Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)

1914-11-25 / nr. 268

ANUL VI, No. 268 A ia © ST­A­M­BITE In ţară pe un an . . . 20 iei in streinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru- I an­ se face o reducere de 59% I­edacţia şi Administraţia! IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la loc­alul clubului Naţional-Liberal Un număr 5 BANI MARŢI 25 NOEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIAN­UM TELEFON No. 121 Arinciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de clabal National-Uberal Un număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. Ţară de diplomaţi... Ultimele evenimente au avut da-­ rul să răstoarne însuşirile tradiţio-­ nale ale ţărei noastre : am încetat de a mai fi o ţară eminamente a­­gricolă, pentru a deveni o ţară e­­minamente... diplomatică ! Cine nu discută şi cine nu face astăzi diplomaţie în ţara rom­î­­nească ? Cine nu se crede capabil să vadă cu siguranţă rezultatele răsboiului mondial şi viitoarele gra­niţe ale ţărilor beligerante ? Cine nu vorbeşte de «momente opor­tune», de «Intrări în acţiune» şi de greşelile conducătorilor de po­poare ! In tramvai sau pe stradă, în tren sau în automobil, în berărie sau în biserică, în teatru sau la bărbier,—pretutindeni eşti asediat de critici şi prognosticuri diploma­tice, pretutindeni trebue să suporţi martirajul unor teorii şi a unor convingeri «personale» care te exasperează sau te umilesc pe tine cetăţean pacinic şi profan, care ai bunul simţ de a crede că idealu­rile unui neam nu vor fi realizate de «diplomaţii» de la oglinda băr­bierului sau de cei de la «Acţiunea Naţională». Iar dacă aceste exhibaţii diplo­matice nu te pasionează sau îţi provoacă zimbetul, dacă nu arunci o duzină de imprecaţii împotriva guvernului care întîrzie intrarea în acţiune şi care a perdut atîtea «momente oportune», dacă eziţi să strigi din fundul rinichilor că vrei o «Romînie Mare» sau să te în­scrii în liga vegetarianului Fran­­gulea,—atunci eşti pur şi simplu un duşman al neamului şi al idea­lului naţional... Dar nu suntem numai subtili diplomaţi, suntem şi oameni care ştim să ne agităm şi să ne orga­nizăm în vederea realizărei marilor idealuri naţionale: ligi, acţiuni, discursuri, moţiuni şi manifestaţii­­la discreţie. Acţiunea Naţională, Acţiunea Patriotică, Liga pentru unitatea naţională, politică şi morală,—sunt fortăreţele patriotice ce s’au ridi­cat pentru apararea marilor inte­rese naţionale, împotriva acţiunei oamenilor cu răspundere care nu împărtăşesc vederile d-lor Filipescu, Frangulea şi Victor Ionescu ! Asta e atmosfera în care trăim. E o atmosferă periculoasă şi dăunătoare intereselor adevarate ale ţărei, dar care nu poate fi risipită, pentru că atunci am deveni iarăşi o ţară eminamente... diplomatică! Şi chiar cînd nu suntem, nu putem fi, sau cînd nu trebue să fim diplomaţi, se impune să fim şi să rămînem ţară de diplomaţi! fals care schimba fundamental textul declaraţiilor. Evident, lămurirea venită atât de prompt, a avut darul de a dejuca pla­nurile patrioţilor­­reumatici de la «Ac­ţiunea iraţională» care pe ziua de eri anunţaseră o întrunire şi se pregăteau să exploateze acest fals în sensul in­­trărei noastre în măcel alături de... Italia. Am relevat faptul pentru a pune In lumina cea adevărată procedeele ace­lor ce încearcă să inducă în eroare opinia publică și mai ales, pentru a stărui asupra importantei unui singur cuvânt In clipe ca aceste pe cari le trăim. .. Acţiune naţio­­nală-nu glumă! Dl. Nicu Filipescu, într'un moment de