o... perspectivă filipescană! Pentru a răspunde „tonului“ cu care ziarul d-lui Bădărău crede că poate apara integritatea atitudinii partidului conservator-democrat faţă de reforme, noi nu vom aminti, de o pildă, „variaţiile ce s’au debitat odinioară de pe tribuna clubului lachist local împotriva reformelor şi în special împotriva expropriei... Vom tăgădui însă, în chip hotărât „opiniei“ dreptul de a vorbi de „insinuări“ şi mai cu seamă de «bun simţ». Dacă există un om politic care să nu fi recurs niciodată la mijloacele de luptă politică pe un teren mai cinstit şi mai civilizat, dacă există un om politic care în toate acţiunile lui să nu fi pus decât convingerile şi idealurile ce-l frământă—acel om, fără îndoială, e d. Stere. Ceea ce face «Opinia» e o necuviinţă şi o infamie. D. Stere, în ultimul său discurs, nu s-a ocupat de „soluţiile“ miraculoase ale d-lui Tache Ionescu, ci de atitudinea „ filipescană“ ce a adoptat-o d-sa în ultimul timp faţă de colegiul unic şi de pretenţia ce o are ca d-sa, din opoziţie, să impună cum să se facă revizuirea Constituţiei! Şefromania d-lui Tache lonescu e o boală veche, iar „evoluţiile“ pe care d-sa e gata să le facă astăzi, nu sunt un secret pentru lu- mea politică. , Zadarnic jeleşte „Opinia“ ; ea nu va mai putea reface nimic din virginitatea... democratică a d-lui Tache lonescu. ------------------------------------- ------------------ II 1. Darea de seamă de activitatea societaţei de la intemeerea ei. 2. Darea de seamă financiara. 3. Atitudinea Ligei in chestia reformelor. 4. Măsuri practice pentru realizarea programului Ligei. 5. Discuţia şi alcătuirea unui regulament pentru funcţionarea Ligei. 6. Alegerea comitetului pentru un nou period de 2 ani. Pentru ca acest congres să-şi poată aduce roadele dorite, vă rugăm d-le preşedinte, ca pănă la 15 Septembrie a. c., să faceţi întruniri cu toţi membrii,in care să luaţi în discuţie pe rând toate chestiunile ce se vor desbate la congresul nostru. De hotărârile ce veţi lua veţi încheia un proces verbal după care ne veţi trimite o copie cel mult pănă la 15 Septembrie a. c. Comitetul central, ţinând seamă de toate discuţiile şi hotărârile filialelor, va fixa în urmă ordinea definitivă a discuţiilor din congres. In particular vă atragem atenţia că după art. 1 din .-/slute, scopul Ligei este şi „educaţia cetăţănească şi desvoltarea simţului de solidaritate Intre păturile sociale. Cunoaşteţi cu toţii marele reforme ale exproprierei şi colegiului unic, cari voi* fi puse In discuţie la toamnă in adunările legiuitoare. Realizarea lor atârnă intre altele şi de felul cum sunt privite aceste reforme de către majoritatea satelor, pentru care ele se fac Este dar de datoria filialelor Ligei Deşteptarea să lămurească pe toţi membri precum şi pe toţi sătenii, ce sunt acele reforme, ce va să zică expropriere şi colegiul unic, ce foloase vor putea trage sătenii din ele, etc. Vă rugăm dlar ca In întrunirile ce Ie veţi face, săpuneţi in discuţie aceste reforme şi sâ* daţi toate lămuririle ce se vor cere, să faceţi astfel ca fiecare sătean din comuna dv. să fie bine luminat asupra înţelesului acestor reforme ca pe urmă să se poată singuri pronunţa dacă ele ii vor fi sau nu piincioase. Dacă, întâmplător, ln comuna dv. nu se găseşte nimeni cari să lămurească deajuns de bine înţelesul lor, veţi face apel la secţia judeţiană şi In lipsă la comitetul central din Bucureşti, pentru a vă trimite pe cineva care să le explice complect. Nu credem câ-i nevoe să vă atragem luarea aminte că dacă s’ar da sătenilor toate lămuririle asupra rostului dreptului de vot, ar ajunge cu toţii la Încredinţarea ca întinderea acestui drept la toţi ştiutorii de carte ar avea urmări mai mari chiar decât reforma exproprierei. Punem toată nădejdea în patriotismul dv. cald şi luminat şi de aceia vă rugăm să daţi urmare celor de mai sus. Congresul „Ligei Deşteptarea“ In zilele de 20—22 Noembrie, se va ţine congresul general al „Ligei Deşteptarea“. In acest scop d. d. I. Cantacuzino, preşedintele secţiei centrale a trimis tuturor filialelor din Iaşi următoarea adresă : Domnule Preşedinte, Potrivit cu art. 9 din statutele „Ligei Deşteptarea“. In cursul acestui an urmează să fie congresul general al membrilor Ligei. Comitetul central