Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)
1914-11-25 / nr. 268
ANUL VI, No. 268 A ia © STAMBITE In ţară pe un an . . . 20 iei in streinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru- I an se face o reducere de 59% Iedacţia şi Administraţia! IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la localul clubului Naţional-Liberal Un număr 5 BANI MARŢI 25 NOEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIANUM TELEFON No. 121 Arinciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de clabal National-Uberal Un număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. Ţară de diplomaţi... Ultimele evenimente au avut da- rul să răstoarne însuşirile tradiţio- nale ale ţărei noastre : am încetat de a mai fi o ţară eminamente agricolă, pentru a deveni o ţară eminamente... diplomatică ! Cine nu discută şi cine nu face astăzi diplomaţie în ţara romînească ? Cine nu se crede capabil să vadă cu siguranţă rezultatele răsboiului mondial şi viitoarele graniţe ale ţărilor beligerante ? Cine nu vorbeşte de «momente oportune», de «Intrări în acţiune» şi de greşelile conducătorilor de popoare ! In tramvai sau pe stradă, în tren sau în automobil, în berărie sau în biserică, în teatru sau la bărbier,—pretutindeni eşti asediat de critici şi prognosticuri diplomatice, pretutindeni trebue să suporţi martirajul unor teorii şi a unor convingeri «personale» care te exasperează sau te umilesc pe tine cetăţean pacinic şi profan, care ai bunul simţ de a crede că idealurile unui neam nu vor fi realizate de «diplomaţii» de la oglinda bărbierului sau de cei de la «Acţiunea Naţională». Iar dacă aceste exhibaţii diplomatice nu te pasionează sau îţi provoacă zimbetul, dacă nu arunci o duzină de imprecaţii împotriva guvernului care întîrzie intrarea în acţiune şi care a perdut atîtea «momente oportune», dacă eziţi să strigi din fundul rinichilor că vrei o «Romînie Mare» sau să te înscrii în liga vegetarianului Frangulea,—atunci eşti pur şi simplu un duşman al neamului şi al idealului naţional... Dar nu suntem numai subtili diplomaţi, suntem şi oameni care ştim să ne agităm şi să ne organizăm în vederea realizărei marilor idealuri naţionale: ligi, acţiuni, discursuri, moţiuni şi manifestaţiila discreţie. Acţiunea Naţională, Acţiunea Patriotică, Liga pentru unitatea naţională, politică şi morală,—sunt fortăreţele patriotice ce s’au ridicat pentru apararea marilor interese naţionale, împotriva acţiunei oamenilor cu răspundere care nu împărtăşesc vederile d-lor Filipescu, Frangulea şi Victor Ionescu ! Asta e atmosfera în care trăim. E o atmosferă periculoasă şi dăunătoare intereselor adevarate ale ţărei, dar care nu poate fi risipită, pentru că atunci am deveni iarăşi o ţară eminamente... diplomatică! Şi chiar cînd nu suntem, nu putem fi, sau cînd nu trebue să fim diplomaţi, se impune să fim şi să rămînem ţară de diplomaţi! fals care schimba fundamental textul declaraţiilor. Evident, lămurirea venită atât de prompt, a avut darul de a dejuca planurile patrioţilorreumatici de la «Acţiunea iraţională» care pe ziua de eri anunţaseră o întrunire şi se pregăteau să exploateze acest fals în sensul intrărei noastre în măcel alături de... Italia. Am relevat faptul pentru a pune In lumina cea adevărată procedeele acelor ce încearcă să inducă în eroare opinia publică și mai ales, pentru a stărui asupra importantei unui singur cuvânt In clipe ca aceste pe cari le trăim. .. Acţiune naţională-nu glumă! Dl. Nicu Filipescu, într'un moment