Mişcarea, august 1915 (Anul 7, nr. 168-190)

1915-08-05 / nr. 171

ANUL Vii. No. 171 A E O M M M m m V «S jff* In tarâ pe un an ... 20 Iei în streinatate pe un an . 40 # Pentru preoţi şi învăţători ru­şi aii se fac® o reducer© de 50°/c He«fi»eââa şî AânssIiâlstvatSs IAŞI, PIAŢA UNIERI, N«. S. î* istalil ciofcaM S®S««aî“UJifsî Un număr 5 BAU MEECTJRÎ 5 AtJGIUST 1915 TELEFON No. 21 AsasiiseSsarf eoH»eref|riLe Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina III . . KO b. Linia pe pagfiná IY . . 40 b. 8UB PÎRECȚÎUNEA UNUI COMITE! Issîîfssh­ Sa eîafcisi aRtÎ63a«l~Iifcfirir.S ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAH Un număr 5 BANI Solidaritatea N­aţională De o actualitate absolută şi de un interes special pentru noi este desi­gur apelul pe care preşedintele re- 9. publicei franceze, d. Poincaré, l’a făcut cu prilejul mesagiului pe care la rostit în ziua cînd s’a împlinit un an de războiu.­­ Pentru cunoaşterea spiritului public , care a domnit în epoca răsboiului european, oratoria d-lui Poincaré va lua forma reală a unei pagini de istorie descriptivă. Amintind desorientarea spiritului public ce a domnit la începutul răs­­boiului european, președintele repu­­blicei franceze a accentuat asupra solidarităţii de care a dat dovadă nobilul popor francez în momentul cînd inimicii sei încercară să creeze perturbări şi desbinări în rîndurile sale. Poporul francez a înţeles situaţia momentului şi a dat din timp do­vada unei uniri şi a unei solidarităţi care poate servi ca exemplu întregei omeniri, în present şi în viitor. Dl. Poincaré a făcut prin mesajul seu­­istoric următoarea constatare: «Nu m’am îndoit cînd acum două­­spre­zece luni recomandam ţării unin-­­­nea sacră, care era şi rămîne condi­­ţiunea victoriei, că apelul meu va fi auzit. Numai duşmanii noştri care pu­ruri au necunoscut Franţa au crezut că am putea oferi brutalei lor agre­siuni concursul desbinărilor noastre. Chiar în clipa cînd ei anunţau că Parisul este prada turburărilor de stradă, Capitala lua o fizionomie gravă şi senină, vestitoare de o ho­­tărîre rece a spiritelor lor. Prin cele mai mari oraşe ca şi prin cele mai mici sate trecea un mare curent de fraternitate naţională, care atît în sînul populaţiei cît şi al Par­lamentului ştergea pînă şi aminti­rea certurilor civile. Lucrători şi pa­troni, ţărani şi burghezi, poporul în­treg opunea pieptul duşmanului. A­­ceastă voinţă de concordie nu s’a desminţit şi nimic nu o va putea micşora. Franţa este mare şi puter­nică, pentru că unită fiind, ea este încrezătoare în forţele sale şi calm­ă». Spiritul de solidaritate al poporu­lui francez care a fost călăuza noas­tră intelectuală, ar trebui să fie în aceste vremuri mai cu seamă, o pildă vie pentru noi, că ast­fel, pă­trunşi de fapt de însemnătatea zilei de astăzi, să dăm dovadă de aceiaşi unitate a spiritului nostru public, şi deci de aceiaşi înţelepciune şi dra­goste de ţară de care a dat dovadă poporul francez. . SITU­AŢIA Pe front sa J­offSerafal In timp ce agenţia­­ tainic vorbeşte de o îmbunătăţire simţitoare In situa­ţia armatei rusa Intre Niemen şi Dwi­na— Curlanda—şi cînd „Ried“ puna în evidenţă succesele ruseşti de lingă Po­­nnoviei (sud-est de Şavli), criticii mili­tari englezi şi italieni se arată îndes­tul de îngrijoraţi cu privire la starea de lucruri din Polonia. Agenţia Reuter anunţă evacuarea Vilnei. Daily News remarcă că dacă ştirea este exactă, aceasta ar dovedi că armata rusă părăseşte poziţia către care se retrăgea după căderea Varşo­viei. Novoje Vremia asigură că Germa­nii au părăsit intenţiunea de-a lua Riga. Corriere della Serra consideră că, din contra, căderea Rigei este