a hotârât ţinerea acestui congres in zilele de 20,’21 şi 22 Noembrie a. c. fixând In mod provizoriu următoarea ordine de zi: NOTE „Opinia“ mai vorbeşte desimpaticul fost prefect al judeţului, dl. Ştef. Negruţi După împrejurările de acum fraza exactă trebuie să fie astfel aranjată : „fostul simpatic prefect al judeţului“. Cel mai înalt conservator ieşan dl. H. K. arată prin „Evenimentul“ că c.c. Petrache Carp stă „deasupra tuturora“. Chiar deasupra... inălţimei sale . * „Opinia“ ne asigură că în chestii politice nu-i lipsită şi ea de convingerea ei. Nu contestăm—căci adesea i-am văzut pe confraţii noştri având într’unu şi aceiaşi chestie mai multe convingeri. * Cei cari sau dus un pelerinaj la Ţibăneşti am simţit nevoia—după cum arată „Epoca“—„purificărei sufletului“. Prea şi l’au incărcat boerii in felul cum au combătut guvernul şi Reformele- LIGA REFORMELOR In fruntea ziarului publicăm convocarea lansată de către comitetul de iniţiativă al „Ligei Reformelor11 convocare prin care e chemată la Iaşi, în ziua de 3 iulie a.c., toată democraţia românească, convinsă de momentul istoric, care reclamă înfăptuirea celor două mari reforme. Adesiunele pe care le primeşte dl. C. Stere, iniţiatorul acestei «ligi», din toate părţile ţării sunt o dovadă că mişcarea democratică deschisă la Iaşi a avut un ecou prelung în toate minţile luminate şi în toate sufletele cinstite în care vibrează puternic adevărata ideie democratică. „Liga Reformelor“ care urmează a se institui în vechea capitală moldovenească în ziua de 3 iulie a. c. nu va fi o grupare politică în sensul unui partid politic; ea nu va avea un caracter de partid tocmai în scopul de a putea avea o atmosferă cît mai mare în care să încapă toate elementele democratice din ţară, fără deosebire de partid. .Liga Reformelor“ va primi în sânul ei pe toţi aceia cari, pătrunşi f viţeie şi nevoile de azi, revendică realizarea reformei agrare şi a colegiului unic, aşa cura au fost anunţate la Iaşi. Iaşul care în istoria ţărei a înscris atâtea pagini măreţe, va înscrie şi de data aceasta un capitol glorios care va eterniza pentru generaţiile viitoare lupta ce se deschide azi de către democraţia românească. Aeroplanul Iaşi 29 Iunie 1914 Minunea iat’o întrupată! ca pana violului uşor Rivnind ca vdva înspre zare, Ca faima cea cotropitoare Din ghiara ta s’a zâmlt, Pâminte, Semeţul sburător Un şoim cu aripile-oţelite şi cuget oţelit In plaiuri de nemărginire Cătindu-şi ţel de cucerire Îndemnului tăcutul simbol S’avintă ’nspre zenit. Din suflet frint de desnădejde, el e drumeţul dor ascuns Său fruntea tainelor tărie Spre Dumnezeu el e solie, Cel ce de-a pururi rănilne-va Eternul Nepătruns Ana Conta Kernbach Pentru talpa ţârii - Iilail CosÉiceaaa despre problema raraia — In ziua de 25 Mai 1862 marele român şi om de stat Mihail Cogălniceanu a rostit în sfatul ţării următoarea inimoasă cuvântare asupra chestiunei agrare: „Şi acum, o ! domnilor, las dreptul de o parte ; şi mă voiu adresa numai la inima d-voastră ! Nu voiu mai chema în ajutorul ţăranilor noştri dacât umanitatea şi patriotismul d voastră. „O fie-vă milă de un milion de ţărani cari cu femeile şi cu pruncii lor, de şi afară şi departe de desbaterile noastre, au ochii ţintiţi asupra dealului Mitropoliei ca asupra soarelui mântuirei, şi vă întind mâinile! „O! nu drămuiţi brazda de pământ trebuitoare hranei ţăranilor.—Gândiţi-vă la durerile, la patimile, la lipsurile trecutului lor.—Gândiţi-vă la origina averilor d-voastră . Gândiţi-vă că cea mai mare parte din ele o datoraţi muncei şi sudoarei lor. „Inchipuiţi-vă că părinţii lor s’au luptat alăturea cu părinţii noştri pentru salvarea ţârei şi a altarului. „Gândiţi-vă că mâine poate ora pericolului, poate iarăşi suna,că fără dânşii nu veţi putea ’apăra nici averile nici drepturile voastre, şi că odată ţara căzută, nu veţi fi decât slugile străinilor, când astăzi sunteţi în capul României, în capul unei ţări libere şi autonome.— Aduceţi-vă aminte că atunci când era ocupaţiune străină, mulţi din noi treceau hotarul, iar ţăranii rămâneau şi ne păzeau moşiile şi averile! „Inchipuiţi-vă care era soarta nenorociţilor noştri ţărani în acele triste timpuri.—Aduceţi-vă aminte că ei şi cu însăşi femeile lor adesea au fost reduşi la