Mişcarea, decembrie 1915 (Anul 7, nr. 264-288)

1915-12-04 / nr. 267

ANUL VH No. 267 ABONAMENTE în ţară pa un an . . 20 lei In sstreinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducerea de 50°/8 REDACŢIA şî RD/vtlRîSTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. B. In localul clubului Naţional-Liberal. Cu număr 5 UhmN I ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COTIDIA VINERI 4 DECEMBRIE 1915 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pa pagina HI Linia pe pagina !V x y “Z IAR C O T­I D IA N sub direcţiunea unui comitet instituit da clubul naţional-liberal Sin onsnnifip 5 1 Seu 50 b. 40 b. PARLAMENTUL IN VREME DE RASBOI Răsboiul european a prins şi a doua sesiune parlamentară. Anul trecut, după hotărîrea luată în consiliul de Coroană, parlamen­tul care a fost ales pentru înfăptui­rea reformelor, a fost silit, prin forţa împrejurărilor, să-şi desfăşoare acti­vitatea într-o altă direcţiune. Starea anormală creată de confla­­graţiunea europeană a ridicat o serie­­ de probleme neaşteptate cari cereau­­ o grabnică soluţiune. Aceste probleme au fost puse în discuţiunea parlamentului care, în sesiunea trecută, rezolvîndu-le, a pu­tut astfel menţine funcţionarea regu­lată a întregului nostru mecanism social şi economic Fost­a sau nu aceasta o activitate parlamentară reală, şi corespunză­toare cu situaţiunea prin care am tre­cut în primul an de răsboi ? Răspunsul ni-l dă însăşi situaţiu­nea de astăzi. Starea aproape anor­mală în care ne aflăm, cu toate ma­rile sacrificii pe cari le-am făcut pen­tru a ne pregăti bine pentru marea clipă a României, nu este decît ur­marea măsurilor înţelepte pe cari le-au luat guvernul şi parlamentul de a acomoda ţara la toate greută­­­­ţile create de răsboiul european. In acest sens sesiunea parlamen­tară trecută a fost bogată şi rodnică. Representanţii ţării au dat într’ade- — *t**%~r*r "dovadă de o înţelepciune şî de un patriotism pe cari ţara le poate aprecia acum şî mai bine, după ex-Votul universal In Ungaria. Cu prilejul discuţiunei asupra votului universal ce a urmat intre guvernanţii­­ şi oposanţii unguri, ziarul „Românul“ perienţa ce a făcut-o în urma pune-1 din Arad publică un articol In care sus­­rei în aplicare­a operei legislative­­ ţine această reformă largă amintind an excepţionale. În situaţiunea internaţională tot atît de tulbure ca şi anul trecut, a în­ceput a doua sesiune parlamentară. „ Sunt numai trei săptăm­îni de­ cînd parlamentul a fost deschis şi deja am asistat la o serie de lungi interpelări cari au şi fost desvoltate­ la Cameră şi la Senat. Nu discutăm aici chestiunea dacă aceste interpelări au fost sau nu o­portune. Răspunsul pe care primul ministru l-a dat interpelatorilor a fost categoric şi lămurit în această pri­vinţă. Ne întrebăm numai dacă, astfel fiind, se poate afirma că parlamentul în vreme de răsboi, e lipsit de viaţă. Noi credem că nici chiar atunci cînd parlamentarii din opoziţie anunţă in­terpelări inoportune — şi inoportune au fost toate interpelările desvoltate pă­nă acum — se dau respunsuri de acele, cum am văzut, cam­ dacă sunt edificatoare pentru ţară, sunt în a­­celaş timp lecţiuni folositoare pentru parlamentarii opozanţi, cari sau nu înţeleg gravitatea momentului, sau dacă îl înţeleg se ridică deasupra lui pentru a face politică cu orice preţ ,chiar cu preţul sacrificiilor inte­reselor vitale ale ţării. Aşa fiind nu se poate spune că parlamentul e lipsit de activitate şi că el nu şi exercită toate drepturile constituţionale. a LIMPEZIREA UNUI ECHIVOC Pe lîngă membrii opoziţiunei fă­ţişe, cari se ocupă cu sportul