Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)

1915-01-14 / nr. 9

ANUL Vil. No. 9 AMQ11MBHT« In ţară pe un an . . . 2© lei In streinatat© pa un an . 4© „ 'antru preoţi si învăţător! ru­tati sa faca o reducere da 5©*/« Redacţia ţi Ad­malaiBiratl» IAŞI, PIAŢA UNIREI, Ns. î. ia italai clabalal N*ti«msd-LU»erai IIn număr 5 BANI MERCUR! 14 IANUARIE 4915 MTcranPi Jh « n m uAn hA ZIAR NATIONAL­­ LIBERAL. CODITIAN TELEFON Not 121 % ies!«** P*­­, ssfs«*' Linia p* pagina 0 Linia pe pagista III i îmi» pe pagina IV i leu ."i© b I© b ÂUB'‘j^tKCTIU!«BA NICI COMITET TOâii'îsd» 4« ela»«! «*ti»«,»i-Ubarai .VT-t-Un număr 5 BANI Rasboiul şi apararea noastre naţională Dl. Vintila Bratianu publică, sub titlul­­ de mai sus, următoarele : Faptele vin să confirme din ce în ce mai mult nevoia de a se lua măsuri mai radicale în privinţa exportului produse­lor noastre. Ceea ce prevedeam în articolele mele precedente începe să se realizeze. Sta­tele ţărilor importatoare se organizează pentru a face faţă dificultăţilor alimen­ta­ţiunei Isr. Şi cum prevedeam,, expor­tul nostru rămîne la voia intâmplărei în faţa unor adevărate organizaţiuni de stat cu caracter de monopol. In Germania se vorbeşte de organiza­rea unei societăţi cu un capital de 100 milioane de mărci, la care să participe pe lângă cele mai puternice instituţiuni financiare, comune­# şi provinciile; sa va îngriji de aprovizionarea pieţei interne, iar Elveţia a luat de-a dreptul soluţiunea unui monopol de stat al cerealelor. Un bine­voitor ne trimete după un ziar strein decretul consiliului federal pentru organizarea importaţiunii cerea­lelor. Aceste organizări vor funcţiona în timpul războiului; este de prevăzut insă că istovirea stocurilor disponibile, defici­tul pe care producţiunea statelor belige­rante II va avea, vor face ca aceste mă­suri de ocrotire să se prelungească şi după pace. lată de ce măsuri de prevedere din parte-n# se impun# şi mai mult. % Iată şi decretul consiliului federal pen­tru organizarea importaţiunei cerealelor: Consiliul federal elveţian, avănd în ve­dere articolul 3 din decretul federal din 3 August 1914, asupra măsurilor potri­vite pentru asigurarea ţărei şi menţine­­rea neutralităţei sale, asupra propunerei Departamentului militar, decretează: Art. 1.—Importaţi­unea cerealelor (grâu, orz, secară, ovăz, porumb) produsul mă­cinatului lor, cuprinzând făinele furajere şi târâţele, ca şi orice furagiu concern­trat necesar alimentărei vitelor, este re­zervat exclusiv confederaţiunei. Art. 2. -Comisariatul central a! răz­boiului este însărcinat cu cumpărarea in străinătate ei cu revănzarea productelor menţionate la art. 1. Aceste producte vor fi afectate numai la trebuinţele ţarei. Art. 3.