Mişcarea, octombrie 1914 (Anul 6, nr. 224-249)
1914-10-01 / nr. 224
MERCUR! 1 OCTOMBRIE 1914 ANUL VI. No* 224 A V O W A Sf M B T m Irt ţară pe urs an . . . 20 lei în strelniHat® pe un an . 4« „ ‘entru preoţi şi învăţători ruîal! se face o reducere de &0°/» Reda«ți Sa si Afetet*Sî*î r*?ti«d IAŞI, PIAŢA UNIMEX Na. 5. la !©( alai dabKlsi Ra.ţi®sîa!-Liteeral. Un număr 5 BANI AREA te, PwHflHffi ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 AauneftfH eomerclftle Linia pe paging II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV l leu RO b. 4® b SUB DIRECTIUNEA UNUI COMITE! i&at’ieli de cisfial satf»aa!-!lt»erai IÉf§: imissár 5 BANI Regele Carol şi Iaşul Pentru Iaşi defunctul Rege Carol I a avut întotdeauna o solicitudine deosebeă. laşul a vantas pentru primul Rege al României «a doua capitală a ţării» cum a arătat-o şi primarul de astăzi al oraşului în telegrama de condoleanţe. Cele mai principale din clădirile Iaşului s’au inaugurat în preş:nţ® Regelui Carol şi al Augustei şi inconsolabilei Sale soţii, M. S. Regina Elisabeta, şi tot ce e act istoric în această a doua Capitală a ţării este legat de numele primului Rege. Regel Carol a ştiut să aprecieze trecutul glorios al laşului, actele sali patriotice, cultura sa, şi în acelaş timp sacrificiile ce le-a făcut oraşul acesta pentru propăşirea ţării. De aceia Regele defunct a venit întotdeauna cu mulţumire la Iaşi, pentru a lua parte la savîrşirea tuturor actelor mari. Falnica clădire a Universităţii ieşene s’a inaugurat la 1897, în presenţa Regelui Carol, a Reginei Elisabeta şi a Suveranilor de astăzi ai României. Pentru aceasta înaltă instituţie culturală Regele Carol a avut un interes deosebit. Centenarul Universităţii ieşene a a avut o sărbătorire mai mare prin presenţa Regelui Carol, Care, în sala teatrului naţional, a rostit cu acest prilej unul din cele mai academice discursuri, care reunim un act istoric pentru gloria Iaşului. Donaţiunea făcuta de Regel Carol pentru „Căminul Studenţesc“ — donaţiune sporita şi prin testamentul regal—este încă o dovadă de neţărmurita dragoste a Regelui Carol pentru Iaşul cultural. Cele mai prinipale aşezăminte din Iaşi, bisericile monumentale Sf. Nicolas Domnesc şi Ivei-Erarhi au fost inaugurate în prezenţa Regelui Carol, care venia la Iaşi de cite ori trebuia sa se săvîrşasca o solemnitate cu caracter istoric sau naţional. Statuia primului Domnitor al României unite, bronzul lui Cuza- Vodă, ca şi statuia marelui sfetnic Mihai Cogălnişeanu au fost inaugurate în presenţa primului Rege al României. Aceasta a fost cea din urmă vizită pe care Rege Carol a făcut-o Iaşului. In lunga si inteleapta-i domnie se vor găsi numeroase acte care dovedesc dragostea Regelui Carol —am putea spune cultul meu—pentru a doua Capitală a ţarei. laşul va purta dmpururea vie dragostea sa memoriei Regelui Carol. Iaşului, a cărei nobile simţiminte îmi sunt cunoscute, cuprinsul telegramei următoare ce mi-a fost adresată de guvernul belgian: „Autorităţile comunale ale aglomeraţiunei bruxeleze aduce la cunoştinţa guvernului din Bruxelles că se găsesc în faţa foametei. Includ odată mai mult dreptul ginţilor şi în specil art. 43 din a 4 a convenţie de la Visga, armata germană după ce a luat populaţîunei o parte importantă din resursele sale, pregăteşte acum să o lase pieritoare de foame. Aceleaşi informaţiuni ne vin din diferite părţi a ţăreî şi mai cu seamă din Namur şi provincia Luxemburg. Guvernul belgian protestează cu ultima indignare contra acestui act de revoltătoare barbarie şi-l semnalează la aprecierea naţiunilor civilizate". Ultimul act al Regeli Carol Alături de adele mari cari au făcut din domnia Regelui Carol cea mai strălucită pagină din istoria poporului român, testamentul Marelui Rege rămîne actul care încununează cu nimbul celi mai curate străluciri opera neperitoan a Creatorului României moderne. Patriotismul inflacarat, dragostea profundă pentru poporul român şi aşezămintele lui istorice, sfaturile înţelepte pentru viitorul neamului, spiritul altruist şi generos ce se