Mişcarea, august 1915 (Anul 7, nr. 168-190)
1915-08-05 / nr. 171
ANUL Vii. No. 171 A E O M M M m m V «S jff* In tarâ pe un an ... 20 Iei în streinatate pe un an . 40 # Pentru preoţi şi învăţători ruşi aii se fac® o reducer© de 50°/c He«fi»eââa şî AânssIiâlstvatSs IAŞI, PIAŢA UNIERI, N«. S. î* istalil ciofcaM S®S««aî“UJifsî Un număr 5 BAU MEECTJRÎ 5 AtJGIUST 1915 TELEFON No. 21 AsasiiseSsarf eoH»eref|riLe Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina III . . KO b. Linia pe pagfiná IY . . 40 b. 8UB PÎRECȚÎUNEA UNUI COMITE! Issîîfssh Sa eîafcisi aRtÎ63a«l~Iifcfirir.S ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAH Un număr 5 BANI Solidaritatea Naţională De o actualitate absolută şi de un interes special pentru noi este desigur apelul pe care preşedintele re- 9. publicei franceze, d. Poincaré, l’a făcut cu prilejul mesagiului pe care la rostit în ziua cînd s’a împlinit un an de războiu. Pentru cunoaşterea spiritului public , care a domnit în epoca răsboiului european, oratoria d-lui Poincaré va lua forma reală a unei pagini de istorie descriptivă. Amintind desorientarea spiritului public ce a domnit la începutul răsboiului european, președintele republicei franceze a accentuat asupra solidarităţii de care a dat dovadă nobilul popor francez în momentul cînd inimicii sei încercară să creeze perturbări şi desbinări în rîndurile sale. Poporul francez a înţeles situaţia momentului şi a dat din timp dovada unei uniri şi a unei solidarităţi care poate servi ca exemplu întregei omeniri, în present şi în viitor. Dl. Poincaré a făcut prin mesajul seuistoric următoarea constatare: «Nu m’am îndoit cînd acum douăsprezece luni recomandam ţării unin-nea sacră, care era şi rămîne condiţiunea victoriei, că apelul meu va fi auzit. Numai duşmanii noştri care pururi au necunoscut Franţa au crezut că am putea oferi brutalei lor agresiuni concursul desbinărilor noastre. Chiar în clipa cînd ei anunţau că Parisul este prada turburărilor de stradă, Capitala lua o fizionomie gravă şi senină, vestitoare de o hotărîre rece a spiritelor lor. Prin cele mai mari oraşe ca şi prin cele mai mici sate trecea un mare curent de fraternitate naţională, care atît în sînul populaţiei cît şi al Parlamentului ştergea pînă şi amintirea certurilor civile. Lucrători şi patroni, ţărani şi burghezi, poporul întreg opunea pieptul duşmanului. Această voinţă de concordie nu s’a desminţit şi nimic nu o va putea micşora. Franţa este mare şi puternică, pentru că unită fiind, ea este încrezătoare în forţele sale şi calmă». Spiritul de solidaritate al poporului francez care a fost călăuza noastră intelectuală, ar trebui să fie în aceste vremuri mai cu seamă, o pildă vie pentru noi, că astfel, pătrunşi de fapt de însemnătatea zilei de astăzi, să dăm dovadă de aceiaşi unitate a spiritului nostru public, şi deci de aceiaşi înţelepciune şi dragoste de ţară de care a dat dovadă poporul francez. . SITUAŢIA Pe front sa JoffSerafal In timp ce agenţia tainic vorbeşte de o îmbunătăţire simţitoare In situaţia armatei rusa Intre Niemen şi Dwina— Curlanda—şi cînd „Ried“ puna în evidenţă succesele ruseşti de lingă Ponnoviei (sud-est de Şavli), criticii militari englezi şi italieni se arată îndestul de îngrijoraţi cu privire la starea de lucruri din Polonia. Agenţia Reuter anunţă evacuarea Vilnei. Daily News remarcă că dacă ştirea este exactă, aceasta ar dovedi că armata rusă părăseşte poziţia către care se retrăgea după căderea Varşoviei. Novoje Vremia asigură că Germanii au părăsit intenţiunea de-a lua Riga. Corriere della Serra consideră că, din contra, căderea Rigei este