i­­minenta; ziarul Italian zice că linia Dunei este ameninţată şi cu Brest Li­­towskul este poate tăiat în aceste momente; ziarul crede că Ruşii vor o­­cupa o situaţie care-l va acoperi în potriva unei incursiuni germana în Ru­sia meridională, cela ce ie va permite să menţină comunicaţia cu Mer­ea Neagră. In urma progreselor realizate de ar­matele germane In Polonia de nord şi de sud, frontul aliaţilor s’a scurtat considerabil in raport cu cela ce era in cele dintăi zile ale lui Iulie; este In acest moment mai scurt de 300 k. m. Germanii se apropie de Brest Litowsk prin Sokolow (la nord de Siedlec) și prin Meudsyrcze (nord de Lukow). flu atins șoseaua Radzin-Wiadowa ; acest din urm­ă punct este la 60 k. m. de Brest. Se va ști peste cîteva zile dacă Ruşii păstrează linia Bugului sau se retrag in interior. Faptele zilei: Generalul Below în­­naintează în regiunea Kupiski şi face 2350 prizonieri; la o eşîre din garni­zoana Kowno, Ruşii pierd 2000 da oa­meni; armata Scholz face,1000 prizo­nîeri, armata Galwitz 3500, armata principelui de Bavaria a rupt linia Ina­mică la Lesice ; numărul prizonierilor capturați de generalul Woyrisch de la 8 — 14 August se ridică la 5000. Ma­­kensen este la nord de Wladova și respinge pe inamic. a putea servi la întregirea­ culturii pe­ ‘ dagogice a învăţământului, ş­­colile normale sunt reprezintate în­­ consiliu prin d-nii ‘ P. Gârboviceanu, Mitru, Longhinescu şi Nisipeanu. Luisa Stoica Membră în Consiliu De la Consilii­ gene­ral de instrucţiune Prin introducerea serviciului militar în ultimele 2 clase ale şcoalelor normale de învăţători, programa şi orarul acelor şcoale, urma sa sufere oare­care modifi­cări, în­cât a fost necesară convocarea consiliului general de instrucţiune, sec­ţiunea învăţământului normal primar, pentru primele zilei ale lunei iulie, spre a-şi da avizul asupra acestor modificări, imperios cerute de actualele împrejurări. Prima şedinţă a fost prezidată de dl. I. G. Duca Ministrul Instrucţiunii publice, arătând scopul întrunirei consiliului. In urmă, dl. Rizu, inspectorul şcoalelor normale, citeşte proectul modificărilor ne­cesare, arătând nevoia descărcărei pro­gramului şi orarul claselor a V-a şi a Vl-a, spre a se face loc exerciţiilor mili­tare. In mai multe şedinţe, consiliul a discutat punct, cu punct aceste modificări, admiţînd descărcarea orarului prin supri­mare, reducere sau trecerea unor materii in celelalte clase, obţinându-se astfel 6 ore în cl. Y-a şi 9 ore în cl. Yl-a pen­tru exerciţii militare. Pentru ca partea profesionistă a normalistului să nu fie ştirbită, consiliul a combinat-pe cât a fost posibil —necesitatea dobândirei cu­noştinţelor trebuitoare viitorului învăţă­tor cu necesitatea serviciului militar. Mai mult încă, consiliul a profitat de această ocazie, să aducă măcar câteva îmbunătăţiri actualului prograf­. Astfel, s’a introdus un studiu nou : „Studiul Pedologiei", deocamdată cu o oră pe săptăim­înă, alcătuindu-se şi o foarte sumară programă analitică, cu exprima­rea dorinţei din part­ea consiliului de a i se da din ce în ce cât mai mare aten­ţie şi extindere. Asemenea studiul fizi­­cei se va propune de acum, înaintea chi­miei, în clasa 111-a, adăugându-i-se încă o oră pentru experienţe. E puţin, dar totuşi un pas înainte ! In ultima şedinţă, prezidată tot de d. Ministru, Consiliul a formulat câteva de­ziderate, arătând că modificările introduse le consideră numai provizorii, rămânând ca imediat ce împrejurările vor permite, să se refacă şi să îmbunătăţească în­treaga programă a şcoalelor normale, în conformitate cu scopul pentru care sunt create. Tot­odată, consiliul şi a exprimat dorinţa, ca în fiecare şcoală normală să­­ se introducă obligatoriu unele din lim­bile : franceză, germană sau italiană, spre in­i.