revarsă în toate direcţiile şi asupra tuturor instituţiilor, fac din ultimul act de voinţă al Regelui Carol opera Celui mai mare patriot, a Celui mai mare înţelept şi a Celui mai generos Suveran. In toate ramurile de activitate se vor resimţi sfaturile şi binefacerile cuprinse în testamentul Regelui Carol. Ultimul act al Regelui Carol rămine o pârghie morală pentru toată istoria viitoare a poporului român, şi dragostea lui toată. Noul Regn culege dragostea care i sa oferă. Acum însă, sarcina pe care şi-a luat-o Majestatea Sa Regele. Ferdinand este mai grea decit orchid. Umerii săi vor birui-o, desigur. Simţul reeditaţii şi-a reluat stăpinirea asupra sufletului mulţimii, în ultimul timp agitată şi speculată de iresponsabili, agenţi străini şi patrioţi fără frîul la mit.II. Publicul acum şi-a reînceput ocupaţiile particulare, lăsind grijile diplomatice pe seama factorilor responsabili. In astfel de împrejurări, nemai agitîndu se canalia de uliii şi poporul serios făcând bloc în jurul conducătorilor ţării, Regele Ferdinand, aclamat de întreaga Românie, are sorţi de izbind înăuntru şi în afară de hotarele româneşti. In clipele aceste de linişte solemnă, toţi se uită încrezători în ochii Noului Rege, care au cules lumină din ochii auguşti, acoperiţi de pleoape îngheţate şi de crepuri de doliu. In tăcere să ne stringent, umăr la timor, împrejurul Regelui Ferdinand, pe care oricînd să fim gata să lumam cu încredere deplină şi fără condiţii. Noul Rege In vumile cele mai grele, Romînia a pierdid un braţ ferm şi o minte bine cumpănită. Regele Carol a murit, dar, spre norocul nostru, avem azi cîrmaciu pe urmaşul Lui, veşnic povăţuit şi chemat la sfaturi politice şi militare, încă de pe cînd trei ani. Noul Rege, după cum a spus, va păşi pe domnul luminos, eroii de Regele Carol. Regele Ferdinand se urcă pe un tron, aşezat solid în Platul românesc; poporul nostru muncitor, docil şi cincit apus picioarele Tronului încrederea -----—------ 8£s®»——---------- Belgia ameninţata de foamete Primăria Comunei îs şi a primit astăzi o intervenţie din partea lega fiunei belgiene din Capitală. In cuprinderea următoare: „Consiliul comunal al Vienei s’a adresat principalelor oraşe din ţările neutrale pentru a obţine „prin practica reală a simţimântului de solidaritate“ publicaţia în cea mai largă măsură a rapoartelor săptămânale privitoare la adevărata stare economică a Vienei. Invocând aceleaşi simţiminte, vă rog să ascultaţi astăzi tragica protestare a populaţiei din Bruxelles, Namur şi Provincia Luxemburg, pe care cruzimea sistematică a armatelor germane Ie reduce la foamete. In numele umanităţei, vă rog să aduceţi la cunoştinţa populaţiunei ■ W —i- laşul şi moartea Regelui Eforia Sf. Spiridon a expediat ieri următoarele telegrame: Majestăţei Sal® Regina Elisabeta Sinaia Aici găsim cuvinte să exprimăm adânca durere ce a lovit în inimă întreaga suflare românească la primirea ştirei despre moartea năprasnică a înţeleptului şi marelui nostru Rege care ne-a încălzit cu dragostea sa 48 de ani.—In această Domnie, cea mai lungă ce istoria a înregistrat pi tronul României, noi nam simţit de cât bine şi ţara a făcut progrese uriaşe în toate, direcţiile. — Fie ca lacrimile şi binecuvântarea norodului să năucă mângăere în inima Maiestăţii Voastre îndurerate. — Dar marele Rege n'a murit, ci acum a intrat în nemurire şi sufletul Lui va pluti în eternitate ca un geniu protector asupra României. Majestăţii Sa.