de fericită inspiraţie şi-a început astfel discursul ţinut ieri la „Dacia“ : — «Nu e nici timpul, nici nevoie de un discurs». Dar inspiraţia a trecut repede şi dl. Filipescu nu s’a oprit aici... * Acţiune pe toată linia... După «Acţiunea Naţională» şi după «Acţiunea patriotică s’a mai întemeiat ieri, în Capitală, o altă acţiune întitulată „Liga pentru unitatea naţională". Unitatea s’a săvîrşit cu prilejul unui banchet în care n'au lipsit nici şampania, nici discursurile. Viitorul ţărei a fost asigurat... * Cântaţi români! ! Cu cântece patriotice—a spus ieri dl. idr. Istrati la «.Dacia*—vom merge la biruinţă !... Dilema unui patriot grăbit, membru al „Acţiuniei naţionale Să fie convins încotro să apuce cu politica externă şi să consume totuşi cicoarea Frank, eminamente nemţească... Opinia pica si Războiul Convocarea ligei „Deşteptarea" D-l Dr. V. Sion, directorul serviciului sanitar, publica in numărul de astăzi al „Ligei Deşteptarea“ următoarea scrisoare îndreptată cătră preşedintele aceste ligi: Domnule Preşedinte, Hotărât : „Opinia publică“ de la Bucureşti a luat-o razna. Nu mai vrea să lase în mâna atât de bajocuriţilor noştri factori răspunzători cârma statului şi neamului românesc în ceasurile acestea înfricoşătoare. Vrea să se facă, ea, cârmaciu. Eu însă, aşa îmi dau cu părerea, că afară de cele câteva mii de inşi de prin târguri, cari, cu de la ei putere, fac această opinie publică „de boeri prin neam, boeri prin pungă şi boeri prin slujbă“, cum aşa de minunat îi categoriseşte vrednicul şi înţeleptul român Radu Rosseti, — afară de această „opinie publică“, mai sunt alţii cari, e adevărat, că nu se adună la Dacia, nu pleacă de acolo cu chiulhanuri, nu sparg geamuri, nu se bit cu poliţia şi cu soldaţii şi nu cer nici răsboiu. Cu toate acestea, când a fi şi-au sunat ceasul cel mare, aceştia, şi nu alţii, au să albească cu oasele lor şi livezile Bucovinei şi munţii Transilvaniei şi câmpiile Basarabiei noastre. Şi deşi aceştia n’au să-şi tocmească atunci oasele lor, astăzi ei nu vor războiu. De ce ? Pentrucă ei nu s’ar f ridicat în dragostea de moşie pănă la aceeaş înălţime ca „boerii prin neam, boeriiprin pungă şi boerii prin slujbă ?"* Ori că li şopteşte la ureche duhul nevăzut al îngerului păzitor, care a luminat printre veacurile de dureri şi de primejdii, calea acestui popor de mucenici? De-a fi una, de-a fi alta, eu una ştiu , că oamenii aceştia nu vor azi războiu. In faţa acestui conflict „opinia publică“ şi acei cari, într’o ţară democrată, mă rog, ca a noastră, n’au «opinie» (%), m’am gândit, că n’ar fi rău să vă rog ca să convocaţi comitetul central al Ligei Deşteptarea cu reprezentanta judeţelor, ca să chibzuim de n’ar fi venit ceasul, să spunem şi noi vreun cuvânt. Căci ştiţi, că temeiul pentru care marele şi bunul nostru Ilarei, a dat fiinţa Ligei noastre a fost ca să luminăm pe cei fără «opinie». Rămân pentru d-ta cu cea mai călăuroasă dragoste şi prietenie. Dr. V. Sion LA NORD!... Douăzeci şi patru de ore Europa întreagă a trăit sub teroarea acestor cuvinte: „La Nord“. Sunt cuvintele cari prîntr’o transmisiune telegrafică greşită, dacă nu chiar tendenţioasă, au fost atribuite primului ministru al Italiei în expozeul ce l’a făcut asupra situaţiei externe. Dacă falmicotonul şi explozibilile au ajuns la preţ, nu este mai puţin adevărat că un singur cuvânt în asemenea împrejurări, poate hotărî destinele unei întregi situaţii. Intr’adevăr, dacă cuvintele „la Nord" adăugite ca final la expozeul d-lui Salandra