Mişcarea, iulie 1915 (Anul 7, nr. 142-167)
1915-07-22 / nr. 159
ANUL VH. No. 159 IBOIAHESTE tn $arfi pe un an . . . 200 lei In streinatate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rusai! 8® fac© o reducere de 8©#/c MERCUR! 22 IULIE 1915 Hodâetio fi AdminlBtra^o ÎAŞI, PIAŢA UNIREI, N. S. fa Ia* aulxal elaludni Nntlojinl-Liberal Un număr 6 .BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CQDITIAN TELEFON No. 21 Jknuneiar3 coMaerciaSe Linia p® pagina ÎI . . 15 Iso Linia pe pagina Iii . . 5© b, Linia pa pagina IY . . 4© h. 80B DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! lasinwît de cîwfessi natUsel-UlMirrl Un număr 5 BANI Forţa morală In ultimul timp, anumite ziare, exploatînd limbajul unei părţi din presa streină, au acuzat guvernul că datorită politicei sale externe, a slăbit forţa morală a ţărei, prezentînd-o într’o lumină defavorabilă în faţa streinătăţei. Este un alt fapt care trebue a fi relevat înainte de a ne ocupa de ceea ce crede şi spune streinătatea despre noi, este interesant de constatat ceea ce spunem noi înşine despre noi, pentru că înainte de a te respecta şi apara alţii, trebue să te respecţi şi să te aperi tu singur. Ori, cîteva zile numai după Consiliul de Coroană, s’a deslănţuit la noi o adevarată orgie de invective, de acuzaţiuni şi de calomnii reciproce. Nimic nu s’a cruţat, nimic nu s’a respectat,—totul s’a întinat în mocirla luptelor personale şi a calomniilor odioase. Ţară de trădători şi de vînduţi, ţară de camatari şi de necinstiţi— aşa ne-am tratat între noi şi aşa ne-am recomandat în ochii streinătăţei. Şi cînd noi singuri am fost atît de puţin zeloşi de demnitatea şi corectitudinea noastră, nu trebue să fim surprinşi că o bună parte a calomniilor care circulă în ţară, au găsit ecou într'o presă streină care are interes să ne insulte sau să ne intimideze. In cît din acest punct de vedere, limbajul unei părţi din presa streină, este în totul şi înainte de orice, opera noastră, opera destrabalărei morale la care asistăm de un an de zile, împotriva căreia opinia publică n’a reacţionat de la început cu suficientă energie. Dar dacă e vorba de forţa morală a ţărei—de adevarata forţă morală, nu de acea de care vorbeşte presa romînească instruită — apoi această forţă nu a suferit nici o ştirbire, ea este intactă, datorită realităţei şi corectitudineaa cu care guvernul a aparat interesele Romîniei şi a susţinut atitudinea ţărei în raporturile cu cele două grupări de puteri beligerante. Sub inspiraţia celor ce debitează „Adevărul, presa streină poate scri orice despre România , dar un reproş întemeiat nu se poate aduce atitudinei reale pe care a pastrat-o ţara noastră în valmaşagul de interese, de combinaţiuni şi de presiuni, deslănţuit de conflagraţia la care asistăm. Cu forţa morală pe care România a ştiut să şi-o păstreze intactă, interesele ei vor triumfa. La Londra, Paris şi Roma domneşte I groaza pentru rezultatul luptei întreg Narev şi Bog: sa consolează urul spu-j nând că Ruşii au grămădit acolo tru- pele lor cele mai bune. „Le Figaro“ I spune: „Trăim ore tragice“, in „Lej ! Petit Parisian" lt.