Mişcarea, iulie 1915 (Anul 7, nr. 142-167)

1915-07-22 / nr. 159

ANUL VH. No. 159 IBOIAHESTE tn $arfi pe un an . . . 200 lei In streinatate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru­­sai! 8® fac© o reducere de 8©#/c MERCUR! 22 IULIE 1915 Hodâetio fi Admin­lBtra^o ÎAŞI, PIAŢA UNIREI, N­. S. fa Ia* aulxal elaludni Nntlojinl-Liberal Un număr 6 .BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CQDITIAN TELEFON No. 21 Jknuneiar3 coMaerciaSe Linia p® pagina ÎI . . 15 Iso Linia pe pagina Iii . . 5© b, Linia pa pagina IY . . 4© h. 80B DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! lasin­wît de cîwfessi natUsel-UlMirrl Un număr 5 BANI Forţa morală In ultimul timp, anumite ziare, exploatînd limbajul unei părţi din presa streină, au acuzat guvernul că datorită politicei sale externe, a slă­bit forţa morală a ţărei, prezentînd-o într’o lumină defavorabilă în faţa streinătăţei. Este un alt fapt care trebue a fi relevat înainte de a ne ocupa de ceea ce crede şi spune streinătatea despre noi, este interesant de cons­tatat ceea ce spunem noi înşine des­pre noi, pentru că înainte de a te respecta şi apara alţii, trebue să te respecţi şi să te aperi tu singur. Ori, cîte­va zile numai după Con­siliul de Coroană, s’a deslănţuit la noi o adevarată orgie de invective, de acuzaţiuni şi de calomnii reciproce. Nimic nu s’a cruţat, nimic nu s’a respectat,—totul s’a întinat în mo­cirla luptelor personale şi a calom­niilor odioase. Ţară de trădători şi de vînduţi, ţară de camatari şi de necinstiţi— aşa ne-am tratat între noi şi aşa ne-am recomandat în ochii streină­­tăţei. Şi cînd noi singuri am fost atît de puţin zeloşi de demnitatea şi co­rectitudinea noastră, nu trebue să fim surprinşi că o bună parte a ca­lomniilor care circulă în ţară, au gă­sit ecou într'o presă streină care are interes să ne insulte sau să ne intimideze. In cît din acest punct de vedere, limbajul unei părţi din presa streină, este în totul şi înainte de orice, opera noastră, opera destrabalărei morale la care asistăm de un an de zile, împotriva căreia opinia publică n’a reacţionat de la început cu su­ficientă energie. Dar dacă e vorba de forţa mo­rală a ţărei—de adevarata forţă mo­­rală, nu de acea de care vorbeşte presa romînească instruită — apoi a­­ceastă forţă nu a suferit nici o ştir­bire, ea este intactă, datorită reali­­tăţei şi corectitudineaa cu care gu­vernul a aparat interesele Romîniei şi a susţinut atitudinea ţărei în ra­porturile cu cele două grupări de puteri beligerante. Sub inspiraţia celor ce debitează „Adevărul, presa streină poate scri ori­ce despre România , dar un re­proş întemeiat nu se poate aduce atitudinei reale pe care a pastrat-o ţara noastră în valmaşagul de inte­rese, de combinaţiuni şi de presiuni, deslănţuit de conflagraţia la care asistăm. Cu forţa morală pe care Româ­nia a ştiut să şi-o păstreze intactă, interesele ei vor triumfa. La Londra, Paris şi Roma domneşte I groaza pentru rezultatul luptei întreg Narev şi Bog: sa consolează uru­l spu-j nând că Ruşii au grămădit acolo tru-­ pele lor cele mai bune. „Le Figaro“­ I spune: „Trăim ore tragice“, in „Lej ! Petit Parisian" lt.