­ Evacuarea Varşoviei Ziarele străine au început să publice amănunte interesante asupra chipului cum s’a făcut evacuarea Varşoviei sub ameninţarea invaziei armatelor austro­­germane. .Daily News* publică în această pri­vinţă următoarele : Mai mulţi locuitori ai Varşoviei aflară că guvernul rus, hotărâse să evacueze oraşul la 1 Iulie, cînd autorităţile au ce­rut consulului englez, numărul biletelor care ii erau necesare pentru membrii coloniei engleze. Două zile mai târziu ziarele din Varşovia anunţau că evacu­area va începe la 5 Iulie. Dar autorită­ţile nu aşteptară această dată. Mii de vagoane de marfă fuseseră concentrate în gări, trenuri interminabile, încărcate cu mărfuri, pasageri, bărbaţi, femei şi copii începură să părăsească oraşul. La 12 iulie aproape jumătate din populaţia, oraşului plecase, precum şi mii de ţărani care trebuiră să evacueze satele vecine când casele lor, au fost incendiate şi re­coltele distruse. Spre a da o idee de grija extremă cu care Varşovia a fost golită, de toate re­sursele ei metalurgice, care ar fi putut fi preţioase dacă ar fi căzut în mâinile inamicului, câteva exemple vor fi de ajuns. Toate firele telegrafice şi telefonice au fost demontate şi expediate în interiorul ţărei. Clopotele de bronz ale bisericilor scoase din clopotniţe şi trimise. De ase­menea toate instalaţiunile de repararea drumurilor de fier, ca şi atelierile meca­nice din oraş, când demontarea nu se putea face, metalul era făcut bucăţi şi încărcat în vagoane. S’au aruncat în aer edificiile care a­­dăposteau acele ateliere, după ce mai întăi li s’au luat tot ce aveau de metal. Se poate spune că în Varşovia germanii n’au găsit 100 kgr. metal­­utilizabil. Tezaurele artistice ale oraşului au fost transportate la Moscova. Inima lui Cho­pin, conservată în biserica Sf. Cruce, a fost trimisă la Catedrala Kremlin. La sfârşitul lui iulie st. n. Varşovia nu mai avea nimic, care să poată fi u­­tilizabil, nici o trăsură, nici un cal, nici un vehicul. Când corespondentul lui ,Dai­ly News“ a părăsit Varşovia, apa înce­puse să lipsească, pentru că pompele şi maşinele care acţionau fuseseră demon­tate şi expediate la Moscova, carea situaţiei în Balcani nu s’a produs în timpul unui an de răz­boiu şi de abia acum se poate spera că această clarificare se va produce. Este o împrejurare mai mult, care evidenţiază cuminţenia politi­cei noastre de pănă acum şi care demonstrează cât de deplasate şi de dăunătoare au fost agitaţiile a­­celora cari credeau că cu un an în urmă România trebuia să între în război. România ş­efii-­­ afla in Balcani Balcanii au concentrat din nou atenţiunea generală. Se desfăşoară acolo o febrilă activitate diploma­tică, care tinde la clarificarea si­­tuaţiunei tuturor statelor balca­nice faţă de conflagraţia europea­nă. Interesele ambelor grupe de puteri beligerante împing la clari­ficarea atitudinei statelor din Bal­cani, cari în faza actuală a războ­iului, au căpatat o importanţă ne­­bănuită de mulţi la începutul con­flagraţiei. Atât pentru desfăşurarea eveni­mentelor în Dardanele, cît şi prin forţa armată pe care o pot arun­ca în balanţa războiului, statele balcanice au astăzi in mina lor o bună parte a soartei unui război, care, înainte de toate, ameninţă cu o durată ce întrece cee mai în­tunecate prevederi. La noi, toate ziarele vorbesc de «ora gravă» în Balcani şi recu­nosc că atitudinea României va fi influenţată, în cea mai largă mă­sura, de desfășurarea evenimente­lor din Balcani. Helfi risk­i If !