fericită inspiraţie şi-a început ast­fel discursul ţinut ieri la „Dacia“ : — «Nu e nici timpul, nici nevoie de un discurs». Dar inspiraţia a trecut repede şi dl. Filipescu nu s’a oprit aici... * Acţiune pe toată linia... După «Acţiunea Naţională» şi după «Acţiunea patriotică s’a mai întemeiat ieri, în Capitală, o altă acţiune întitu­lată „Liga pentru unitatea naţională". Unitatea s’a săvîrşit cu prilejul unui banchet în care n'au lipsit nici şampa­nia, nici discursurile. Viitorul ţărei a fost asigurat... * Cântaţi români! ! Cu cântece patriotice—a spus ieri dl. idr. Istrati la «.Dacia*—vom merge la biruinţă !... Dilema unui patriot grăbit, membru al „Acţiuniei naţionale Să fie convins în­cotro să apuce cu politica externă şi să consume totuşi cicoarea Frank, eminamente nemţească... Opinia pica si Războiul Convocarea ligei „Deşteptarea" D-l Dr. V. Sion, directorul serviciului sanitar, publica in numărul de astăzi al „Ligei Deşteptarea“ următoarea scrisoare îndreptată cătră preşedintele aceste ligi: Domnule Preşedinte, Hotărât : „Opinia publică“ de la Bu­cureşti a luat-o razna. Nu mai vrea să lase în mâna atât de bajocuriţilor noş­tri factori răspunzători cârma statului şi neamului românesc în ceasurile aces­tea înfricoşătoare. Vrea să se facă, ea, cârmaciu. Eu însă, aşa îmi dau cu părerea, că afară de cele câteva mii de inşi de prin târguri, cari, cu de la ei putere, fac a­­ceastă opinie publică „de boeri prin neam, boeri prin pungă şi boeri prin slujbă“, cum aşa de minunat îi catego­riseşte vrednicul şi înţeleptul român Ra­du Rosseti, — afară de această „opinie publică“, mai sunt alţii cari, e adevă­rat, că nu se adună la Dacia, nu plea­că de acolo cu chiulhanuri, nu sparg geamuri, nu se bit cu poliţia şi cu sol­daţii şi nu cer nici răsboiu. Cu toate acestea, când a fi şi-a­u sunat ceasul cel mare, aceştia, şi nu alţii, au să al­bească cu oasele lor şi livezile Bucovi­nei şi munţii Transilvaniei şi câmpiile Basarabiei noastre. Şi deşi aceştia n’au să-şi tocmească atunci oasele lor, astăzi ei nu vor războiu. De ce ? Pentrucă ei nu s’ar f ridicat în dra­gostea de moşie pănă la aceeaş înălţi­me ca „boerii prin neam, boerii­­prin pungă şi boerii prin slujbă ?"* Ori că li şopteşte la ureche duhul nevăzut al în­gerului păzitor, care a luminat printre veacurile de dureri şi de primejdii, ca­lea acestui popor de mucenici? De-a fi una, de-a fi alta, eu una ştiu , că oa­menii aceştia nu vor azi războiu. In faţa acestui conflict „opinia publi­că“ şi acei cari, într’o ţară democrată, mă rog, ca a noastră, n’au «opinie» (%), m’am gândit, că n’ar fi rău să vă rog ca să convocaţi comitetul central al Li­gei Deşteptarea cu reprezentanta jude­ţelor, ca să chibzuim de n’ar fi venit ceasul, să spunem şi noi vreun cuvânt. Căci ştiţi, că temeiul pentru care ma­rele şi bunul nostru Ilarei, a dat fiinţa Ligei noastre a fost ca să luminăm pe cei fără «opinie». Rămân pentru d-ta cu cea mai călău­­roasă dragoste şi prietenie. Dr. V. Sion LA NORD!... Două­zeci şi patru de ore Europa întreagă a trăit sub teroarea acestor cuvinte: „La Nord“. Sunt cuvintele cari prîntr’o trans­misiune telegrafică greşită, dacă nu chiar tendenţioasă, au fost atribuite primului ministru al Italiei în expozeul ce l’a făcut asupra situaţiei externe. Dacă falmicotonul şi explozibilile au ajuns la preţ, nu este mai puţin adevărat că un singur cuvânt în ase­menea împrejurări, poate hotărî des­tinele unei întregi situaţii. Intr’adevăr, dacă cuvintele „la Nord" adăugite ca final la expozeul d-lui Sa­­landra ar fi fost rostite