—Casele şi persoanele domici­liate în Elveţia cari, înaintea intrărei in vigoare a prezentului decret, au cumpă­rat in străinătate mărfuri de natura ce­lor menționate la art. 1, vor putea fi a­­utorizate de comisariatul central al răz­boiului de a le importa in Elveţia orice reexportaţiune a acestor producte sau a produselor rab­inării lor, este absolut interzisă. Art. 4 --Comisariatul central al războ­iului este autorizat a dobândi pentru el, productele menţionate la art. 3, dacă im­portarea lor în Elveţia este grea sau im­posibilă. Art. 5. — Comercianţii cari vor fi vân­dut mărfurile lor Confederaţiunei, aşa cum se specifică la art. 4, vor fi liberi de orice obligaţiuni pe cari le-ar fi con­tractat faţă de clientela lor elveţiană re­lativ la predarea mărfurilor. Art 6 — Contravenţiunile la d­ispoziţiu­­nile prezentului decret vor fi urmărite şi reprimate în virtutea art. 6 şi 7 din ordonanţa Consiliului federal din 6 Au­­­­gust 1914, cu privire la dispoziţiunele­­ penale în timp de război. Art. 7.—Prezentul decret va intra în vigoare la 12 Ianuarie 1915. Departa­mentul militar și Departamentul finanțe­­lor și al vămilor sunt însărcinate cu e­­xecu­tarea sa. __ P­A­R­ERI S­I F­A­­P­T­E _ Moartea unui scriitor Clud mor aiâtes svfkte Io tâmpu’ c h o­­nnare, moarte* unui seriitor, c*re bull'd« ochii pe vecie la căminul seti, nu mni apar« aUt d« im­presion&nlA și în jurul numelui «cu nu se m­&i poate f'*ce «tita discuție cum se făcea Iu vremuri normale. Războiul cu numeroasele lui violin*, cu şi mai nume-' roasiie lui telegrame alarmante, nu mai în­găduie par’eă ziaristului să aibă aceiaşi la­­tidunine pentru fapt­eie obicinuite tu cursul vieţii rigulala şi el nu se poate opri «milt ?n jurul urnii evaniuiriit de saama, fiind că telegramele şi telefoanele îi transmit dinoră in oră aite ştiri ps cari trebuie sft le înre­gistreze şi si le comenteze In aşa fel în cit să nu uite niciodată ea se adresează opiniei publica care e consacrata în întregime răs­­boiului.... Totuşi— cu aceste reflecţii despre noi în­­şi­ne, ziarişti--de profesie, im ne vom pute* mii gini să nu relevăm moarte* unui scriitor dramatic jucat și pe scena teatrelor noastre. E vorbi ds dramaturgul francez Odlavet autorul at!t ds gustat al pieselor bulevar­diere d­e Paris,—tovarășul de artă al lui de Flsrs,—care a murit da curlnd la Paris. Pentru cei cari gustă teatrul uşor, piesa care balansează Intra comedia de salon şi simp­s farsă sau picanterie, firma teatrală Fiers et Cu­llevet nu e necunoscută. Cu atlt mai mult teatrul acestor scriitori are Însu­şiri artistice, iu­rit una din piesele lor „ A­­morul veghiaza“, inestă şi la noi în tradu­cerea neuitatului poet. D.Anghel, a făcut parte din repertorul Comediei franceze. Pe vremea trupelor dramatice conduse de d. Davilla, aceşti scriitori francezi erau în vogă în repertorul nostru. „Magarul lui Buridan“ era unul din suc­­­cesele teatrului Davila, chiar in cursul a­­­­cestei stagiuni se joaca la­nd­ una din pie­sele lor de succes „Frumoasa Aventuri“. Caillavet moare la vîrstă de cinci-zeci de ani, lăsând în urma sa pe tovarăşul seu de muncă şi de creaţiune Robert de Fiers. Teatrul uşor si Parisului pierde prin moar­tea lui Caillavet pe unul din cei mai gus­tați autori, căruia cronicarii parisiani îi con­­sacră articole elogioase. Araid rie și la 26 Ianuarie.