in­terpelărilor, sunt şi membrii ai parlamentului cari cu toate că pre­tind că ar mai face parte din par­tidul liberal au anunţat şi anunţă diferite interpelări cu caracter po­litic, identic cu acel al interpelări­lor opoziţiunei declarate. încă de pe cînd aceste persoane s’au înscris în grupări cari s’au dovedit că nu urmăresc alt scop de cit de a face opoziţie cu ori ce preţ guvernului, am aratat cit de echivocă este situaţiunea a celor cari au pretenţiunea că n­’au pără­sit rîndurile partidului liberal şi totuşi iau parte la o acţiune poli­tică îndreptată contra lui. Pe măsură ce acţiunea aceasta curat politică se desfăşura şi se dovedea ca atare, poziţiunea celor cari nu înţelegeau că nu se mai­ pot prevala de calitatea de membri ai partidului liberal, devenea tot mai neînţeleasă. S’au produs Insă interpelările anunţate de membrii opoziţiei, şi felul cara unele din eie au fost dezvoltate a învederat, cu priso­sinţă, că nu e vorba de cît de preocupări de politică internă în­dreptate contra guvernului şi par­tidului liberal. Acele persoane a­mintind inter­pelări similare, arată în mod clar că înţeleg să se desolidarizeze complect "de acţiunea partidului liberal, pe care totuşi nu se simt obligaţi să declare că-l părăsesc.­­De fapt, ei s’au exclus singuri din rîndurile lui, prin atitudinea adoptată. Echivocul s’a limpezit deci." CREZUL CONŞTIIN­ŢEI ROMÂNEŞTI Alături cu acţiunea pentru crearea li­nei Românii Mari se desfăşoară o ac­ţiune pentru micşorarea, cel puţin mo­rală, a României de astăzi. Federaliştii duc o campanie care tinde făţiş la scoborârea prestigiului ţării. România a tradat cauza câtărui grup de puteri, România n'a intervenit în cutare moment, România a provocat căderea cutărui cancelar străin. Româ­nia e causa cutărui eşec diplomatic sau militar­, intr’un cuvânt ţara noastră e vinovată de toate nenorocirile şi gre­şelile ce se produc pe cele cinci fronturi de luptă. Campania aceasta n’o duc streinii, ci o duc românii şi tocmai acei români, cari manifestă cea mai arzătoare ne­răbdare în faţa perspectivei unei Ro­mânii sporite. O asemenea campanie e de natură a avea cea mai funestă influenţă asupra spiritului public. Se toarnă otrava ne­­încrederei şi a descurajărei în sufletul unui popor, care mai mult de­cât ori­când, are nevoe de toată vigoarea lui morală, pentru apărarea intereselor lui de existenţă. In această atmosferă deprimantă cre­adă de federalişti, cuvintele rostite în Cameră de prim­­l-ministru au avut un ecou profetic şi reconfortant. „Ori care ar fi răspunderile, pe cari le port, — a spus d. Brătianu — .Ori care ar fi prilejile care le am, ori­­cari ar fi durerile acestei Puteri de ,care vorbiţi că sunt lacom, eu am în „viitorul acestui stat o încredere neclin­tită. Şi pesimismului D-tră care în ju­decata mea se aliază aşa de rău cu­­agitaţiunile violente pe care le duceţi,­­eu opun liniştita­ încredere in desvol­­­­tarea firească a acestui stat". Acesta e cazul care trebue să călău­zească astăzi toate conştiinţele ro­­mîneşti. Celli­­par. Il-a ULTIMA ORA E­C­OU 11­1 cheia făcută de revista­­Le Vingtieme Siecle“. S-au pronunţat pentru votul universal toţi marii sociologi, economişti şi pro­fesori: Achille Loria, Fouillée, Golds­cheid, Georges Renard, Otto Bauer, Mi­chelangelo Vaccaro, Cumplowitz, Robert Michels, Yves Guyot, Durckheim, Geor­ges Brandes, M. Nordau, Bougle, Upton Sinclair, Th. Barth, Giuseppe Prato, Jean Finot ş. m. a. Atârnă acum de conţii Tisza, An­­drassy, Karoly ş. a. ca să se ralieze la părerile exprimate de aceşti savanţi i­­luştri, pentru ca votul universal să fie dat şi popoarelor din Ungaria. .. .