iminenta; ziarul Italian zice că linia Dunei este ameninţată şi cu Brest Litowskul este poate tăiat în aceste momente; ziarul crede că Ruşii vor ocupa o situaţie care-l va acoperi în potriva unei incursiuni germana în Rusia meridională, cela ce ie va permite să menţină comunicaţia cu Merea Neagră. In urma progreselor realizate de armatele germane In Polonia de nord şi de sud, frontul aliaţilor s’a scurtat considerabil in raport cu cela ce era in cele dintăi zile ale lui Iulie; este In acest moment mai scurt de 300 k. m. Germanii se apropie de Brest Litowsk prin Sokolow (la nord de Siedlec) și prin Meudsyrcze (nord de Lukow). flu atins șoseaua Radzin-Wiadowa ; acest din urmă punct este la 60 k. m. de Brest. Se va ști peste cîteva zile dacă Ruşii păstrează linia Bugului sau se retrag in interior. Faptele zilei: Generalul Below înnaintează în regiunea Kupiski şi face 2350 prizonieri; la o eşîre din garnizoana Kowno, Ruşii pierd 2000 da oameni; armata Scholz face,1000 prizonîeri, armata Galwitz 3500, armata principelui de Bavaria a rupt linia Inamică la Lesice ; numărul prizonierilor capturați de generalul Woyrisch de la 8 — 14 August se ridică la 5000. Makensen este la nord de Wladova și respinge pe inamic. a putea servi la întregirea culturii pe ‘ dagogice a învăţământului, şcolile normale sunt reprezintate în consiliu prin d-nii ‘ P. Gârboviceanu, Mitru, Longhinescu şi Nisipeanu. Luisa Stoica Membră în Consiliu De la Consilii general de instrucţiune Prin introducerea serviciului militar în ultimele 2 clase ale şcoalelor normale de învăţători, programa şi orarul acelor şcoale, urma sa sufere oarecare modificări, încât a fost necesară convocarea consiliului general de instrucţiune, secţiunea învăţământului normal primar, pentru primele zilei ale lunei iulie, spre a-şi da avizul asupra acestor modificări, imperios cerute de actualele împrejurări. Prima şedinţă a fost prezidată de dl. I. G. Duca Ministrul Instrucţiunii publice, arătând scopul întrunirei consiliului. In urmă, dl. Rizu, inspectorul şcoalelor normale, citeşte proectul modificărilor necesare, arătând nevoia descărcărei programului şi orarul claselor a V-a şi a Vl-a, spre a se face loc exerciţiilor militare. In mai multe şedinţe, consiliul a discutat punct, cu punct aceste modificări, admiţînd descărcarea orarului prin suprimare, reducere sau trecerea unor materii in celelalte clase, obţinându-se astfel 6 ore în cl. Y-a şi 9 ore în cl. Yl-a pentru exerciţii militare. Pentru ca partea profesionistă a normalistului să nu fie ştirbită, consiliul a combinat-pe cât a fost posibil —necesitatea dobândirei cunoştinţelor trebuitoare viitorului învăţător cu necesitatea serviciului militar. Mai mult încă, consiliul a profitat de această ocazie, să aducă măcar câteva îmbunătăţiri actualului prograf. Astfel, s’a introdus un studiu nou : „Studiul Pedologiei", deocamdată cu o oră pe săptăimînă, alcătuindu-se şi o foarte sumară programă analitică, cu exprimarea dorinţei din partea consiliului de a i se da din ce în ce cât mai mare atenţie şi extindere. Asemenea studiul fizicei se va propune de acum, înaintea chimiei, în clasa 111-a, adăugându-i-se încă o oră pentru experienţe. E puţin, dar totuşi un pas înainte ! In ultima şedinţă, prezidată tot de d. Ministru, Consiliul a formulat câteva deziderate, arătând că modificările introduse le consideră numai provizorii, rămânând ca imediat ce împrejurările vor permite, să se refacă şi să îmbunătăţească întreaga programă a şcoalelor normale, în conformitate cu scopul pentru care sunt create. Totodată, consiliul şi a exprimat dorinţa, ca