ar fi fost rostite de către primul ministru al Italiei, ele ar fi însemnat căderea tuturor combinaţiilor diplomatice, tuturor echivocurilor cari mai ţin încă în rezervă pe unele dintre statele Europei. A spune că grija de căpetenie a Italiei este ca să apere cu toată energia interesele ei presente şi să supravegheze cu deosebire viitoarele interese ale ei la Nord, însemna fixarea punctului său de vedere, însemna a trage sabia împotriva Austriei. Dar insinuarea era prea gravă, pentru ca să subsiste mai mult de douăzeci şi patru de ore. Textul exposeului transmis de agenţia telegrafică italiană a lămurit numaidecât echivocii. D. Salandra vorbise de interesele Italiei în lume, iar nu la Nord. Nu mai era dlar vorba de o simplă nuanţă, de un joc de cuvinte, ci de un edevarş. D. Cuza înjură Mă rog, în vălmăşagul intern, se ridică la suprafaţă, ca pleava, reprezentanţii păcatelor noastre, vechi şi nouă, ascunse sau făţişe. D. Cuza apare acum, într’o strălucire pe care n’a avut-o niciodată. Este luat înainte, de curent D. Cuza se ocupă cu mici răutăţi: acuză pe cineva că joacă cărţi, pe altul că este neurastenic, etc. Descoasă convorbiri particulare şi discută chestii tranşate. Bate apa în piua naţionalistă. Şi, în toate aventurile sale gazetăreşti, răstoarnă ligheanul cu injurii în capul trecătorilor, fără jenă sufletească, sudite. Publicul îl bănuește pe d. Cuza; zbuciumările sale dezordonate pasionează numai trupele de „cercetări“ oameni cum secade însă, care au urmărit metamorfozele simpatiilor și ale urii lui, trec pe lângă d. Cuza ca pe lângă monumentele inevitabile, întîlnite pe străzi. servaţie al fiului de ţaran asupra tîrgovăţului şi vice-versa. In ce priveşte fizicul orăşanului, ţaranuleev îl descrie astfel: „Orăşanul are faţa serioasă sau posomorită... El e mai puţin desvoltat, mai trist sau mai serios decît săteanul. Pe locuitorul de la oraş vecinie îl vezi pe străzi, gălbinicios la faţă, deşi în floarea vîrstei, mergînd alene... Pe faţa orăşanului se zugrăveşte trândăvia, neodihna şi tristeţa“. Aceleaşi aprecieri pesimiste le face normalistul ţaran despre virtutea şi moralitatea orăşanului. Normalistul de la oraş nu zugrăveşte pe ţaran în culori mai deschise. Dl. Damianovici, pe care problema aceasta l a intrigat în chip deosebit, citează teza unui normalist de la oraş, cu acelaş subiect, care descrie în culori închise portretul săteanului care n’ar „vrea să ducă viaţa orăşanului*. Ceia ce intr’adevăr e ciudat e următoarea frază pe care o găsim în teza sus citată: „Ţăranul nu prea vrea să asculte de legi fiindcă le crede pe toate contra sa“. Deosebirea dintre mediul de la ţară şi cel de la oraş va fi întotdeauna un contrast isbitor nu numai în ceia ce priveşte viaţa noastră, dar şi în viaţa celorlalte popoare. Dl. Damianovici a relevat acest exemplu pentru a discuta o problemă foarte interesantă şi destul de complicată, terminîndu-şi cercetarea cu o expunere didactică în materia care se referă la studiul învăţămîntului nostru normal. Am relevat acest articol pentru a atrage atenţia lectorilor asupra întregului cuprins din volumul d-lui C. Damianovici „Preocupări Culturale* despre care vom mai vorbi cu alt prilej. Araid FACERI ŞI FAPTE ţarani şi Orăşeni lntr’un volum recent „Preocupări Culturale" dl. C. Damianovici, un membru al învăţămîntuîui secundar, pune în discuţiune o problemă interesantă întru cit e vorba da mediul social. In articolul „Ţarani şi Orăşeni* de Damianovici, fără a ataca direct această