-colonel Rousset re-­jj I cunoaşte că „situaţia din nenorocire junu-i aşa strălucită cum ar fi dorit a-1 |lfa|ii". In „Wesminster Gazette“ Spen-1 |cer Wiksnson este grozav de pesimist: fel spune câ situaţia Ruşilor este pri­mejdioasă, că o nouă ofensivă ruseas-1 |că este foarte problematică. Nu mai­­ este de aşteptat ca Italienii să des-­ ■congestioneze frontul oriental şi ca ' ; situaţia din Franţa să sa schimbe. Pen­tru a sa rupe echilibrul din Apus, tra-. bus rol forte. I «Le Times» spune că războiul va jdura încă doi ani şi că marea ofen­­sivă rusă nu va reîncepe de ctt după ‘­­nouă luni. Ziarele germane răspund­­ că nici un om de arme nu poate pre­zice situația generală de peste doi ani sau nouă luni. Aceasta întrece ori­t ca prevedere omenească. N­O­T­E La Bucureşti, la „ Amicii Orbilor“ se joacă o nouă operă a poetului V. Eftimiu intitulată „E lată rău !“ Nu numai „amicii", dar chiar şi orbii recunosc că această revistă a fost mai mult ! ...„rău" de­cît „lată". * G­ăsim prin zi­­­re o subscripţie p­ublică „contra gazelor asfixiante“. S'ar putea ceti, la repezeală, „contra ga­­ze...telor asfixiante" ! Gazetărie și patriotism 1, ultimul număr al «Neamu­lui Românesc» dl. N. lorga, sub proprie semnătură, se ocupă de articolul „bătrinului om de stat francez”, G. Clemenceau, despre care constată că ne insultă. Dacă insă dl. N. lorga găsește o acută pentru dl. Clemenceau în faptul că atacul împotriva Romî­­niei... orientale e isvortt din «sta­rea de spirit a unui călduros pa­triot*fireşte că nu poate invoca o asemenea scută presei noastre... patriotice care, cu o deosebită mul­ţumire, s’a grăbit să reproducă articolul eminentului publicist şi om de stat al Franţei, punindu-se in totul de acord cu... atacurile îndreptate împotriva noastră, a întregei ţări. In această privinţă dl. Iorga scrie : „In ce priveşte acea parte din presa romina căreia, dacă e vorba de a se lovi în adversarul politic, îi e uşor să primească ori­ce îm­potriva României însăşi, ea nu mai poate adăuga la incon­ştienţa ei. Rămîne opinia publică, frămîn­­tata, dureroasa opinia publică se­rioasă de astăzi. Ea s’a deprins a fi „ademenită“ de o parte sau de alta prin insul­tele unei părţi ca şi ale celeilalte. Ea e convinsă că pentru omenire azi nu e nici ceasul judecăţii drepte, nici al bunei creşteri. Nu se supără pe nimeni, căci cine s’ar supăra pe fatalitatea însăşi ? Dar e sigură de un lucru : că va şti să-şi ţie firea în de ajuns pentru ca să nu-şi schimbe drumul, pe care şi l’a ho­tărât odată, din simplul motiv că de unde aşteaptă o înţelegere adâncă a nevoilor noastre vin vorbele grele ale unei fireşti nerăbdări­. Se poate face un singur adaos în ceia ce priveşte atitudinea acestei prese .’ După atâtea experienţe, şi după tristă experienţă de acum, opinia pu­blică a ştiut să facă, ea însăşi, de­osebirea intre ziare şi ziarişti. Pe fiii fie Răsărit Un mare eveniment militar s’a pe­trecut dăunăzi pe frontul oriental: ar­mata generalului Woyrsch a forțat tre­cerea Vistulei Ungă Koziewîca, la sud de gura Pilite­, şi se luptă acum pe malul oriental al Vistulei. Koziewice e situat la nord est de Radam, adică la 15 km. de linia ferată Ivangorod- Varşovia. Întreruperea comunicaţiei in­tre Varşovia şi Kiev este daci iminentă căci telegrama oficială germană ada­ugă că armata lui Woltsch înaintează. Pe de altă parte Mackensen, un spe­cialist în materie de spargere a fron­turilor, a străpuns poziţiile inamice la vest de Wieprz, a înaintat căpătând contact cu trupele arhiducelui Josef Ferdinand şi tăiat drumul de fier Kiev- Lublin-Ivangorod Varşovia. Aceste 2 succese germane au aproape impor­tanţa forţării Narevului. Lublin şi Cholm sunt acum In mînile Austro Germa­nilor. Nu-i un joc numai soarta Varşoviei —trupele aliate sunt la depărtare de-o zi de capitala Poloniei—dar, încă o­­dată, chiar soarta imensei armate ru­si­şti pe cale de a fi metodic şi cu răbdare încercuită. „Le Temps” anunţă din Petrograd că autorităţile au dat