în fiecare şcoală normală să se introducă obligatoriu unele din limbile : franceză, germană sau italiană, spre ini. Evacuarea Varşoviei Ziarele străine au început să publice amănunte interesante asupra chipului cum s’a făcut evacuarea Varşoviei sub ameninţarea invaziei armatelor austrogermane. .Daily News* publică în această privinţă următoarele : Mai mulţi locuitori ai Varşoviei aflară că guvernul rus, hotărâse să evacueze oraşul la 1 Iulie, cînd autorităţile au cerut consulului englez, numărul biletelor care ii erau necesare pentru membrii coloniei engleze. Două zile mai târziu ziarele din Varşovia anunţau că evacuarea va începe la 5 Iulie. Dar autorităţile nu aşteptară această dată. Mii de vagoane de marfă fuseseră concentrate în gări, trenuri interminabile, încărcate cu mărfuri, pasageri, bărbaţi, femei şi copii începură să părăsească oraşul. La 12 iulie aproape jumătate din populaţia, oraşului plecase, precum şi mii de ţărani care trebuiră să evacueze satele vecine când casele lor, au fost incendiate şi recoltele distruse. Spre a da o idee de grija extremă cu care Varşovia a fost golită, de toate resursele ei metalurgice, care ar fi putut fi preţioase dacă ar fi căzut în mâinile inamicului, câteva exemple vor fi de ajuns. Toate firele telegrafice şi telefonice au fost demontate şi expediate în interiorul ţărei. Clopotele de bronz ale bisericilor scoase din clopotniţe şi trimise. De asemenea toate instalaţiunile de repararea drumurilor de fier, ca şi atelierile mecanice din oraş, când demontarea nu se putea face, metalul era făcut bucăţi şi încărcat în vagoane. S’au aruncat în aer edificiile care adăposteau acele ateliere, după ce mai întăi li s’au luat tot ce aveau de metal. Se poate spune că în Varşovia germanii n’au găsit 100 kgr. metalutilizabil. Tezaurele artistice ale oraşului au fost transportate la Moscova. Inima lui Chopin, conservată în biserica Sf. Cruce, a fost trimisă la Catedrala Kremlin. La sfârşitul lui iulie st. n. Varşovia nu mai avea nimic, care să poată fi utilizabil, nici o trăsură, nici un cal, nici un vehicul. Când corespondentul lui ,Daily News“ a părăsit Varşovia, apa începuse să lipsească, pentru că pompele şi maşinele care acţionau fuseseră demontate şi expediate la Moscova, carea situaţiei în Balcani nu s’a produs în timpul unui an de războiu şi de abia acum se poate spera că această clarificare se va produce. Este o împrejurare mai mult, care evidenţiază cuminţenia politicei noastre de pănă acum şi care demonstrează cât de deplasate şi de dăunătoare au fost agitaţiile acelora cari credeau că cu un an în urmă România trebuia să între în război. România şefii- afla in Balcani Balcanii au concentrat din nou atenţiunea generală. Se desfăşoară acolo o febrilă activitate diplomatică, care tinde la clarificarea situaţiunei tuturor statelor balcanice faţă de conflagraţia europeană. Interesele ambelor grupe de puteri beligerante împing la clarificarea atitudinei statelor din Balcani, cari în faza actuală a războiului, au căpatat o importanţă nebănuită de mulţi la începutul conflagraţiei. Atât pentru desfăşurarea evenimentelor în Dardanele, cît şi prin forţa armată pe care o pot arunca în balanţa războiului, statele balcanice au astăzi in mina lor o bună parte a soartei unui război, care, înainte de toate, ameninţă cu o durată ce întrece cee mai întunecate prevederi. La noi, toate ziarele vorbesc de «ora gravă» în Balcani şi recunosc că atitudinea României va fi influenţată, în cea mai largă măsura, de desfășurarea evenimentelor din Balcani. Helfi riski If ! PĂRERI ŞI FAPTE Iarăşi bojdeuca lui