­ PĂRERI ŞI FAPTE Iarăşi bojdeuca lui Creangă Cetitorii noştri au luat cunoştinţă de în­­tîmpinarea ce ne-a făcut-o mai zilele trecute d. N. A. Bogdan în chestiunea restaurărei „bojdeucei lui Creangă“—îr­tîmpinare la care am respuns eu uneia observaţiuni, întrucit istoriograful ieşan, părea a nu se împăca cu ideia de a se restaura vestitul bordei din dealul Ticâului, în care a stat Creangă în anii din urmă. In legătură cu această chestiune mai pu­tem puna următoarele amănunte pe cari le-am cules, pe ziua de ieri, într’o lungă convorbire explicativă ce am avut-o cu d­. N. A. Bog­dan. D-sa ne-a dat următoarele explicaţiuni în chestiunea restaurărei bojdeucei, care pre­ocupă astăzi atît pe cei cari au cunoscut pe marele povestitor—puţini la număr—cît şi pe numeroşii săi admiratori. Cea mai mare parte a vieţii sale—ne-a spus ieri dl. Bogdan, care a fost un prietin intim al marelui ţăran din Humuleşti — Creangă şi-a petrecut-o în casele Săulescu­­lui, unde se află­­acum şcoala primară. Şcoala primară a fost şi pe atuncea în această clă­dire şi Creangă era directorul ei. Ca direc­tor avea locuinţa în şcoală. Aicea daci, ia casa Sâulescului, a stat Creangă partea cea mai însemnată a vieţii sale, adică în vremea în care şi-a scris cea mai aleasă proză. Deasemenea Creangă a stat multă vreme în casele din curtea bisericei Golia—domi­ciliu care aparţine iarăşi epocei celei mai însemnate a marelui băsmuitor al neamului. Cu ani în urmă, Înainte de a muri, Creangă s’a mutat în bojdeuca din dealul Țicâului, care urm­ează a se restaura astăzi. Aicea, ne asigură dl Bogdan, Creangă n’a mai pro­dus nimic pentru literatura noastră, căci era bolnav și sănătatea-i sdruncinată nu-i mai îngăduia să creieze nimic. Bojdeuca are o singură Însemnătate : că a locuit Creangă la ea şi că mulţi din scrii­torii de altă­dată ai Iaşului vizitînd pe Creangă s’au abătut, siliţi, prin dealul Ţicâului ! Cu aceste lămuriri verbale pe cari ni le-a făcut dl. Bogdan, d-sa cu drept cuvînt afirmă că dacă e vorba să sa comemoreze casele diferite în care a stat Creangă, apoi ar tre­bui să se prefere în primul ioe casa Său­­lescului, unde a stat ca director de şcoală primară şi în care s’a îmbolnăvit Creangă pentru prima oară atît de rău în cît s’a şi anunţat moartea lui pe sluj­cea, pe cînd ma­rele prozator de fapt trăia... Dl. Bogdan care ne-a vorbit cu o deose­bită căldură şi admiraţiune de marele seu prieten preferă ca în locul restaurărei boj­deucei din Ţicău, care cere o sumă relativ însemnată—(e vorba că numai consolidarea terenului să treacă peste patru mii lei) —să se încalţe undeva, prin centrul oraşului, un bust sau un monument care ar eterniza ast­fel chipul şi memoria marelui ţăran moldovai). Supunem din nou spre reflecţiile comuni­cările şi propunerea d-lui N. A. Bogdan, ad­miratorilor cari au luat iniţiativa de a re­clădi bordeiul din dealul Țicâului. fh­ald nformatii a Pictorul Crudu care a fost la Mir­­ceşti a executat mai multe picturi cari nu vor fi lipsite de caracterul actuali­tăţii, acum cînd suntem in ajunul co­­memorării podului V­ Alexandri. Intre altele dl. Crudu a pictat Lunca de la Mirceşti, atît de cîntată de poet, Malul Siretului, care a inspirat de ase­menea pe bardul de la Mirceşli, casa po­etului ş. a. De asemenea , sa a pictat portretul d nei Paulina "Alexandri care a bine­voit să-i acorde cite­va şedinţe în acest scop. „ In cursul acestei săptămîni circum­­sripţia s­a de mişcare c. f. r. laşi va fi terminat transportul tuturor cerealelor destinate pentru export, aparţinînd agri­cultorilor cari au obţinut autorizaţiile respective. . Înscrierile la şcoalele secundare vor începe în ziua de 10 August, iar îns­crierile în şc­oalele primare în ziua de 25 August.