-colonel Rousset re-jj I cunoaşte că „situaţia din nenorocire junu-i aşa strălucită cum ar fi dorit a-1 |lfa|ii". In „Wesminster Gazette“ Spen-1 |cer Wiksnson este grozav de pesimist: fel spune câ situaţia Ruşilor este primejdioasă, că o nouă ofensivă ruseas-1 |că este foarte problematică. Nu mai este de aşteptat ca Italienii să des- ■congestioneze frontul oriental şi ca ' ; situaţia din Franţa să sa schimbe. Pentru a sa rupe echilibrul din Apus, tra-. bus rol forte. I «Le Times» spune că războiul va jdura încă doi ani şi că marea ofensivă rusă nu va reîncepe de ctt după ‘nouă luni. Ziarele germane răspund că nici un om de arme nu poate prezice situația generală de peste doi ani sau nouă luni. Aceasta întrece orit ca prevedere omenească. NOTE La Bucureşti, la „ Amicii Orbilor“ se joacă o nouă operă a poetului V. Eftimiu intitulată „E lată rău !“ Nu numai „amicii", dar chiar şi orbii recunosc că această revistă a fost mai mult ! ...„rău" decît „lată". * Găsim prin zire o subscripţie publică „contra gazelor asfixiante“. S'ar putea ceti, la repezeală, „contra gaze...telor asfixiante" ! Gazetărie și patriotism 1, ultimul număr al «Neamului Românesc» dl. N. lorga, sub proprie semnătură, se ocupă de articolul „bătrinului om de stat francez”, G. Clemenceau, despre care constată că ne insultă. Dacă insă dl. N. lorga găsește o acută pentru dl. Clemenceau în faptul că atacul împotriva Romîniei... orientale e isvortt din «starea de spirit a unui călduros patriot*fireşte că nu poate invoca o asemenea scută presei noastre... patriotice care, cu o deosebită mulţumire, s’a grăbit să reproducă articolul eminentului publicist şi om de stat al Franţei, punindu-se in totul de acord cu... atacurile îndreptate împotriva noastră, a întregei ţări. In această privinţă dl. Iorga scrie : „In ce priveşte acea parte din presa romina căreia, dacă e vorba de a se lovi în adversarul politic, îi e uşor să primească orice împotriva României însăşi, ea nu mai poate adăuga la inconştienţa ei. Rămîne opinia publică, frămîntata, dureroasa opinia publică serioasă de astăzi. Ea s’a deprins a fi „ademenită“ de o parte sau de alta prin insultele unei părţi ca şi ale celeilalte. Ea e convinsă că pentru omenire azi nu e nici ceasul judecăţii drepte, nici al bunei creşteri. Nu se supără pe nimeni, căci cine s’ar supăra pe fatalitatea însăşi ? Dar e sigură de un lucru : că va şti să-şi ţie firea în de ajuns pentru ca să nu-şi schimbe drumul, pe care şi l’a hotărât odată, din simplul motiv că de unde aşteaptă o înţelegere adâncă a nevoilor noastre vin vorbele grele ale unei fireşti nerăbdări. Se poate face un singur adaos în ceia ce priveşte atitudinea acestei prese .’ După atâtea experienţe, şi după tristă experienţă de acum, opinia publică a ştiut să facă, ea însăşi, deosebirea intre ziare şi ziarişti. Pe fiii fie Răsărit Un mare eveniment militar s’a petrecut dăunăzi pe frontul oriental: armata generalului Woyrsch a forțat trecerea Vistulei Ungă Koziewîca, la sud de gura Pilite, şi se luptă acum pe malul oriental al Vistulei. Koziewice e situat la nord est de Radam, adică la 15 km. de linia ferată Ivangorod- Varşovia. Întreruperea comunicaţiei intre Varşovia şi Kiev este daci iminentă căci telegrama oficială germană adaugă că armata lui Woltsch înaintează. Pe de altă parte Mackensen, un specialist în materie de spargere a fronturilor, a străpuns poziţiile inamice la vest de Wieprz, a înaintat căpătând contact cu trupele arhiducelui Josef Ferdinand şi tăiat drumul de fier Kiev- Lublin-Ivangorod Varşovia. Aceste 2 succese germane au aproape importanţa forţării Narevului. Lublin şi Cholm sunt acum In mînile Austro Germanilor. Nu-i un joc numai soarta Varşoviei —trupele aliate sunt la depărtare de-o zi de capitala Poloniei—dar, încă odată, chiar soarta imensei armate rusişti pe cale de a fi metodic şi cu răbdare încercuită. „Le Temps” anunţă din Petrograd că autorităţile au dat