— Regelui Ferdinand I Bucureşti Cu aceeaşi dragoste şi cu acelaşi devotament ce l- am avut şi pentru marele Unchiu al Majestăţi Voastre, venim să aducem Maiestăţi Voastre urările, noastre cele mai călduroase pentru o Domnie îndelungată şi fericita pe tronul României rugând pe Dumnezeu să Vă ajute întru a duce ţara la limanul dorit. Să trăiţi Maiestate Să trăiască Maiestatea Sa Regina. Să trăiască Augusta Familie Regală. Epitropii spitalelor şi ospiciilor Sfl. Spiridon din Iaşi. N. Gane, Constantin Cubriescu, Dr. M Manicatide, * Preşedintele „Centrului Studenţesc“ a expediat următoarele telegrame : i¥. S. Regina Elisaveta Cerul a voit ca Majestatea Voastră rubia şi patria noastră scumpă să fie lipsite în aceste clipe de ceia ce aveam mai drag, mai nobil şi iutii viteaz. In deosebi noi studenţii ieşeni, faţă de cari adesea ori s’a manifestat In chip părintesc înaalta clemenţă a Augustului Majestăţei Voastre Soţ, nu simţim inimile copleşite de o profundă durere. Fie ca iubirea curată a sufletelor noastre tinere, alături de nemărginita dezolare a întregului popor, să aline covârşitoarea jale a Majestăţei Voastre. * M. S. Regelui Ferdinand 1 Durerea profunda a Majestăţei Voastre şi a întregului nostru neam se reflectă în chipul ei mai viu în sufletul curat al studenţimei universitare ieşene. Plini de o cucernică simţire şi cea mai caldă iubire, îndreptăm ruga noastră ferbinte către Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească gândul de Bun Român al Majestatei Voastre pentru care, şi pentru întreaga Dinastie, braţul şi inimile noastre vor sta întotdeauna drept sprijn neclintit. Ştefan Petrovici Preşedintele Centrului Studenţesc Iaşi. Camera de Comerţ din Iaşi a expediat următoarele telegrame: Majestăţei Sale Regelui Ferdinand I Bucureşti. In numele comercianţilor şi austriaşilor din judeţele Iaşi Roman, Vaslui şi Neamţ Circumscripţia acestei Camere de Comerţ, depune la picioarele Majestăţei Voastre, expresiunea celui mai profund respect şi devotament, unindu-Vâ să trăiţi pe Tronul Romîniei mulţi ani pentru fericirea poporului, mărirea Neamului şi prosperarea comerţului şi industriei. Să trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand I, să trăiască Majestatea Sa Regina Maria, să trăiască Dinastia. Preşedintele Camerei de Comerţ din Iaşi Th. Jellea. Majestătei Sale Regina Elisabeta Bucureşti Adânci îndureraţi de nemărginita perdere ce are ţara prin moartea neîntrecutului Rege Carol I Augustul Vostru soţ, Comercianţii şi industriaşii din judeţele Iaşi, Roman, Vaslui şi Neamţ Circumscripţia acestei Camere de Comerţ, transmit prin mine Majestăţei Voastre sentimentele cele mai profunde de adâncă jale. Comerţul şi industria din ţară perde prin El un puternic sprijin. Preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi Th. Jellea a DL primar Gh. Gh. Mârzescu, a depus ori în numele Iaşului pe coşciugul M. S. Regelui Carol, o superbă coroană în bronz. Coroana are o înălţime de doi metri, cu două jerba lot în bronz la majloc, întretăiate, conform dorinţei M. S. Regelui, de ramuri de brad. Coroana poartă următoarea inscripţie: „Iaşii, a doua, Capitală a M. S. cu adâncă recunoştinţă şi veneraţie Primului Rege al României unite şi neatârnare». ® Ori după aşezarea corpului M. S. Regelui Carol în sala Tronului, d-l primar Gh. Gh. Mârzescu a exprimat M. S. Reginei Elisabeta omagii respectuoase şi condoleanţe în numele Iaşului. La înmormântarea M- S. Regelui Carol va participa şi o delegaţie de zece studenţi din partea studenţimei ieşene. S DJ. P. Fântânaru Prefectul Judeţului, ec. P. Ţineoca proieereul judeţului şi d. D. Sachelarescu inspector , dar au lansat următorul apel : Societatea «Mama Răniţilor» din Bucureşti, în dorinţă ei de a ajuta armata română cu cele ce ii pot fi de trebuinţă în timp de război, fiind mai aproape de centrul conducător al ţarei şi al armatei, cunoscând şi chipul In care i s’ar putea veni în ajutor, apelează la tot Românul ca in timpul cel mai scurt să procurăm după putere albiturile necesare soldaţilor noştri. Noi apreciind apelul acestei societăţi, ne asociem la lăudabila ei faptă şi apelăm la Dvs., ca să vă întruniţi cu ceilalţi fruntaşi ai comunei şi cu soţiile lor, să vă constituiţi în comitet şi pe de o parte să adunaţi ofrande de pânză şi lână toarsă, de la femeile din satele comunei Dvs., iar pe de alta să întruniţi ti într’una din sălile de care dispuneţi însat şi care va servi de mic atelier pe temelie şi fetele ce pot coase fi cu a aşina, fie cu mâna şi să lucrez« efini, pantaloni de noapte şi do’sp'. Dacă se găsesc o doritoare cre să ia acasă să lucreze de acestea, să se dea din