problemă, arată deosebirea, evident firească, ce există între locuitorul de la ţară şi cel de la oraş, diferenţiănd nu numai cunoştinţele lor despre oameni şi lucruri, dar punînd mai ales In relief mentalitatea lor diametral opusa, întrucit e vorba da judecata reciprocă asupra mentalităţii lor şi a stărilor lor sufleteşti. D. Damianovici în această privinţă citează două portrete, două teze ale unor elevi din clasa patra a unei şcoli normale, teze cari au avut ca subiect tocmai caracterizarea psiehologică a ţăranului şi a orăşanului... Deşi tezele pe cari ni le citează dl. Da Imanovici nu sunt da fapt studii autorizate, I eie au totuși un interes deosebit întru cît din cuprinsul lor constatăm spiritul de ob Informaţii . Ministerul de instrucţiune a cerut rectoratului Universităţii din Iaşi, să-i înainteze cât mai neîntârziat o listă a docenţilor Universităţii din Iaşi, indicând numărul prelegerilor ţinute în ultimii trei ani şcolari, precum şi posturile ce ocupă pe lângă institutele sau seminariile Universitarei. Societate dramatică din Iaşi a trimis o telegramă de condoleanţă teatrului naţional din Craiova, care a perdut un societar de merit prin moartea artistului Pandele Neculau. „ Doamnele şi domnii doctori în medicină, farmacişti, dentişti, precum şi domnişoarele şi domnii studenţi în medicină, cari nu fac parte din nici un element al armatei, sunt cu stăruinţă rugaţi a trimite serviciului sanitar al oraşului (medicul şef) adresele lor exacte (strada şi No.), pănă in 24 ore. Pentru doctori în medicină e nevoe a se preciza şi specialitatea. Societatea germanilor din Iaşi în şedinţa ei generală de aseară a hotărât unisone a transmite tot fondul ei disponibil pentru «Crucea Roşie» a Puterilor aliate centrale. A împuşcat din imprudenţă.—Locuitorul C. Săcălianu din corn. Ciurea, cătunul Slobozia, pe cînd se afla eri la vînat în pădurea din apropierea comunei, a fost împuşcat din imprudenţă în spate. Fiind adus în Iaşi, a fost internat în secţia d-lui dr. Anghel. Cu toate îngrijirile date, astă noapte a încetat din viaţă. „ Eri a avut loc la cimitirul Galata înmormântarea colonelului rus Anatolia, care a încetat din viață în spitalul Sft. Spiridon. ■ Sinucidere. —Aseară pe la orele 9 juni. s-a inpușcat cu un glonte de revolver în tîmplă la otelul Dembinschi soldatul Grigore Sava din regimentul 13 compania II. A fost transportat cu salvarea la spitalul Sft. Spiridon, iar azi dimineaţă la ora 4 a încetat din viaţă. S-a început o anchetă pentru aflarea cauzei acestei sinucideri. Ministerul a aprobat pe ziua de 1 Decembrie următoarele transferări în oraşul Iaşi: — D-na Natalia Zaharia institutoare de la şcoala de băeţi No. 2, la şcoala de băeţi No. 8 în locul d-nei Stănescu transferată la Bucureşti. — D na Elisa Vasiliu de la şcoala de fete No. 10, la şcoala de băeţi No. 2 „Carol I“ în locul d-nei Natalia Zaharia transferată la şcoala de băeţi No. 8. — Ministerul a aprobat detaşarea d-lui C. Pogor de la Budeşti-R.Sarat la şcoala din satul Găneşti-Buznea jud. Iaşi, în locul d lui N. Georgescu considerat demisionat neprezentându-se la post. — D-l I. Burada, profesor universitar, va începe cursurile de Drept Roman, cu studenţii de anul I, Mercuri 26 Noembrie, şi va continua în fiecare zi. — D-l T. Palade, licenţiat în litere, va suplini pe d-l Teodor Vasiliu deputat, la catedra de Istorie de la Liceul Naţional, pe tot timpul cât va ţinea sesiunea parlamentară. — D-l Iulian Teodorescu, profesor de Drept Penal la Universitatea din