ordin pentru pregătirea evacuării oraşelor, Vilna, Grodno, Kowno şi Prietosta. Spitalele, închisorile şi şcolile sunt deja evacuate. Ziarele acestor localităţi spun că-i vorba de măsuri de precauţie. PĂRERI ŞI FAPTE Cîntârire bisericeşti Demn de toată atenţiunea este articolul d-lui T. T. Burada apărut in volumul jubiliar al „Arhivei“ intitulat „Corurile bisericeşti de muzică vocală armoniei în Moldova“. Bâtrânul scriitor ieşan,—„arhiva vie a „Arhivei“ cum îi spune d. Gh. Ghbănescu —face în această cronică istorică descoperiri extrem de interesante în legătură cu trecutul nostru şi cu fazele primitive ale artelor naţionale. De astă dată e vorba de muzica bisericească, vocală, şi armonică, ale căreia prime începuturi, după documente, ar data de prin veacul al XVI-lea, cîntăreţii bisericeşti şi corul bisericesc începînd sub Dimitrie Cantemir, la începutul veacului următor. Iar condica lui Gheorghaaki logofăt* se arată precis că la Curtea Domnească avea fiinţa un cor bisericesc şi cu psalţii erau aduşi la Carte. In diferite serbitori şi petreceri, ca să cânte pe glasurile psaltichiei. In hrisovul lui Grigore Ghica, din Mai 1776, se prevede deasemenea evităcile bisericeşti şi şcoala dascălilor pentru învăţarea acestor cintece. Şcoala aceasta a funcţionat pe Ungă biserica gospod St. Neculai din Iaşi. La 1850 s’a înfiinţat o şcoală identică la biserica Vulpe, întreţinută de Vornicul Teodor Burada. La Mitropolie „şcoala de cintan" datează de la 1823, ca şi şcoala de la Mănăstirea Neamţului. In ceea ce priveşte corul de muzică vocala bisericească, dr. T. T. Burada ne arată că prima şcoala a fost aceea de la mănăstirea Neamţ, lnfiinţată dacătră stareţul ei, Arhimandritul Paisie pe la anul 1782, cîntareţi fiind călugării de prin mănăstirea Neamţului şi Secul şi călugării cari veniau de prin Bucovina şi Basarabia. Slujba bisericească era însoţită de cîntâreţi aparţinînd şcoalei slavone,—de aceea ii se zicea corului respectiv corul rusesc. La 1845 s’a înfiinţat la Iaşi—nu spune dr. Burada—corul de muzică voală la Seminarul Veniamin de la Socola. Pentru cultivarea acestei sfinte arte muzicale se aducea din cînd în cînd, la Iaşi, corul fusese de la Mănăstirea Neamţului. Odată cu acest-o, d. Burada mai citează şcoala de clntări bisericeşti orientali’, condusă la început de monahul Sofronie şi de ieromonahul Doroftei. La 1859 începe frâmîntarea împotriva limbilor streine şi lupta de a introduce în etalările bisericeşti limba strămoşască. In urma «nefitei lupte faimosul cor rusesc de la Neamţ, în fin iile cu duhovnicul Andronis se retrage la mănăstirea „Nou! Neamţ" din Basarabia. Sub Cun.a Vodi se reînfinţează acest cor care ciuta încă în limba moldoveniască. In stilul corului rusesc se înfiinţează la Neamţ corul călugărilor condus de Ioan Cartu. Bătrânul etnograf arată cu acest prilej ce impresie a avut asupra poporului cîntările acestui cor, care aduceau laudă Domnului în limba strămoşască. Vom urmări in cronica da mnă’tie celelalte cercetări ale d-lui T. T. Burada, care aduce o interesantă contribuţie, bazat pe un material istoric, la dezvoltarea muzicei bisericeşti. Araid , Secţia de mişcare Iaşi, a primit o înştiinţare din partea direcţiunei generale a c. i. r. prin care i se pune în vedere ca să înştiinţeze pe toţi agricultorii, membri ai „Uniunei sindicatelor agricole“ ca să aducă, în termen de opt zile, cerealele pe cari sunt autorizaţi a le exporta şi a le depune în staţiile mai apropiate ce aparţin circumscripţiei a 6 a de mişcare. Informaţii . CONCENTRĂRILE.