­­* Industria noastră textilă. O statistică recentă ne arată că în ţară avem şasă fabrici de fringhii. Pe lângă cea din Iaşi, mai sunt două fabrici de fringhii la Bucureşti şi cite una la Brăila, Galaţi şi Buşteni. Toate aceste fabrici textile funcţio­nează cu capital naţional, afară de cea franco-română din Bucureşti, care are şi acţionari francezi. * Cu­ aur are Europa. După socotelile lui Edmond Théry — unul din cei mai buni economişti ai Franţei — ar fi azi, în toată lumea 44,6 miliarde franci în monede de aur.­­ Iată cum se iunie 1914: împărţea acest stac în Ziarele franceze anunţă că în cîmpul de onoare şi-a găsit moartea Henri Casadesus, fondatorul societăţei „instru­mentelor vechi“. Ieşenii îşi vor aminti de concertele ce le-a dat la Iaşi această societate. Ca mulţi alţi compatrioţi ai săi, Henri Casadesas a murit pentru Franţa. 1 Franța 3.976 3.800 7.776 1 Rusia­­4.296 1.700 5.996 I Germania 1.633 3.050 4.683 I Anglia 998 2.800 3.798 I Austro-Ung. 1.318 250 1.668 Italia 1.374 350 1.624 I România 155 10 165 1 Bulgaria 56p 56­­ Serbia .- ~ ' «âi# 'ft- ---------- • ’ Interpelarea d-lu! Delavrancea BS. Delavrancea, auterul „Viforului1*, »l-a agitat, de la triouna Saatorli ple­tele sure;; g5»a chinuit feratei®, într’un dezordonat exerciţiu de gi­anad­icS. Odinioară, „trubadurul“ protests ei sunt profanaţi codrii firii de drăcia msyinl­er străine ; astăsă daci tot­ul era chemat să combată Influenţa străină în presă. Sar dl. Deiauroneea n’a fost abili; cu cit desfăşură mai elocvent vastele sate perioade, ci sili tovarăşii săi erau mai jenaţi, interpelarea sa întorcea împo­trivă»­. Dl. fîrSUanu s spus cuvîntuî cei po­trivit î „Daci îi place d-lui Delavrancea si dea certificata de onorabilitate ziaru­lui 3£, poate că Ifii conştiinţa mea saa­­ristui care cu­ sate ii pare onest, să nu merite sesst­eaiiilocativ1“» Desigur că chestia, astfel pusă, sa complică rauîS» Pragedicitel­a de consiliu a protestat normal contra imputărilor adresata re­­jeresenîantuCui unei puteri străine : sui» flet»B unui popor nu poate fi obiect de StariCu aiscias’suiS d-Sui Brătianu a flcut o pro­fundi imprest«: tederauigfiS gî-au ple­cat capul. Unii desigur, în forul lor in­terior, S’asa aprobat. M. BrStianu, printre eitel®, a spus s „Da asemenea­­tsi să declar că cită vrem® răspunderii® de guvern, considerăm cm uneia «Sin oaia mai de sasi-îtă eteteriS al® noasta­ ®, să meríti­­©rdineo Inferioară Sn contra ori» sărai aciEufti de demnitate najtională, se^i a atrora oricum s’ar chema și cred că arS putut înșivă să consta tagi căt «f® rău sucii ealii'Ssffip pentru a reprezenta «îsmedia asociaţii, acei tocmai cari provoacă dexordinele pa­sari suntem siliţi să te raptrîm&ni prin forţa publică**. Electr­icesiui discurs sa fost mare s un spirit si® încred®»’« si siguranţă s’a degajat din verbala, chibzuite gl seri­­east», al® primului nostru ministru. Să avemn speranţă în viitorul acestui neant­ deprins cu primejdiile, şi car® de must© a biruit graţie bravilor Sui esîsşi, grafiei sale în răsăritul Europei, grafie norocului şi conducătorilor. SITUAŢIA PănS Sn acest moment enigma grea­că Încă nu e lămurită , versiunii® sunt fra contrazicere. Corespondentul din firena al ziarului francez „Temps“ te­­legrafîazâ cum că consulii austriac şi german ar fi primit ordin să pără­sească firena. O altă ştire franceză zice că comandamentul militar fran­co-englez din Salonic şi în jurul aces­tui oraş îşi va începe activitatea chiar săptămîna viitoare şi că „mai multe legaţii vor fi silite să plece*. Să tra­gem concluzia de aici, că luptele aus­­tro-germane