| Pagrubele de pe urma războiului Din ce în ce mai mult se dovedeşte cât de multâ dreptate a avut Scho­penhauer, marele filosof german, sus­ţinând că intelegenţa nu este princi­piul esenţial al lume! ci voinţa, adicâ tendinţa nereflectatâ, pornirea oarbă ce mână pe ora pe căile necunoscu­tului. Schopenhauer dedea ca exemplu al teoriei, ceea ce se petrece cu Instinc­tul sexual, unde femeia se jertfeşte pentru a trăi speţa. Nu inteligenta, ci instinctele stau la baza lume!. Dar mai mult de­cât exemplul lui Schopenhauer, este de ajuns să pri­vim războiul actual, pentru a ne da seama câ omenirea nu este condusă de raţiune. Căci ce răpune, ce calcul intelectual este acela ca să se uite la un moment dat toate grijile de ieri, toate preo­cupările igienice, filantropice şi so­ciale, pentru ca omuciderea să fie singurul ideal al omenire! ? Pagubele mai ales din actualul răz­boi stau de faţă pentru a nu vorbi da imensitatea jertfelor cari ajung până la demenţă. Dacă ţinem seamă da toate pagubele, în oameni, de la în­ceputul războiului până azi, ajungem la concluzia că aceste pagube se ri­dică până la 6 milioane de oameni. Şi de abia suntem la începutul răz­boiului ! Dar nu este oare, o mare nebunie, ca în locul unei înţelegeri, în care de­siderate!a fiecărui popor să fie pe cit posibil realizate, omenirea să se în­tremăcelărească în aşa chip încât să se piardă de­odată ceea ce nîcî secole întregi de acum încolo nu va pune la foc ? Şi la ce bun atunci — ca resulta­­tele să fie în parte satisfăcute prin atâtea pagube câte nu se mai pot în­chipui ? M­are oare dreptate, deci, Schopen­hauer, când susţine că omenirea nu e condusă de minte, ci de patimi, de porniri nerefiectate ? Dar este inutil a face teorii filoso­fice asupra războiului, când el este actul unei animalităţi ce face un om, ca un permanent ecou al vremurilor de altă dată, când nu era nevoe de un Darwin, pentru a se stabili câ o­­mul este un animal ceva mai des voltat ! CHESTIUNEA PETROLDLHI Înainte de descoperirea aeroplanelor şi teppelinurilor, înainte de a se între­buinţa petrolul ca combustibil pentru vasele de războiu, Standard OU Com­pany făcuse demersuri în ţara noastră pentru cumpărarea terenurilor petrolifere. Deşi petrolul n’avea atunci, impor­tanta de astăzi, partidul liberal s’a opus înstrăinării acelor terenuri, fiindcă își dădea seamă pe rostul lor în viitor. Astfel acum suntem stă­pini pt cel mai important produs, cerut de războiul eu­ropean. Exportând, într’o oarecare măsură, benzină, am putut primi în schimb lucruri indispensabile pregătirii bune de război»; şi, dintr’o dată, s’a văsut di Tripla­ In­­ţelegere fi Dubla Alianţă dau rol politic acestui produs. Dar exploatarea ier­murilor petroli­fere este făcută de societăţi cu capital străin, care din actuala urcare de pre­ţuri, în caz de export, cîştigă numai ele,­­şi noi ne scoatem numai transpor­tul şi plată pentru avineni. Vedeţi,­n’am putut să dobîndim de­plina stapl-tire pe această bogăţie, din cauza neprevederii noastre. Astăzi însă, trebue să i se remedieze răul. Ca,fi in chestiunea cerealelor, şi pentru petrol este nevoe de intervenţia statului, căci, permiţindu-se exportul cerealelor, nu cîştigă producătorii, ci numai interme­diarii cari incassază diferenţa de preţ, enormă acum, între străinătatea în lipsă de cereale şi ţara noastră. Tot aşa cu petrolul. Profitul intr­ă în cassas societă­ţilor străine, fiind numai trecut condi­­este din ţara. Şi, printr’aceasta chiar situaţiunea noastră politică externă este uşor î­mpie­­dicată. Cetiți pag1.11. Ultima era telefonica Informaţii « Ie m­iss­­iroplsuerei d­ini primar­­ii. Mâizrac», toţi eosisi- Hrrii eotsuiiSli bu renunţat la «llurnelv r» Ii »’ar eaveui «lin di­ferite vuRi­alnisi.