ordin pentru pregătirea evacuării oraşelor, Vilna, Grodno, Kowno şi Prietosta. Spita­lele, închisorile şi şcolile sunt deja e­vacuate. Ziarele acestor localităţi spun că-i vorba de măsuri de precauţie. PĂRERI ŞI FAPTE Cîntârire bisericeşti Demn de toată atenţiunea este articolul d-lui T. T. Burada apărut in volumul jubiliar al „Arhivei“ intitulat „Corurile bisericeşti de muzică vocală armoniei în Moldova“. Bâtrânul scriitor ieşan,—„arhiva vie a „Arhivei“ cum îi spune d. Gh­. Ghbănescu —face în această cronică istorică descoperiri extrem de interesante în legătură cu trecu­tul nostru şi cu fazele primitive ale artelor naţionale. De astă dată e vorba de muzica biseri­cească, vocală, şi armonică, ale căreia prime începuturi, după documente, ar data de prin veacul al XVI-lea, cîntăreţii bisericeşti şi corul bisericesc începînd sub Dimitrie Can­­temir, la începutul veacului următor. Ia­r condica lui Gheorghaaki logofăt* se arată precis că la Curtea Domnească avea fiinţa un cor bisericesc şi cu psalţii erau aduşi la Carte. In diferite serbitori şi pe­treceri, ca să cânte pe glasurile psaltichiei. In hrisovul lui Grigore Ghica, din Mai 1776, se prevede deasemenea evităcile bisericeşti şi şcoala dascălilor pentru învăţarea acestor cintece. Şcoala aceasta a funcţionat pe Ungă biserica gospod St­. Neculai din Iaşi. La 1850 s’a înfiinţat o şcoală identică la biserica Vulpe, întreţinută de Vornicul Teo­dor Burada. La Mitropolie „şcoala de cin­­tan" datează de la 1823, ca şi şcoala de la Mănăstirea Neamţului. In ceea­ ce priveşte corul de muzică vo­cala bisericească, dr. T. T. Burada ne arată că prima şcoala a fost aceea de la mănăs­tirea Neamţ, lnfiinţată da­cătră stareţul ei, Arhimandritul Paisie pe la anul 1782, cîn­­tareţi fiind călugării de prin mănăstirea Neamţului şi Secul şi călugării cari veniau de prin Bucovina şi Basarabia. Slujba bise­ricească era însoţită de cîntâreţi aparţinîn­d şcoalei slavone,—de aceea ii se zicea corului respectiv corul rusesc. La 1845 s’a înfiinţat la Iaşi—nu spune dr. Burad­a—corul de muzică vo­ală la Semi­narul Veniamin de la Socola. Pentru culti­varea acestei sfinte arte muzicale se aducea din cînd în cînd, la Iaşi, corul fusese de la Mănăstirea Neamţului. Odată cu acest­­-o­, d­. Burada mai citează şcoala de clntări bisericeşti orientali’, con­dusă la început de monahul Sofronie şi de ieromonahul Doroftei. La 1859 începe frâmîntarea împotriva lim­bilor streine şi lupta de a introduce în eta­lările bisericeşti limba strămoşască. In urma «nefitei lupte faimosul cor rusesc de la Neamţ, în fin­ iile cu duhovnicul Andronis se retrage la mănăstirea „Nou! Neamţ" din Basarabia. Sub Cun.a Vodi se reînfi­nţe­ază acest cor care ciuta încă în limba m­oldoveniască. In stilul corului rusesc se înfiinţează la Neamţ corul călugărilor condus de Ioan Cartu. Bătrânul etnograf arată cu acest prilej ce impresie a avut asupra poporului cîntă­­rile acestui cor, care aduceau laudă Dom­nului în limba strămoşască. Vom urmări in cronica da mnă’tie celelalte cercetări ale d-lui T. T. Burada, care aduce o interesantă contribuţie, bazat pe un ma­terial istoric, la dezvoltarea muzicei bise­riceşti. Araid , Secţia de mişcare Iaşi, a primit o înştiinţare din partea direcţiunei generale a c. i. r. prin care i se pune în vedere ca să înştiinţeze pe toţi agricultorii, membri ai „Uniunei sindicatelor agricole“ ca să aducă, în termen de opt zile, ce­realele pe cari sunt autorizaţi a le ex­porta şi a le depune în staţiile mai apro­piate ce aparţin circumscripţiei a 6 a de mişcare. Informaţii . CONCENTRĂRILE.