Creangă Cetitorii noştri au luat cunoştinţă de întîmpinarea ce ne-a făcut-o mai zilele trecute d. N. A. Bogdan în chestiunea restaurărei „bojdeucei lui Creangă“—îrtîmpinare la care am respuns eu uneia observaţiuni, întrucit istoriograful ieşan, părea a nu se împăca cu ideia de a se restaura vestitul bordei din dealul Ticâului, în care a stat Creangă în anii din urmă. In legătură cu această chestiune mai putem puna următoarele amănunte pe cari le-am cules, pe ziua de ieri, într’o lungă convorbire explicativă ce am avut-o cu d. N. A. Bogdan. D-sa ne-a dat următoarele explicaţiuni în chestiunea restaurărei bojdeucei, care preocupă astăzi atît pe cei cari au cunoscut pe marele povestitor—puţini la număr—cît şi pe numeroşii săi admiratori. Cea mai mare parte a vieţii sale—ne-a spus ieri dl. Bogdan, care a fost un prietin intim al marelui ţăran din Humuleşti — Creangă şi-a petrecut-o în casele Săulescului, unde se aflăacum şcoala primară. Şcoala primară a fost şi pe atuncea în această clădire şi Creangă era directorul ei. Ca director avea locuinţa în şcoală. Aicea daci, ia casa Sâulescului, a stat Creangă partea cea mai însemnată a vieţii sale, adică în vremea în care şi-a scris cea mai aleasă proză. Deasemenea Creangă a stat multă vreme în casele din curtea bisericei Golia—domiciliu care aparţine iarăşi epocei celei mai însemnate a marelui băsmuitor al neamului. Cu ani în urmă, Înainte de a muri, Creangă s’a mutat în bojdeuca din dealul Țicâului, care urmează a se restaura astăzi. Aicea, ne asigură dl Bogdan, Creangă n’a mai produs nimic pentru literatura noastră, căci era bolnav și sănătatea-i sdruncinată nu-i mai îngăduia să creieze nimic. Bojdeuca are o singură Însemnătate : că a locuit Creangă la ea şi că mulţi din scriitorii de altădată ai Iaşului vizitînd pe Creangă s’au abătut, siliţi, prin dealul Ţicâului ! Cu aceste lămuriri verbale pe cari ni le-a făcut dl. Bogdan, d-sa cu drept cuvînt afirmă că dacă e vorba să sa comemoreze casele diferite în care a stat Creangă, apoi ar trebui să se prefere în primul ioe casa Săulescului, unde a stat ca director de şcoală primară şi în care s’a îmbolnăvit Creangă pentru prima oară atît de rău în cît s’a şi anunţat moartea lui pe slujcea, pe cînd marele prozator de fapt trăia... Dl. Bogdan care ne-a vorbit cu o deosebită căldură şi admiraţiune de marele seu prieten preferă ca în locul restaurărei bojdeucei din Ţicău, care cere o sumă relativ însemnată—(e vorba că numai consolidarea terenului să treacă peste patru mii lei) —să se încalţe undeva, prin centrul oraşului, un bust sau un monument care ar eterniza astfel chipul şi memoria marelui ţăran moldovai). Supunem din nou spre reflecţiile comunicările şi propunerea d-lui N. A. Bogdan, admiratorilor cari au luat iniţiativa de a reclădi bordeiul din dealul Țicâului. fhald nformatii a Pictorul Crudu care a fost la Mirceşti a executat mai multe picturi cari nu vor fi lipsite de caracterul actualităţii, acum cînd suntem in ajunul comemorării podului V Alexandri. Intre altele dl. Crudu a pictat Lunca de la Mirceşti, atît de cîntată de poet, Malul Siretului, care a inspirat de asemenea pe bardul de la Mirceşli, casa poetului ş. a. De asemenea , sa a pictat portretul d nei Paulina "Alexandri care a binevoit să-i acorde citeva şedinţe în acest scop. „ In cursul acestei săptămîni circumsripţia sa de mişcare c. f. r. laşi va fi terminat transportul tuturor cerealelor destinate pentru export, aparţinînd agricultorilor cari au obţinut autorizaţiile respective. . Înscrierile la şcoalele secundare vor începe în ziua de 10 August, iar înscrierile