­­ Pe ziua de 1 Aprilie se va ţine la Iaşi examenul de definitivat al învăţă­torilor cu titlul provizor, chemaţi indi­vidual la acel examen de către minis­terul instrucţiei. Examinarea se va face conform re­gulamentului respectiv şi conform deci­ziei ministeriale din 15 Noembrie 1914.­­ In actuala sesiune a Curţii cu juri din Bucureşti se va judeca procesul a­­tentatorului turc care a atentat, la Bu­cureşti, la viaţa fraţilor Buxton. Atentatorul va fi apărat de cătră dnii I. Peretz prof. universitar, şi de d-nii C. Disescu şi R. D. Rose Ui■ B Senator­ii fi deputaţii vor pleca mîi­­ne seară la Bucureşti pentru a lua parte la redeschiderea Parlamentului ce are loc poimâine ij Ianuarie a. c. s Iui KIii!«»■*(• M Ia garaj. La% Ateneul din Bucureşti va avea ioc, in seara de 31 Ianuarie, o „ Soră E­­minesciană“ pusă sub patronajul d-lui d-­lui V. G. Morţun şi cu concursul mai multor artişti şi Uter­op. Reţeta ce se va realiza pe urma aces­tei serate va servi fondului necesar pen­tru­­ idiom­ea unei statui la Iaşi lui Mi­hail Em­im­seu.­­ Implinindu-se un an dela moartea, colegului lor Dimitrie Ceaur Asslan de la şcoala comercială, s’a oficiat, din ini­ţiativa colegului său S. Şaraga un pa­rastas la mormântul mult regretatului lor prieten. —La serviciul divin a asistat o delegaţie compusă din elevii­ amici ai defunctulu­i S. Şaraga, N. Am­ra, Bo­tez M., Sândescu C., Dandulescu D., Io­­nescu S , Pieşu S., Banc I. şi Dismifriu D. . Ministerul de Răsboi face cunoscut Prefecture­ de Judeţ de a lua măsuri pe la Primăriile urbane şi rurale din acest judeţ, ca să nu mai elibereze certificate de naţionalitate tinerilor ce vor fi avansaţi la gradul de sublocotenent, decât în ca­zul când vor fi bine informaţi că cel c® cere certificatul e în adevăr cetăţean român. )/ B ^»«{iuţo Coxiathi aiul Couiuci«»­. Membrii adminisraţiei comunale au ţi­nut ieri o importantă şedinţă sub pre­­şidenţia d lui Gh G. Mârzescu primarul oraşului. D-l Primar al laşului a făcut o expu­nere amănunţită a situaţiei financiare a Comunei, după care s’au luat mai mul­t hotărâri . S’a hotărât ca Duminică 18 Ianuarie să se facâ o descindere la seminarul­ ca­tolic dela Copou in vederea expropria­rei unei porţiuni de teren necesar con­ductei da apa. S’au votat apoi următoarele credite : 1) 180 lei pentru repararea cortinei dela Teatrul Naţional; 2) 480 lei pentru plata a 8 rame de fier cumpărate dela Societatea de Gim­nastică pentru sera de flori dela Go­lu; 3) 4000 de lei pentru diverse diurne; Consiliul Comunal a aprobat apoi si­tuaţiunea financiară a comunei pe exer­ciţiul 1913 - 1914. S’a autorizat intentarea procesului d­­lui Bijenariu pentru revendicarea unui teren. S’a respins cererea d-lui T. Botez de a vinde un loc comunei­­ pentru şcoală. S’a hotărât ca din budgetul anului vi­itor să se dea bursă şcoalei de