de către pri­mul ministru al Italiei, ele ar fi în­semnat căderea tuturor combinaţiilor diplomatice, tuturor echivocurilor cari mai ţin încă în rezervă pe unele din­tre statele Europei. A spune că grija de căpetenie a Ita­liei este ca să apere cu toată ener­gia interesele ei presente şi să supra­vegheze cu deosebire viitoarele inte­rese ale ei la Nord, însemna fixarea punctului său de vedere, însemna a trage sabia împotriva Austriei. Dar insinuarea era prea gravă, pen­tru ca să subsiste mai mult de două­zeci şi patru de ore. Textul exposeu­­lui transmis de agenţia telegrafică ita­liană a lămurit numai­decât echivo­cii. D. Salandra vorbise de interesele Italiei în lume, iar nu la Nord. Nu mai era dlar vorba de o simplă nuanţă, de un joc de cuvinte, ci de un edevarş. D. Cuza înjură Mă rog, în vălmăşagul intern, se ri­dică la suprafaţă, ca pleava, reprezen­tanţii păcatelor noastre, vechi şi nouă, ascunse sau făţişe. D. Cuza apare a­­cum, într’o strălucire pe care n’a avut-o niciodată. Este luat înainte, de curent­ D. Cuza se ocupă cu mici răutăţi: a­­cuză pe cineva că joacă cărţi, pe altul că este neurastenic, etc. Descoasă con­vorbiri particulare şi discută chestii tran­şate. Bate apa în piua naţionalistă. Şi, în toate aventurile sale gazetă­reşti, răstoarnă ligheanul cu injurii în capul trecătorilor, fără jenă sufletească, sudite. Publicul îl bănuește pe d. Cuza; zbu­­ciumările sale dezordonate pasionează numai trupele de „cercetări“ oameni cum se­cade însă, care au urmărit metamor­fozele simpatiilor și ale urii lui, trec pe lângă d. Cuza ca pe lângă monumen­tele inevitabile, întîlnite pe străzi. servaţie al fiului de ţaran asupra tîrgovă­­ţului şi vice-versa. In ce priveşte fizicul orăşanului, ţaranul­­e­ev îl descrie astfel: „Orăşanul are faţa serioasă sau posomo­rită... El e mai puţin desvoltat, mai trist sau mai serios decît săteanul. Pe locuitorul de la oraş vecinie îl vezi pe străzi, gălbi­­nicios la faţă, deşi în floarea vîrstei, mer­­gînd alene... Pe faţa orăşanului se zugră­veşte trândăvia, neodihna şi tristeţa“. Aceleaşi aprecieri pesimiste le face nor­­malistul ţaran despre virtutea şi moralita­tea orăşanului. Normalistul de la oraş nu zugrăveşte pe ţaran în culori mai deschise. Dl. Damiano­­vici, pe care problema aceasta l a intrigat în chip deosebit, citează teza unui normalist de la oraş, cu acelaş subiect, care descrie în culori închise portretul săteanului care n’ar „vrea să ducă viaţa orăşanului*. Ceia ce intr’adevăr e ciudat e următoarea frază pe care o găsim în teza sus citată: „Ţăranul nu prea vrea să asculte de legi fiind­că le crede pe toate contra sa“. Deosebirea dintre mediul de la ţară şi cel de la oraş va fi întotdeauna un contrast isbitor nu numai în ceia ce priveşte viaţa noastră, dar şi în viaţa celorlalte popoare. Dl. Damianovici a relevat acest exemplu pentru a discuta o problemă foarte intere­santă şi destul de complicată, terminîndu-şi cercetarea cu o expunere didactică în ma­teria care se referă la studiul învăţămîntu­­lui nostru normal. Am relevat acest articol pentru a atrage atenţia lectorilor asupra întregului cuprins din volumul d-lui C. Damianovici „Preocu­pări Culturale* despre­ care vom mai vorbi cu alt prilej. Araid FACE­R­I ŞI FAPTE ţarani şi Orăşeni lntr’un volum recent „Preocupări Cultura­le" dl. C. Damianovici, un membru al învă­­ţămîntuîui secundar, pune în discuţiune o problemă interesantă întru cit e vorba da mediul social. In articolul „Ţarani şi Orăşeni* de Da­­mianovici, fără a ataca direct această pro­blemă, arată