bulgare şi aliaţi vor avea loc pe pământul grec ? Dar ce va face Grecia în acest caz ? Sfb­ila din Atena în ultimul timp ne spun că Grecia ar fi consimţit sâ-şi retragă trupele sale din Salonic, şi că tratativele cu Qua­druple sunt satisfăcătoare. Ziarele italiene spun că Franţa ar fi trimis o notă energică prin care cere Greciei o intrare în acţiune imediată alt­fel acţiunea va fi îndreptată con­tra el. Se vede clar că nu se poate şti car© va fi atitudinea Greciei. Din comunicat din Sofia anunţă suc­cesele repurtate de armatele bulgare, care au făcut peste 170.000 de prizo­nieri şi 60 de­ tunuri. Ceea ce e ade­vărat e că Bulgarii au fost susţinuţi de austro germani. Agenţia engleză desminte predarea de mai sus şi spune că numărul adevărat al prizonierilor luaţi de Bulgaria e de 1500 oameni şi 8 tunuri. Legaţiunea englezi din Bucureşti comunică că debarcările trupelor a­­late continuă încă la Salonic. Pa frontul rus ele­ o schimbare mai însemnată. Din ziar englez vorbeşte cum că pre­gătirile militare ruseşti la Cernăuţi şi întreaga Basarabie sa continuă cu multă activitate. Pe frontul italian se semnalează un duel viu de artilerie pe Isonzo şi în Carola.­­­La acestea mai putem adăuga acele frumoase „Cronici de Joui“ pe care Ca­ragiale le-a publicat în ziarul „Seara“ care a apărut la Iaşi acum două decenii, precum şi acele mici giuvaeruri rimate publicate parte în „Moftul Român“ şi parte în „Convorbiri Critice“ în forma unor fabule—ultimele semnate „Un mare anonim“. Supunem aceste indicaţiuni editorilor lui Caragiale, cari vor putea astfel com­plecta toată opera marelui nostru pro­zator, Araid PĂRERI ŞI FAPTE CU „REMINISCENŢE După „Abu-Hasan“, avem acum al doui­­lea volum din scrierile postume ale lui Ion. L. Caragiale. Culese de prin diferite ziare şi reviste de pe vremuri, bucăţile adunate în vo­lumul „Reminiscenţe“ întregesc opera lui I. L. Caragiale care, ori­ce s’ar spune, rămâne o operă viabilă. Proza lui Caragiale, ca şi teatrul său, oglindeşte societatea şi mediul în care a trăit, şi din acest punct de vedere, în a­­fară de calităţile literare, ea devine un preţios document pentru generaţiunile viitoare cam­ întru cunoaşterea vieţei din trecut şi a moravurilor vechi, vor cer­ceta pe lângă istorie şi literatura noastră. In această privinţă opera satirică a lui Caragiale va deveni o operă documen­tară. Ea va arăta o lăture însemnată a societăţei noastre descrisă într’o epocă de tranziţie din cele mai însemnate — chiar dacă autorul ei a fost, faţă de acea societate, de o amară ironie şi de un sarcasm biciuitor. Volumul „Reminiscenţe“ este bogat în această privinţă. Multe schiţe adunate în acest volum au într-adevăr, pe lângă va­loarea literară şi pe cea istorică, cum sunt bucăţile „Karkaleki" în care putem vedea ce rol a jucat pe vremuri a patra putere din stat, presa, „Baioneta inteli­gentă“ în care mi se evoacă un episod interesant de pe vremea gardei naţionale, episoadele consacrate lui C. A. Rosetti, „Istoria se repetă“ ş. a. in „Reminiscenţe“ mai găsim câteva mărgăritare culese de prin faimosul „Mof­tul Român“ pe care Caragiale l-a condus acum douăzeci şi mai bine de ani, pre­cum şi câteva traduceri alese din Cer­vantes, Edgard Poe şi Mark Twain. Sunt­­ convinşi însă că nici „Reminis­cenţele“ nu aduc tot materialul literar remas pe urma lui Caragiale. Cu prilejul apariţiei lui „Abu Hasan“ am arătat iz­voarele din cari s’ar putea extrage tot ce a produs marele scriitor. Astfel într’un nou volum ar trebui să figureze toate a­­necdotele publicate de Caragiale în „Mof­tul Român“, în „Vatra“ —revistă editată de librăria