încălţă­minte Gh. Caracaş. S’a respins cererea d lui Artur Gohier pentru organizarea unei expoziţii în Iaşi, B Locuitorul T. Condac din Belceşti a fost internat în Spitalul din Tg. Fru­mos, în stare gravă, în urma unei bătăi suferite de la locuitorii D. şi Ion Ciobanu din comuna Belceşti. Cazul se anchetează. ■ Crâşmarul David Leibovici din Tg. Frumos ducându-se in cafeneaua lui Strul Nusim a provocat scandal, luîndu-se la batac cu stolerul Froim Şaer, cel din urmă alegându-se cu răni la mână şi la pept.­­ Examenele de Drept Civil cu d. Ta­­bacovici se vor ţinea în sesiunea aceasta în două serii şi anume la 15 şi 16 Ianua­rs Dl. Arthur Gobier din Praga a ce­rut Comunei Iaşi înlesnirea de a organiza în Iaşi o expoziţiune de industrie casnică.­­ In şedinţa de ori a consiliului comu­nal această cerere a fost respinsă întru­cât nu e timpul favorabil de a organiza ast­fel de expoziţiuni. „ D. I. Ralet a fost numit membru­ supleant, din partea Universităţii din­ Iaşi, în comisiunea de judecată a corpu­lui didactic secundar şi superior, la lo­cul d-lui profesor M. B. Cantacuzino, al cărui mandat —pe 6 ani—a expirat. D. Ch. Drouhet, actual profesor de limba şi literatura franceză la facultatea de litere de pe lângă Universitatea din Iaşi, a fost mutat la catedra similară va­cantă de la facultatea de litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.­­ Lista No. 5 a persoanelor care au răspun la apelul d­nei Imeia !u.­târc­­elanin. Din suma de 1000 lei oferită de co­mitetul pentru mobilizaţi, prin­­ Primar 1019 păr­ obiele, Din suma de 1000 Iei oferită de Jock­y-Club 996 pâr. obiele, d-na şi d-l Vasile Jora 5 benzi şi 14 pr. obiele, O d-nă anonimă o cşarpă, d-na Victoria Corjescu 6 pr. Dia­psirea şcoa­­lii de fete „Petru Râşeanu 12 pâr. ob. d-na Margareta N. Siroici 12 p., doamna Const. Rusovici 12 păr., d-na Maria Gr. larrasidi 51 păr., d-na Lucia Titus Seve­rin 5 păr., d. Haim A. Kaufmen 2 păr., d. Sapsu Baras­h 2 par., Surah Rarino­­vici 2 păr., Avram Iţirevi­­ 2 pâr., Hirui Fâciieru 2 păr . 1b­i Făc­ieru 2 păr., V. Nistor 2 păr., Cifra Solomon 1 pâr.,­ Da­vid Giaubeig 1 păr., d-ra O­ga şi d nii Dinu şi Aex Gh. Ghyka 22 păr., d-na şi d. Mde Tomescu 4 par., d-na şi d. N. I. Bartolomeu 4 părechi obiele. Adunăndu-se 4332 de părechi obiele, d-na Luca D. Grecianu le-a remis as­tăzi Reg. XIII Infanterie spre a se îm­părţi soldaţilor, la c­az de mobilizare, astfel că, regimentele 53 şi 13 de Infan­terie, precum şi reg. „Cuza-Voda“ de ca­valerie, au primit obistale necesare şi nu mai rămâne decât batalionul IV Vâ­nători, pentru care vor fi necesare vre’o două mii părechi.­­ In seara zilei de 31 Ianuarie va a­­vea loc mult aşteptatul Rai Costumat- Mascat al Societatei de Gimnastică. — Costume pentru Balul-Mascat Cos­tumat din ziua de 31 Ianuarie dat de către Societatea de Gimnastică sa pot procura dela Teat­ul Naţional sau dela Societate. —A sosit o prea frumoasă co­lecţie de măşti. ^ Consiliul general judeţian a fost con­vocat în sesiune ordinară pentru ziua de 20 Februarie, la ordinea zilei fiind ches­tiunea budgetului. „ In seara de Sâmbătă 10 Ianuarie, in sala Soc. de Gimnastică sport şi mu­zică