—Ordinele de chemare a complectaşilor şi rezerviştilor cari alcătuiesc con­tingentele 1897—1914 vor fi lan­sate în cursul acestei săptămmi. Prima serie va fi chemată pe ziua de 3 August. Ordinea în care se vor chema rezerviştii regimentului 13 infan­terie e aceea a batalioanelor, cari urmează a fi concentrate în trei serii a cîte 20 zile. Primele 4 companii cari for­mează batalionul 1 al regimentu­lui 13 infanterie vor fi chemate la 3 August și vor fi desconcentrate la 23 August. In aceiași ordine vor urma concentrarea celorlalte batalioane. Rezerviştii concentraţi la reg. 53 nu vor fi echipaţi, ci vor face instrucţia ca şi ceilalţi cari au fost concentraţi în cursul anului curent. Concentrările aceste nu au nici un caracter excepţional.­­ Mâine dimineaţă la ora 11, se va oficia un parastas la mormântul fostu­lui prefect de oraş Gh­. Săndulescu, de la moartea căruia se împlineşte un an. Toţi prietenii defunctului sunt rugaţi să ia parte la această pioasă aducere aminte. „ In presenţa autorităţilor civile şi militare sa va oficia mâine la Mitropo­lie Un Te Deum, cu prilejul onomasticei M. S. Regina Maria.­­ Comemorarea poetului V. Alexan­dri, de la moartea căruia se împlinesc două­ seci şi cinci ani, urmează a se face la 26. August, data cînd s’a făcut la Mir­ceşti inmormîntarea clasicului bard. La Mirceşti, ca în tofi anii, paras­tasul se face în ziua de 22 August, data morţii lui V. AUxandri. D-na Paulina V. Alexandri, venerata soţie a defunctului bard, va face ca la parastasul din anul acesta să ia parte populaţiunea din satele învecinate. Pînă astăzi ,­ s’a luat vre-o altă iniţiativă ca parastasul da la Mirceşti să aibă un caracter festiv. ■ Primarul oraşului d. G. G. Mâr­­zescu, însoţit de d. M. Tomida prim-a­­jutor de primar şi d. inginer Taneved Costantinescu, au fost eri în inspecţia conductei de apă de la Timişeşti. Pe ziua de eri s’a inspectat toată li­nia pănă la Brăeşti. Inspecţia continuă azi şi ea se face de către primul ajutor de primar şi de d. inginer T. Constan­ti­nescu. 88 Comitetul Regional da acţiune pen­tru alcătuirea spitalelor ce urmează a fi înfiinţate în oraşul Iaşi, în vederea complectărei personalului sanitar asis­tent. Invită pe toate Doamnele moaşe sub­­chirurgii titraţi şi bărbierii din oraşul Iaşi a se prezenta în persoană la sediul comitetului (strada Lascar Catargi No. 22, Serviciul Sanitar) între orele 4 şi 6 p. m. în zilele de 22, 23 şi 24 iulie a. c. Sunt scutite de la această obligaţiune moaşele care s-au prezentat serviciului sanitar şi au diplomele vizate. ■ Epilogul afacerei Dinerman Leonar­­descu. Moşia Bojila-Mică, a cărei vinzare a fost obiectul unei afaceri de senzaţie, a fost vândută de către d. Dinerman d-lui Gh. Cristea cu 55.000 lei. Ambele părţi au făcut o declaraţie în comun înaintea judecătorului da instruc­ţie, prin care se arată că d. Dinerman, imediat după cumpărarea moşiei prin li­citaţia tribunalului, a oferit-o d-lui Cris­tea cu suma de 78.000 lei, dar d. Cris­tea a refuzat această cumpărătură de­oare­ce nu i se explicase că plătind a­­ceastă sumă avea de indicat de la tribu­nal 19.000 lei care se depusese în nu­merar şi în acest caz operaţiunea ar fi revenit la rezultatul de acum.­­ Mâine fiind onomastica M. S. Re­ginei Maria, autorităţile locale vor lua vacanţă.­­ Alaltăeri a avut loc la Buzeu căsă­toria d-rei Lucia Rădulescu cu d. Cezar A. Popovici, administratorul plăşei Ca­­zimceă, (judeţul Tulcea). Felicitări. ■ Azi urmează sa se prezinte la Reg 13 infanterie Ştefan cel Mare toţi d­ni ofiţeri care au fost în concediu seria II * B Bibliografii: „Gânduri bune“ revista societăţei cu acelaş nume din Huşi, cu un sumar bogat. — „Curierul Slănicului“ No. 5. — „Nuvele“ de Abr. Preisen transcris de L. Calmanovici. Preţul unui volum 0. 