Iaşi, şi-a suspendat cursurile pentru două zile, fiind numit într’o comisiune. „ Schitul Preuţeşti din judeţul Suceava se consideră ca schit independent pe ziua de 1 Decembrie. Ca superior al mănăstirei a fost numit protosinghelul Arsene Gratie. Au fost scutiţi de taxa de licenţă în litere, d-ra C. Dimitriu şi d-nii T. Palade şi P. Constantinescu. Senzaţionalul program care rulează astăzi la «Teatrul Cinemia Modern» cuprinde adevăratul capo d’operă cinematografic , liuigiu a Rivierei. Acest film jucat de artişti celebri a făcut mare senzaţie în Bucureşti ca şi în toată lumea unde a fost reprezentat. Cuprinde 4 mari acte. La cinematograful „Clasic“ din Bucureşti a fost reprezentat încontinuu 20 zile. Noul program mai cuprinde : Comedii flariante şi vederi după natură în culori. In fiecare zi matineu la ora 4 jum. şi reprezentaţie serală la ora 9 jum. Mercuri program nou : „Dragoste după Barometru", comedie în 4 acte. Aducându-să la Prefectura Judeţului Iaşi pe studentul Bucovinen Melinton Ilie Bileţchi, venit în ţară pentru a-şi termina studiile, şi fiind fără nici o existenţă, funcţionarii Prefecturei Judeţului, notaţi mai jos au făcut o colectă pentru venire în ajutorul acestui student: Petru Fântânariu Pref. jud. Iaşi 7 lei, Gh. Botez directorul Prefecturei 5 1., Victor Farra secretarul consiliului 3 1., Mihai Voluţă şef de birou 1 leu, Costache Lateş şef birou serv. jud. 50 b., Inginer Ţinţu 2 1., Emil Marcu avocat judeţului 2 lei, Necula Tufescu 11., Mihai Al. 10, Dimitrie I. Guţă 1 1., Gh. N. Dimitriu 1 1., Aspazi Proca 1 1., Mihai Ruducanu 1 1., Dr. Irimia Iliescu medic veterinar jud. 1 1., Dr. Livescu 2 1., Vasile Brudea 1„ Grigore Ştefanovici 50 b., Mihai Livizeanu 50 b., Vasile Andrieș 50 b., Gh. Ianoliu 50 b., Isaia Pele Albă 50 bani, Constantin Volută 1., Gheorghe Vasiliu 25 b., Alexandru Stroian 50 b., D-ra Eugenia Tăcu 50 b., Constantin Brediiman 50 b., loan Petrov sub-revizor școlar 50 b., loan borcea impiegat serv. technic 50 b., Teodor Cazaban conductor technic 1 leu, Vasile Haier 50 b., Dim. Ştubei 50 b., Constantin Stoicescu 50 b., Vasile Iordăchescu subcomisar 25 bani. Această sumă s’a încredinţat imediat tînârului Melinton Ilie Bileţchi de către d. Director al Perfecturei pentru a avea un moment resurse de trai pănă ’-şi va regula poziţiunea sa. — Sal» SMofi. — In astă-seară un program extrem de interesant: „Amor nevinovat“, dramă în trei părţi mari şi „Actualităţi interesante“ cuprinzând următoarele : O alarmă intr’un lagăr englez.—Catedrala din Reims înainte de bombardare.—înmormântarea a doi aviatori francezi, Căpitanii Remy şi Faure, victimele unui accident. —Generalul Galieni trece în revistă tinerii contingentului 1915 şi cercetaşii (boy-scouts).— Spital american la Versailles.—Avantgarda şi artileria rusă înaintea oraşului Ivanogorod. Artileria rusă trece frontiera germană, etc. Sunt apoi cuprinse în noul program : Frumoasa pensionară, comedie.—Riva şi lacul său, pitoreşti şi interesante escursiuni, etc. etc. Membrii consiliului comunal au fost convocaţi în sesiune ordinară cu începere de astăzi 21 Noembrie şi pănă la 8 Decembrie inclusiv. Şedinţa de astăzi se va ţine la ora 1 p. m. ♦ Astăzi la ora 4 p. m. are loc la primărie o şedinţă a comitetului de ajutorare a mobilizaţilor. ® Trenul de Ungheni a sosit aseară cu o Întârziere de 4 ore. Cu acest tren a sosit un grup de 40 de bulgari, precum şi numeroase familii, supuse altor state. Cei 40 de bulgari au plecat azi dimineaţă spre Bulgaria.