C. Sfetea —în „Hazul“ supli­mentul „Vetrei“. Apoi diferitele articole literare din „E­­poca literară“ „Foaia pentru toţi“ redac­tată de Caragiale şi Coşbuc, şi articolele apărute în publicaţiunile româneşti de peste munţi. INFERNATIS . Cu toată ancheta şi cercetările ins­pectorului industrial şi comercial Gh. Iorga, morarii continuă a refuza să vândă făina brutarilor. Administraţia Comunală faţă de a­­ceastă atitudine speculatoare a morari­lor, a dispus a nu se mai permite eşi­­rea din oraş a făinei şi în acelaş timp a făcut o adresă prin care ii invită a vinde făina cu preţurile fixate prin ta­riful maximal. In caz cînd morarii nu vor ţinea seamă de această adresă, Administraţia va aplica măsurile legale sub forma cea mai riguroasă.­­ Dl dr. C. Istrati preşedintele Aca­demiei Române a trimis o telegramă de condoleanţă D-nei Aspasie Culianu, prin care arată pierderea ce a suferit înalta noastră­­instituţiune prin moartea pro­fesorului Neculae Culianu, fost membru în secţiunea ştiinţifică a Academiei. „ Un incendiu a distrus complect casa şi avutul locuitorului Ion Gh. Lungu din Lungani corn. Voineşti. Pagubele se urcă la 1000 lei. Focul a luat naştere din neglijenţă.­­ Astăzi a fost înaintat Parchetului in­dividul Ştefan a Profirei din corn. Scu­­leni care a furat 3000 lei de la consă­teanul său I. Nădu.­­ Pe ziua de 1 Decembrie a. c. dl. profesor Dragomir Demetrescu a fost numit decan al facultăţii de teologie din Bucureşti pe timp de 2 ani.­­ In ziua de 12 Decembrie se va ţinea la piroteenia armatei licitaţie pentru fur­nizarea a 50 mii de saci, formatul celor obişnuiţi în comerţ.­­ In ziua de 5 Decembrie va avea loc serbarea patronului şcoalei profesio­nale de fete „Sf. Sava“. Serviciul reli­gios va începe la ora 9 p. m. şi va fi oficiat în biserica Sf. Sava de un cler numeros. Respunsurile vor fi date de corul şcoalei sub conducerea d-lui C. I. Mihailescu ; la sfârşit va avea loc o mi­că şi frumoasă producţie în localul şcoalei. Părinţii, corespondenţii elevelor şi do­ritorii sunt invitaţi a lua parte. „ Tribunalul secţ-a II-a se va pro­nunţa astăzi asupra confirmarei manda­telor de arestare contra lui Manoliu Te­­leman şi Mircea Ioanovici care au fost arestaţi şi înaintaţi Parchetului pentru mai multe escrocherii săvârşite cu oca­zia unei reprezentaţii pentru ridicarea unui monument naţional. „ In comuna Poeni s-a întâmplat un accident care a costat viaţa locuitorului Gheorghe Balan în următoarele împre­jurări : pe când acesta venea cu căruţa în­spre casă în noaptea de 30 spre 1 Decembrie, adormind, iar căruţa rămâ­nând fără conducători, caii au dat în şanţ rasturnări căruţa care a căzut pe Gh. Balan, sfărămăndu-i capul. In agonie a fost transportat la spital, unde şi-a dat ultima suflare. S’a deschis anchetă a in ziua de 16 Decembrie a. c. va avea loc în camera s­indicatelor falimen­telor verificarea creanţelor falitului M. Suli mo­viei. es Mare haz au făcut spectatorii de la „Cinema­ Modern“ văzînd execuţiile jon­­glerice ale artiştilor Taro et Mary. Numerele aceste originale, nevăzute încă de ieşeni, sunt într’adevăr atractive, şi pentru ca tot Iaşul să le poată vedea, direcţiunea teatrului Cinema­ Modern“ te-a pus atit la matineie cît şi la repre­­sentaţiile serale. Preţurile sunt aceleaşi, la Comerciantul Moise Schweifer din str. I. Creangă No. 36, a fost dat în ju­decată fiind­că vindea limonadă, din care luîndu-se probe s-a constatat că e nere­gulamentară.­­ Pe ziua de 1 Decembrie a. c. a în­ceput să funcţioneze în Bucureşti Sana­toriul pentru ofiţeri „Elena Eraclide năs­­cută Stârcea“ situat în Calea Plevnei 162,

Next