—Ordinele de chemare a complectaşilor şi rezerviştilor cari alcătuiesc contingentele 1897—1914 vor fi lansate în cursul acestei săptămmi. Prima serie va fi chemată pe ziua de 3 August. Ordinea în care se vor chema rezerviştii regimentului 13 infanterie e aceea a batalioanelor, cari urmează a fi concentrate în trei serii a cîte 20 zile. Primele 4 companii cari formează batalionul 1 al regimentului 13 infanterie vor fi chemate la 3 August și vor fi desconcentrate la 23 August. In aceiași ordine vor urma concentrarea celorlalte batalioane. Rezerviştii concentraţi la reg. 53 nu vor fi echipaţi, ci vor face instrucţia ca şi ceilalţi cari au fost concentraţi în cursul anului curent. Concentrările aceste nu au nici un caracter excepţional. Mâine dimineaţă la ora 11, se va oficia un parastas la mormântul fostului prefect de oraş Gh. Săndulescu, de la moartea căruia se împlineşte un an. Toţi prietenii defunctului sunt rugaţi să ia parte la această pioasă aducere aminte. „ In presenţa autorităţilor civile şi militare sa va oficia mâine la Mitropolie Un Te Deum, cu prilejul onomasticei M. S. Regina Maria. Comemorarea poetului V. Alexandri, de la moartea căruia se împlinesc două seci şi cinci ani, urmează a se face la 26. August, data cînd s’a făcut la Mirceşti inmormîntarea clasicului bard. La Mirceşti, ca în tofi anii, parastasul se face în ziua de 22 August, data morţii lui V. AUxandri. D-na Paulina V. Alexandri, venerata soţie a defunctului bard, va face ca la parastasul din anul acesta să ia parte populaţiunea din satele învecinate. Pînă astăzi , s’a luat vre-o altă iniţiativă ca parastasul da la Mirceşti să aibă un caracter festiv. ■ Primarul oraşului d. G. G. Mârzescu, însoţit de d. M. Tomida prim-ajutor de primar şi d. inginer Taneved Costantinescu, au fost eri în inspecţia conductei de apă de la Timişeşti. Pe ziua de eri s’a inspectat toată linia pănă la Brăeşti. Inspecţia continuă azi şi ea se face de către primul ajutor de primar şi de d. inginer T. Constantinescu. 88 Comitetul Regional da acţiune pentru alcătuirea spitalelor ce urmează a fi înfiinţate în oraşul Iaşi, în vederea complectărei personalului sanitar asistent. Invită pe toate Doamnele moaşe subchirurgii titraţi şi bărbierii din oraşul Iaşi a se prezenta în persoană la sediul comitetului (strada Lascar Catargi No. 22, Serviciul Sanitar) între orele 4 şi 6 p. m. în zilele de 22, 23 şi 24 iulie a. c. Sunt scutite de la această obligaţiune moaşele care s-au prezentat serviciului sanitar şi au diplomele vizate. ■ Epilogul afacerei Dinerman Leonardescu. Moşia Bojila-Mică, a cărei vinzare a fost obiectul unei afaceri de senzaţie, a fost vândută de către d. Dinerman d-lui Gh. Cristea cu 55.000 lei. Ambele părţi au făcut o declaraţie în comun înaintea judecătorului da instrucţie, prin care se arată că d. Dinerman, imediat după cumpărarea moşiei prin licitaţia tribunalului, a oferit-o d-lui Cristea cu suma de 78.000 lei, dar d. Cristea a refuzat această cumpărătură deoarece nu i se explicase că plătind această sumă avea de indicat de la tribunal 19.000 lei care se depusese în numerar şi în acest caz operaţiunea ar fi revenit la rezultatul de acum. Mâine fiind onomastica M. S. Reginei Maria, autorităţile locale vor lua vacanţă. Alaltăeri a avut loc la Buzeu căsătoria d-rei Lucia Rădulescu cu d. Cezar A. Popovici, administratorul plăşei Cazimceă, (judeţul Tulcea). Felicitări. ■ Azi urmează sa se prezinte la Reg 13 infanterie Ştefan cel Mare toţi dni ofiţeri care au fost în concediu seria II * B Bibliografii: „Gânduri bune“ revista societăţei cu acelaş nume din Huşi, cu un sumar bogat. — „Curierul Slănicului“ No. 5. — „Nuvele“ de Abr. Preisen transcris de L. Calmanovici. Preţul unui volum 0. 