­­ D. Al. Dumitrescu secretarul comisiu­­nei momentelor istorice a fost ieri oaspe­tele oraşului nostru. D. Dimitrescu care a venit de la Mir­­ceşti, a vizitat redacţia noastră comuni­­cîndu-ne amănuntele pe cari le-am publi­cat, în parte, cu privire la comemorarea poetului V. Alexandri. D-sa s'a întors as­tăzi dimineaţă la Mirceşli unde va mai rămînea cîte­va zile spre a culege­­ seria de noui isvoare în vederea monografiei ce o va publica Academia Romînă, şi care va fi consacrată vieţii intime a bardului de la Mirceşli. ■ Ieri a încetat din viaţă Sf. Sa preo­tul Petru Bălan, de la mănăstirea Fru­moasa, Iaşi. înmormântarea rămăşiţelor pămînteşti ale defunctului se va face mâine Miercuri 5 August ora 2 p. m. la cimitirul Sf. Vasile (Glalata). H Mâine, Mercuri 5 August, este ani­versarea nașterei A. S. R. principelui Nicolae al României. Micul principe născut în anul 1808, împlinește 12 ani. H Mâine Mercuri 5 August, este ani­versarea nașterei împăratului Francisc Iosef al Austriei, născut în anul 1839. 3 In cursul lunei Iunie a. c. s’au îm­plinit şasă-zeci de ani de când s’a pus piatra fundamentală a căzărmilor regi­mentului XIII Ştefan cel Mare. La această serbare a asistat şi Domni­torul Cuza, după­ cum se constată din ziarele timpului. Intr’o cronică viitoare vom reveni pe larg asupra acestui act din trecutul glo­rios al Iaşului.­­ Femeia Frosa Antoniu venindu-i rău pe stradă a căzut jos fracturîndu-şi bra­ţul stîng. Ea a fost transportată la spital şi in­ternată la secţia d-lui dr. Tănăsescu. a Poliţia a arestat aseară pe cunos­cutul hoţ de vite I. Baciu, autor al mai multor furturi de vite săvîrşite în jude­ţul nostru.­­ înscrierile atît la examenele integrale particulare, cât şi la cele de corigenţă au început. Examenele vor avea loc la 1 Septem­brie in sălile liceilor Naţional şi Internat. Se vor forma noui comisiuni. ■ Dl. Emil Volceanu inspector finan­ciar a inspectat astăzi casieria Adminis­traţiei Financiare. H Consiliul comunal a fost convocat în şedinţă extraordinară pe ziua de Vi­neri 7 August ora 5 p. m. Se vor face mai multe comunicări de către dl. Primar. s In astăseară la „TRAIAN“ program nou cuprinzlnd: Familia Temperley, mare roman In 5 părţi după romanul „The house of Temperley“ de Conan Doyle autorul celebrelor romana Sherlok Hol­mes.—Belair-Journal (ziarul însufleţit), In tranşeele franceze,—Cercetaşul parizian, —Lupta de la Nieuport,—Telegrame, in­formaţii şi întlmplâri de pe toate cîna­­purile de luptă, etc. “ Dl. Ing. D. Moisiu inspector al in­specţiei de tracţiuni, care a fost în con­cediu, s’a reîntors ori reluîndu-şi ser­viciul.­­ Serviciul technic al Comunei a luat dispoziţia de a se repara străzile Nico­­lina, Socola şi Seulescu­ care va fi pa­vată cu piatră cubică.­­ De la 1 August au început înscri­erile la examenele de bursă de la liceul internat.­­ Pentru viitoarea stagiune teatrală, la Iaşi ca şi la Bucureşti, dl. I. Peretz, profesor universitar, va presenta o piesă originală în cinci acte, şi în versuri, în­titulată „Bimbaşa Sava“. In cursul acestei luni dr. Peretz va da cetire acestei lucrări Intr’un cerc de ar­tiști şi intelectuali. Vom reveni la timp cu amănunte. *­­ Printre oile locuitorilor din comuna Falciu s’a declarat epizootia de variola ovină. Medicul veterinar respectiv a luat măsurile necesare pentru combaterea epizootiei. „ In ziua de 4 Septembrie va avea loc în localul şcoalei superioare de Arte şi Meseriii din localitate concursul pentru ocuparea a 6 burse la şcoala elementară de meserii a judeţului. Cererile se primesc la Prefectura de județ cel mai târziu pînă în ziua de 30 Ansrust.

Next