în şcoalele primare în ziua de 25 August. D. Al. Dumitrescu secretarul comisiunei momentelor istorice a fost ieri oaspetele oraşului nostru. D. Dimitrescu care a venit de la Mirceşti, a vizitat redacţia noastră comunicîndu-ne amănuntele pe cari le-am publicat, în parte, cu privire la comemorarea poetului V. Alexandri. D-sa s'a întors astăzi dimineaţă la Mirceşli unde va mai rămînea cîteva zile spre a culege seria de noui isvoare în vederea monografiei ce o va publica Academia Romînă, şi care va fi consacrată vieţii intime a bardului de la Mirceşli. ■ Ieri a încetat din viaţă Sf. Sa preotul Petru Bălan, de la mănăstirea Frumoasa, Iaşi. înmormântarea rămăşiţelor pămînteşti ale defunctului se va face mâine Miercuri 5 August ora 2 p. m. la cimitirul Sf. Vasile (Glalata). H Mâine, Mercuri 5 August, este aniversarea nașterei A. S. R. principelui Nicolae al României. Micul principe născut în anul 1808, împlinește 12 ani. H Mâine Mercuri 5 August, este aniversarea nașterei împăratului Francisc Iosef al Austriei, născut în anul 1839. 3 In cursul lunei Iunie a. c. s’au împlinit şasă-zeci de ani de când s’a pus piatra fundamentală a căzărmilor regimentului XIII Ştefan cel Mare. La această serbare a asistat şi Domnitorul Cuza, după cum se constată din ziarele timpului. Intr’o cronică viitoare vom reveni pe larg asupra acestui act din trecutul glorios al Iaşului. Femeia Frosa Antoniu venindu-i rău pe stradă a căzut jos fracturîndu-şi braţul stîng. Ea a fost transportată la spital şi internată la secţia d-lui dr. Tănăsescu. a Poliţia a arestat aseară pe cunoscutul hoţ de vite I. Baciu, autor al mai multor furturi de vite săvîrşite în judeţul nostru. înscrierile atît la examenele integrale particulare, cât şi la cele de corigenţă au început. Examenele vor avea loc la 1 Septembrie in sălile liceilor Naţional şi Internat. Se vor forma noui comisiuni. ■ Dl. Emil Volceanu inspector financiar a inspectat astăzi casieria Administraţiei Financiare. H Consiliul comunal a fost convocat în şedinţă extraordinară pe ziua de Vineri 7 August ora 5 p. m. Se vor face mai multe comunicări de către dl. Primar. s In astăseară la „TRAIAN“ program nou cuprinzlnd: Familia Temperley, mare roman In 5 părţi după romanul „The house of Temperley“ de Conan Doyle autorul celebrelor romana Sherlok Holmes.—Belair-Journal (ziarul însufleţit), In tranşeele franceze,—Cercetaşul parizian, —Lupta de la Nieuport,—Telegrame, informaţii şi întlmplâri de pe toate cînapurile de luptă, etc. “ Dl. Ing. D. Moisiu inspector al inspecţiei de tracţiuni, care a fost în concediu, s’a reîntors ori reluîndu-şi serviciul. Serviciul technic al Comunei a luat dispoziţia de a se repara străzile Nicolina, Socola şi Seulescu care va fi pavată cu piatră cubică. De la 1 August au început înscrierile la examenele de bursă de la liceul internat. Pentru viitoarea stagiune teatrală, la Iaşi ca şi la Bucureşti, dl. I. Peretz, profesor universitar, va presenta o piesă originală în cinci acte, şi în versuri, întitulată „Bimbaşa Sava“. In cursul acestei luni dr. Peretz va da cetire acestei lucrări Intr’un cerc de artiști şi intelectuali. Vom reveni la timp cu amănunte. * Printre oile locuitorilor din comuna Falciu s’a declarat epizootia de variola ovină. Medicul veterinar respectiv a luat măsurile necesare pentru combaterea epizootiei. „ In ziua de 4 Septembrie va avea loc în localul şcoalei superioare de Arte şi Meseriii din localitate concursul pentru ocuparea a 6 burse la şcoala elementară de meserii a judeţului. Cererile se primesc la Prefectura de județ cel mai târziu pînă în ziua de 30 Ansrust.