deosebirea, evident firească, ce există între locuitorul de la ţară şi cel de la oraş, diferenţiănd nu numai cunoştin­ţele lor despre oameni şi lucruri, dar pu­­nînd mai ales In relief mentalitatea lor dia­metral opusa, întru­cit e vorba da judeca­ta reciprocă asupra mentalităţii lor şi a stă­rilor lor sufleteşti. D­. Damianovici în această privinţă citea­ză două portrete, două teze ale unor elevi din clasa patra a unei şcoli normale, teze cari au avut ca subiect tocmai caracteriza­rea psiehologică a ţăranului şi a orăşanului... De­şi tezele pe cari ni le citează dl. Da­ I­m­­a­novici nu sunt da fapt studii autorizate, I eie au totuși un interes deosebit întru cît­­ din cuprinsul lor constatăm spiritul de ob­ Informaţii . Ministerul de instrucţiune a cerut rectoratului Universităţii din Iaşi, să-i înainteze cât mai neîntârziat o listă a docenţilor Universităţii din Iaşi, indi­când numărul prelegerilor ţinute în ul­timii trei ani şcolari, precum şi postu­rile ce ocupă pe lângă institutele sau seminariile Universitarei.­­ Societate dramatică din Iaşi a tri­mis o telegramă de condoleanţă teatru­lui naţional din Craiova, care a perdut un societar de merit prin moartea artis­tului Pandele Neculau. „ Doamnele şi domnii doctori în me­dicină, farmacişti, dentişti, precum şi domnişoarele şi domnii studenţi în me­dicină, cari nu fac parte din nici un element al armatei, sunt cu stăruinţă rugaţi a trimite serviciului sanitar al oraşului (medicul şef) adresele lor exacte (strada şi No.), pănă in 24 ore. Pentru doctori în medicină e nevoe a se preciza şi specialitatea.­­ Societatea germanilor din Iaşi în şedinţa ei generală de aseară a hotă­rât unisone a transmite tot fondul ei disponibil pentru «Crucea Roşie» a Pu­terilor aliate centrale. A împuşcat din imprudenţă.—Locui­torul C. Săcălianu din corn. Ciurea, că­tunul Slobozia, pe cînd se afla eri la vînat în pădurea din apropierea comunei, a fost împuşcat din imprudenţă în spate. Fiind adus în Iaşi, a fost internat în secţia d-lui dr. Anghel. Cu toate îngri­jirile date, astă noapte a încetat din viaţă. „ Eri a avut loc la cimitirul Galata înmormântarea colonelului rus Anatolia, care a încetat din viață în spitalul Sft. Spiridon. ■ Sinucidere. —Aseară pe la orele 9 juni. s-a inpușcat cu un glonte de re­volver în tîmplă la otelul Dembinschi soldatul Grigore Sava din regimentul 13 compania II. A fost transportat cu salvarea la spi­talul Sft. Spiridon, iar azi dimineaţă la ora 4 a încetat din viaţă. S-a început o anchetă pentru aflarea cauzei acestei sinucideri.­­ Ministerul a aprobat pe­ ziua de 1 Decembrie următoarele transferări în o­­raşul Iaşi: — D-na Natalia Zaharia institutoare de la şcoala de băeţi No. 2, la şcoala de băeţi No. 8 în locul d-nei Stănescu trans­ferată la Bucureşti. — D na Elisa Vasiliu de la şcoala de fete No. 10, la şcoala de băeţi No. 2 „Carol I“ în locul d-nei Natalia Zaharia transferată la şcoala de băeţi No. 8. — Ministerul a aprobat detaşarea d-lui C. Pogor de la Budeşti-R.­Sarat la şcoala din satul Găneşti-Buznea jud. Iaşi, în lo­cul d lui N. Georgescu considerat demi­sionat neprezentându-se la post. — D-l I. Burada, profesor universitar, va începe cursurile de Drept Roman, cu studenţii de anul I, Mercuri 26 Noem­­brie, şi va continua în fiecare zi. — D-l T. Palade, licenţiat în litere, va suplini pe d-l Teodor Vasiliu deputat, la catedra de Istorie de la Liceul Naţional, pe tot timpul cât va ţinea sesiunea par­lamentară. — D-l Iulian Teodor­escu, profesor de Drept Penal la Universitatea din Iaşi, şi-a suspendat cursurile pentru două zile, fiind numit într’o comisiune. „ Schitul Preuţeşti din judeţul Su­ceava se consideră ca schit independent pe ziua de 1 Decembrie. Ca superior al mănăstirei a fost numit protosinghelul Arsene Gratie.