din localitate a avut loc balul or­ganizat de­­Sindicatul naţional General din Iaşi“. Cu tot timpul nefavorabil atât mem­brii organizaţiei cât şi bunii români au luat parte în număr cât se poate de­mara aşa că reuşita a fost deplină. Balul s’a început după cum au fost *- * nunţat la orile 8 seara, după c­e Corul Sindicatului a intonat cu mult sentiment patriotic „Pe al nostru steag“, iar inv­a­zi­a militară marşul „La arme“. In numeroasa asistenţă compusă din reprezentanţii tutulor claselor sociale am remarcat şi pe d­l Tom­a Ajutor de Pri­mar care tot timpul a arătat cel mai viu interes pentru mişcarea „Sindicatu­lui naţional“. In sunetul muzicei, şi în farmecul val­sului, s-a petrecut toată noaptea Intr’o atmosferă de înfrăţire generală, iar In pauze corul Sindicatului a intonat dife­rite arii naţionale şi numeroşi membri au recitat ve­rsuri patriotice şi mono­­loage distractive. In pauza cea mare d-l Toma Popescu Barca secretarul Sindicatului înt'o cu­vântare aleasă a explicat rostul mnişcan­tei Sindicaliste naţionale la ţara noas­tră, atât din punct da vedere economic cât şi naţional, mulţumind mem­brilor cât şi persoanelor neînscrisa încă In Sin­dicat, că au luat parte un număr aşa de­ mare, dând probă de un început, de so­lidaritate românească. —Nu au lipsit din sală nici socialiştii.— Câţi­va şi-au făcut apariţia, dar care căutând să convingă pe sind­-naţionali, au plecat convinşi de ei ,că înainte de toate fiecare trebue să dea totul pentru naţia sa. Balul a luat sfârşit la orele 4 dim, mulţumiţi fiind toţi pe deplin. — Scufiţli ţi den­timaţii.—IJTP* 17 — 26 Ianuarie se va face revizuirea scutiţilor şi reformat lor din contigen­­tele 1909—1915. Din clasa 1909, fac parte toţi acei născuţi in anul 1887; din clasa 1910, toţi acei născuţi în 1888, plus anim­aţii din clasa anului 1909; din clasa 1911, toţi născuţii în 1889, plus amînaţii cla­sei 1909 şi 1910 ; din clasa 1912, cei născuţi in 1890, plus amînaţii clasain 1910 şi 1911 şi aşa mai departe, pină la clasa 1915 inclusiv. Vor mai fi revizuiţi după aceleaşi nor­me toţi reformaţii la încorporare­a sus arătatelor clase adică, acei cari au fost prezentaţi ca re­ruţi vizitei medicale fă­cută de medicii diviziilor şi ai corpuri­lor d® armată. Cei cari la această vizită au fost gă­siţi buni şi deci menţinuţi la serviciu, iar în urmă au fost rnform­aţi pentru­ diferite infirmităţi, aceştia nu vor fi re­vizuiţi, c­i româi bine reformaţi. După revizuire statul major al arma­tei va hotări asupra posiţiunei lor mili­tare. Cei cari nu se vor presenta vor fi recrutaţi la absenţă. Transportul pe C. F. R. este gratuit. Noui forţe ruseşti­ ­ Constanfcinopol.—Ziarele spun câ­t su sosit în Caucazia trupe siberiene,­­ care putini­ răbda bine frigul, vor întări armata rusă de aci. *I . ­ O constatare în duma rusască î Petrograd.—In comisiunea bud-­­ getară a dumei controlorul de­­ Stat Haritonof, vorbind în numele • ministrului de finanţe, a constatat I că populaţiunea imperiului de azi, I a avut să sufere din cauza războ­­­iului; dificultăţile economice a ţă­rei are de explicare Indubitabila ; interzicerea vânzărei spirtoaselor. i­s ■ . .."

Next