60 bani. Expresul care soseşte în gară la ora 11 şi 10 noaptea, a omorât în apropiere de halta Nicolina un cal. Bătrâna Tasia Comarnescu de când târguia în piaţă, a căzut jos încetând din viaţă. 11 Astă-noapte au sosit în gara locală un grup de 52 emigranţi germani venind din Rusia, cari au părăsit ţara prin Palanca. ■ Trenul de Paşcani ce soseşte in gară la 11.20 a sosit astă-noapte cu o întârziere de 40 minute; de asemenea şi acceleratul de Bucureşti a avut tot 40 minute întârziere. 8 In urma recomandaţiei Senatului universitar unit cu consiliul facultăţei de medicină, ministerul a admis numirea d-lui Prof. Vâlcovici Ga agregat la catedra de mecanică raţională, vacantă la facultatea de ştiinţe din Iaşi. 8 Alaltăieri seara un soldat a găsit în grădina Gheorghian, de lângă Râpa galbenă, un copil de sex femenin, de 3 luni, mort. Cadavrul a fost transportat la morgă spre a i se face autopsia. Poliţia face cercetări spre a găsi pe mama criminală. Deplasări: D-na M. Stere cu d-ra Lily Stere, Mănăstirea Neamţ; dl. V. E. Teodoru, Hangu; dl. Al. Velciu, Varatec. Un grup de emigranţi germani veniţi din Rusia a sosit in gara locală , iar cu un tren special au părăsit ţara prin Palanca. ■ Poliţia a arestat alaltăieri pe soldatul Ioan Caciuc dezertor din armata austriacă. ® Membrii, Băncei populare şi cooperativelor săteşti din str. Academiei, s’au adunat spre a discuta mai multe chestiuni ce privesc banca. „ Pagubele pe cari le-au suferit viticultorii în ultimele recolte par a fi desdăunante, în parte, prin recolta din anul acesta. Intr’adevăr o persoană din Huşi ne comunică că la acea regiune au dat rod toate viile filoxerate cari au fost părăsite. Aceste vii au rodit fără ca să fie replantate şi fără ca matar să fie cultivate In anul acesta. Oamenii din partea locului, ţăranii bătrâni, povestesc că o asemenea recoltă s’a mai produs în regiunea Huşului acum patru decenii.a Falimente. — Au fost amînate pentru ziua de 6 August următoarele cereri de declarare In stare de falimente a d-lor Ch. Lehrer, I. Segal, S. Barnale, I. Tessaro și L. Sufrin. — Pe ziua de 20 August cererile de declarare și stare de faliment a d lor T. Doliuceanu și I. C. Kaisermann. — La 30 August cererile de declarare în stare de faliment a d-lor T. Dulniceanu și N. Barcu. — Mâine 22 Iulie sa va judeca cererea de declarare în stare de faliment a comerciantului A. Leibovici. — Locuitorul Grigore Vantea din com. Preutești jud. Suceava, aflându-se la circiume lui Leib Kopel, din Tg. Frumos şi adormind din cauza băuturei, a fost victima unui furt. Reclamând furtul, geandarmii s-au pus în urmărirea hoţului numit Neculai Olteanu, pe care l-au găsit ascuns acasă. Banii fost înapoiaţi păgubaşului, iar hoţul arestat. sub noaptea, femeea Zamfira Gh. Sava în vrâstă de 65 ani, care se află în întreţinerea şefului de secţie Copou, fiind atins de alienaţie mintala s’a strangulat de o grindă; cauza se crede a fi o boala de care suferea de vreo 30 de ani. Parchetul a dispus transportarea cadavrului la Morgă. a In astâseară la grădina „Traian“ program nou, select: „ O tocirea soldatului“—dramă in trei părţi mari, c’o interpretare artistică desâvirşită. Mai sunt cuprinse in bogatul program . Şi orbii iubesc, seneră dramatică într’un act —Hallo central, comedie. Jurnalul răsboiului etc.