­­ Au fost scutiţi de taxa de licenţă în litere, d-ra C. Dimitriu şi d-nii T. Pa­lade şi P. Constantinescu.­­ Senzaţionalul program care rulează astăzi la «Teatrul Cinemia Modern» cuprinde adevăratul capo d’operă cine­matografic , liuig­iu a Rivierei. Acest film jucat de artişti celebri a făcut mare senzaţie în Bucureşti ca şi în toată lu­mea unde a fost reprezentat. Cuprinde 4 mari acte. La cinematograful „Clasic“ din Bucureşti a fost reprezentat încon­tinuu 20 zile. Noul program mai cuprinde : Comedii flariante şi vederi după natură în culori. In fiecare zi matineu la ora 4 jum. şi reprezentaţie serală la ora 9 jum. Mercuri program nou : „Dragoste după Barometru", comedie în 4 acte.­­ Aducându-să la Prefectura Judeţu­lui Iaşi pe studentul Bucovinen Melinton Ilie Bileţchi, venit în ţară pentru a-şi termina studiile, şi fiind fără nici o exi­stenţă, funcţionarii Prefecturei Judeţu­lui, notaţi mai jos au făcut o colectă pen­tru venire în ajutorul acestui student: Petru Fântânariu Pref. jud. Iaşi 7 lei, Gh. Botez directorul Prefecturei 5 1., Vic­tor Farra secretarul consiliului 3 1., Mi­­hai Voluţă şef de birou 1 leu, Costache Lateş şef birou serv. jud. 50 b., Inginer Ţinţu 2 1., Emil Marcu avocat judeţului 2 lei, Necula Tufescu 11., Mihai Al. 1­0, Dimitrie I. Guţă 1 1., Gh. N. Dimitriu 1 1., Aspazi Proca 1 1., Mihai Ruducanu 1 1., Dr. Irimia Iliescu medic veterinar jud. 1 1., Dr. Livescu 2 1., Vasile Brudea 1„ Grigore Ştefanovici 50 b., Mihai Livi­­zeanu 50 b., Vasile Andrieș 50 b., Gh. Ianoliu 50 b., Isaia Pele Albă 50 bani, Constantin Volută 1­­., Gheorghe Vasi­liu 25 b., Alexandru Stroian 50 b., D-ra Eugenia Tăcu 50 b., Constantin Bredii­­man 50 b., loan Petrov sub-revizor șco­lar 50 b., loan borcea impiegat serv. technic 50 b., Teodor Cazaban conductor technic 1 leu, Vasile Haier 50 b., Dim. Ştubei 50 b., Constantin Stoicescu 50 b., Vasile Iordăchescu sub­comisar 25 bani. Această sumă s’a încredinţat imediat tînârului Melinton Ilie Bileţchi de către d. Director al Perfecturei pentru a avea un moment resurse de trai pănă ’-şi va regula poziţiunea sa. — Sal» SMofi. — In astă-seară un program extrem de interesant: „Amor nevinovat“, dramă în trei părţi mari şi „Actualităţi interesante“ cuprinzând ur­mătoarele : O alarmă intr’un lagăr en­glez.—Catedrala din Reims înainte de bombardare.—înmormântarea a doi avia­tori francezi, Căpitanii Remy şi Faure, victimele unui accident. —Generalul Ga­­lieni trece în revistă tinerii contingen­tului 1915 şi cercetaşii (boy-scouts).— Spital american la Versailles.—Avant­­garda şi artileria rusă înaintea oraşului Ivanogorod.­ Artileria rusă trece fron­tiera germană, etc. Sunt apoi cuprinse în noul program : Frumoasa pensionară, comedie.—Riva şi lacul său, pitoreşti şi interesante es­­cursiuni, etc. etc.­­ Membrii consiliului comunal au fost convocaţi în sesiune ordinară cu începere de astăzi 21 Noembrie şi pănă la 8 De­cembrie inclusiv. Şedinţa de astăzi se va ţine la ora 1 p. m. ♦ Astăzi la ora 4 p. m. are loc la primărie o şedinţă a comitetului de a­­jutorare a mobilizaţilor. ® Trenul de Ungheni a sosit aseară cu o Întârziere de 4 ore. Cu acest tren a sosit un grup de 40 de bulgari, pre­cum şi numeroase familii, supuse altor state. Cei 40 de bulgari au plecat azi dimi­­neaţă spre Bulgaria.

Next