60 bani.­­ Expresul care soseşte în gară la ora 11 şi 10 noaptea, a omorât în apropiere de halta Nicolina un cal.­­ Bătrâna Tasia Comarnescu de când târguia în piaţă, a căzut jos încetând din viaţă. 11 Astă-noapte au sosit în gara locală un grup de 52 emigranţi germani venind din Rusia, cari au părăsit ţara prin Pa­lanca. ■ Trenul de Paşcani ce soseşte in gară la 11.20 a sosit astă-noapte cu o întârziere de 40 minute; de asemenea şi acceleratul de Bucureşti a avut tot 40 minute întârziere. 8 In urma recomandaţiei Senatului universitar unit cu consiliul facultăţei de medicină, ministerul a admis numirea d-lui Prof. Vâlcovici Ga agregat la ca­tedra de mecanică raţională, vacantă la facultatea de ştiinţe din Iaşi. 8 Alaltăieri seara un soldat a găsit în grădina Gheorghian, de lângă Râpa galbenă, un copil de sex femenin, de 3 luni, mort. Cadavrul a fost transportat la morgă spre a i se face autopsia. Poliţia face cercetări spre a găsi pe mama criminală.­­ Deplasări: D-na M. Stere cu d-ra Lily Stere, Mănăstirea Neamţ; dl. V. E. Teodoru, Hangu; dl. Al. Velciu, Varatec.­­ Un grup de emigranţi germani ve­niţi din Rusia a sosit in gara locală , iar cu un tren special au părăsit ţara prin Palanca. ■ Poliţia a arestat alaltăieri pe solda­tul Ioan Caciuc dezertor din armata austriacă. ® Membrii, Băncei populare şi coope­rativelor săteşti din str. Academiei, s’au adunat spre a discuta mai multe chesti­uni ce privesc banca. „ Pagubele pe cari le-au suferit viti­cultorii în ultimele recolte par a fi des­­dăunante, în parte, prin recolta din anul acesta. Intr’adevăr o persoană din Huşi ne comunică că la acea regiune au dat rod toate viile filoxerate cari au fost părăsite. Aceste vii au rodit fără ca să fie replantate şi fără ca matar să fie cultivate In anul acesta. Oamenii din partea locului, ţăranii bătrâni, povestesc că o asemenea recoltă s’a mai produs în regiunea Huşului a­­cum patru decenii.­a Falimente. — Au fost amînate pen­tru ziua de 6 August următoarele ce­reri de declarare In stare de falimente a d-lor Ch. Lehrer, I. Segal, S. Barnale, I. Tessaro și L. Sufrin. — Pe ziua de 20 August cererile de declarare și stare de faliment a d lor T. Doliuceanu și I. C. Kaisermann. — La 30 August cererile de declarare în stare de faliment a d-lor T. Dulni­­ceanu și N. Barcu. — Mâine 22 Iulie sa va judeca cere­rea de declarare în stare de faliment a comerciantului A. Leibovici. — Locuitorul Grigore Vantea din com. Preutești jud. Suceava, aflându-se la cir­ciume lui Leib Kopel, din Tg. Frumos şi adormind din cauza băuturei, a fost victima unui furt. Reclamând furtul, geandar­mii s-au pus în urm­ărirea hoţului numit Neculai Ol­­teanu, pe care l-au găsit ascuns acasă. Banii fost înapoiaţi păgubaşului, iar hoţul arestat. s­ub­ noaptea, femeea Zamfira Gh. Sava în vrâstă de 65 ani, care se află în întreţinerea şefului de secţie Copou, fiind atins de alienaţie mintala s’a stran­gulat de o grindă; cauza se crede a fi o boala de care suferea de vre­o 30 de ani. Parchetul a dispus transportarea ca­davrului la Morgă. a In astâseară la grădina „Traian“ program nou, select: „ O tocirea soldatului“—dramă in trei părţi mari, c’o interpretare artistică de­­sâvirşită. Mai sunt cuprinse in bogatul program . Şi orbii iubesc, s­eneră dramatică în­­tr’un act —Hallo central, comedie. Jur­nalul răsboiului etc.

Next