materialul adunat, iar Dvs. să le îndemnaţi cu stăruinţă ca într’uin timp cât se poate de scurt, să gătească cât mai multe părech. pentru croială, să uşuraţi pe femeile ce ştiu numai a coase, ar fi de dorit ca Dvs. să vă adresaţi la o maestru de lucru, dacă se află în sat, sau la persoane, care ştiu să croiască. In special vă rugăm pe dvs. D-nelor şi D ior învăţători ca să obligaţi pe fiecare fetiţă de şcoală, bie iuţeli , din clasele mai înaintate, să lucreze cel puţin câte o pereche de ciorapi până la întăi Noembrie. Alergăm la aceasta fiind ştiut nouă şi Dvs. că aceşti ciorapi sunt mult mai călduroşi şi mai trainici. Albiturile confecţionate se vor trimite pănă la 1 Noembre a. c. de comitetul local, fii reşedinţa plăşei sub luare de chitanţă şi se va comunica şi prefecturii de judeţ numărul bucăţilor trimise şi data. Nu ne îndoim că dv..., preotul, învăţătorul, primarul, notarul şi ceilalţi fruntaşi ai satelor, fiind încălziţi de patriotizmul ce ne reagă la blaltă, fiind pătrunşi şi de ideia că mulţi copii ai satelor dvs. când vor trebui să meargă a-şi apara ţara şi neamul se vor folosi de aceste lucrur ieşile din mânele mamelor şi surorilor lor iubite, veţi stârui cu dragoste şi devotament in realizarea acestui apel ce vi-1 facem pentru ca la urmă să aveţi şi dvs. mulţămirea sufletească că ati contribuit intr’o mare măsură la ajutorarea soldaţilor noştri. „ Sâmbătă 27 Septembrie la Societatea de binefacere şi ajutor reciproc Moldova din Iaşi a avut loc adunarea generală anuală la ora 8 p. m., la ordinea zilei următoarele chestiuni: 1. Darea de sumă generală anuală. 2. Alegerea noului consiliu de Administraţie pe 1914 — 1915. S’au ales: C. Ionescu preşedinte, C. Prisacaru şi V. Mocanu vice-preşedinţi, Controlor general N. Lascar, Comisioasa de control C. Ţuţueanu şi I. Vasiliu, comitet D. Casian, D. Matei, Th. Botez, I. Guguman şi Nica Ştefan, Casier Logbja, Adjutor N. Enache, Secretari Th. logggcu şi B. Ionescu. a Membrii Camerei de Comerţ se întrunesc azi in şedinţă extraordinară, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni importante. „ In ziua de 20 Sept. a încetat din viaţă băiatul C. a Paraschivei în etate de 12 ani din com. Miroslava, care se bănueşte că a fost bătut de individul Neculai Pintilie şi Gh. Bostan care au fost arestaţi. Mâine se va face autopsia cadavrului. Din comuna Sculeni se anunţă de asemenea încetarea din viaţă a femeei Natalia Cămilă în etate de 32 ani. Se bănueşte că dînsa a încetat din viaţă în urma bătăilor suferite de la soţia Ion Cămilă, întrucît moarta prezinte umeroase vânătăi şi plăgi. Cazul ei, raportat parchetului. ® Veneratul nostru concetăţean d. Let. colonel C. Langet a depus la palat o frumoasă coroană avind inscripţia: „Cu dureri pline de ferbinţi lacrimi Marelui Rege*. ® Până acum nu a sosit la Prefectura de judeţ nici o înştiinţare relativ la eliberări de bilete gratuite pentru publicul care vrea să meargă la Bucureşti la ziua înmormintărei M. S. Regelui. „ Toate societăţile de binefacere din din Iaşi vor fi reprezentate la înmormântarea M. S. Regelui prin delegaţiuni care vor pleca spre Capitală mine cu un tren special. Cu începere de mâine orele de cancelarie la Prefectura de judeţ vor fi de la 8 min. la 11 jum. a. m. şi după amiază de la 3 — 5 jam. Eri s’a oficiat la Tg. Frumos un parastas pentru odihna M. S. Regelui Carol I, precum şi un Te-Deum pentru noul Rege Ferdinand. Cu această ocazie ec. Dărîngă a ţinut o frumoasă cuvintare. La aceste solemnităţi au asistat autorităţile şi un numeros public. Astăzi s-au prezentat la şcoală elevii liceului militar din localitate. Un protest a! Austro- Ungariei Vlffia.—Guvernul Austro-Ungar a transmis guvernelor Germaniei şi Statelor neutre următoarea notă verbală: Ambulanţelor sanitarele brigăzii a 14 de munte Auro- Ungară au fost bombardate de muntenegreni Ori de câte orî au intrat în activitate, deşi ambulanţele purtau drapelul cu crucea Genevei puse foarte sus. Guvernul Austro - Ungar protestează ferm contra acestei violaţiuni a convenţiunei din Geneva.